Cale de navigare

© Raluca Munteanu, TA
Prima paginăarrow menu item level 1
Despre noiarrow menu item level 1
Priorităţi 2012arrow menu item level 1
Ştiriarrow menu item level 1
Articole şi dialoguri
Centrul de presă
Agenda
Revista presei
Arhivă
UE şi Româniaarrow menu item level 1
În dialog cu UEarrow menu item level 1
UE pentru tinearrow menu item level 1
Link-uri utilearrow menu item level 1
Cea de-a 10-a Zi europeană a limbilor: ce se întâmplă în apropierea dumneavoastră

23/09/2011 13:16:49

„Trăieşti o nouă viaţă cu fiecare nouă limbă pe care o vorbeşti; dacă ştii doar o limbă, trăieşti doar o dată.” Acest proverb ceh este unul dintre sloganurile celei de-a 10-a zi europene a limbilor, care va fi marcată la şi în jurul datei de 26 septembrie prin evenimente între care conferinţe, jocuri cu întrebări şi răspunsuri, lectură de poezie şi jocuri de stradă (lista completă aici). Obiectivul este acela de a promova studiul limbilor străine şi de a celebra diversitatea lingvistică a Europei, pornind de la cele 23 de limbi „oficiale” ale UE şi până la bogăţia de limbi şi dialecte cooficiale, regionale şi minoritare. Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, va semna o declaraţie comună cu Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, pentru a reafirma angajamentul celor două instituţii faţă de multilingvism. Preşedinţia poloneză a UE a plasat învăţarea limbilor străine pe un loc important în agenda sa şi încurajează tinerii să înveţe două limbi străine în plus faţă de limba maternă pentru a-şi îndeplini obiectivele personale şi profesionale.

    „Beneficiile vorbirii unei alte limbi decât cea maternă sunt uşor de constatat. Dacă lucrezi în străinătate în Germania, studiezi în Franţa sau eşti în vacanţă în Cipru, este un avantaj uriaş să poţi comunica direct cu populaţia locală. Limbile străine lărgesc perspectiva, deschid noi orizonturi şi sporesc capacitatea de inserţie profesională”, a declarat comisarul Vassiliou.

    UE investeşte de 1 miliard EUR pe an în sisteme de stimulare a competenţelor lingvistice şi a altor prin iniţiative precum Erasmus, care permite studenţilor din învăţământul superior să realizeze o parte din studii sau formare într-o altă ţară. 400 000 de persoane, mai ales tineri, beneficiază de burse „mobilitate” UE în fiecare an prin intermediul Erasmus şi al altor mecanisme precum Leonardo da Vinci (formare profesională) şi Tineretul în acţiune (voluntariat/muncă pentru tineret). Ca parte a angajamentului său faţă de învăţarea limbilor străine şi faţă de competenţele lingvistice, Comisia doreşte să dubleze numărul acestor burse în cadrul propunerii sale de buget pentru 2014-2020 (a se vedea IP/11/857). În plus, UE investeşte aproximativ 50 de milioane EUR pe an pentru a sprijini activităţile şi proiectele pe baze lingvistice.

    Context

    Prima zi europeană a limbilor, sărbătorită în 45 de ţări, a avut loc în 2001 la iniţiativa Consiliului Europei. Obiectivul său este de a sensibiliza publicul cu privire la limbile utilizate în Europa, de a promova diversitatea culturală şi lingvistică şi de a încuraja cetăţenii să înveţe limbi străine.

    Comisia şi Preşedinţia poloneză organizează la 28-29 septembrie la Varşovia o conferinţă privind învăţarea limbilor străine. În cadrul acesteia va avea loc o ceremonie de premiere a celor mai bune iniţiative lingvistice la nivel naţional şi european (Premiile proiectelor Marca lingvistică, 28 septembrie) şi un prânz de promovare a modului în care limbile străine pot crea oportunităţi pentru întreprinderile mici şi personalul acestora (29 septembrie).

    „Antenele” de traducere ale Comisiei de pe teritoriul UE organizează numeroase evenimente, iar printre punctele de atracţie se numără un Festival de muzică lingvistică la Londra, lansat ca parte a Olimpiadei culturale 2012, o masă rotundă privind rolul competenţelor lingvistice în integrare la Berlin şi lectură de poezie realizată de traducători şi artişti în diferite limbi în patru oraşe din Letonia. La Bruxelles şi la Haga se va lansa o campanie pentru recrutarea de interpreţi de limba olandeză la instituţiile UE.

    Anexa 1 – vorbe înţelepte cu privire la limbile străine

    • „Omul care nu ştie alte limbi, dacă nu este un geniu, sigur are deficienţe de idei” - Victor Hugo, poet şi prozator francez (1802-1885)
    • „Dacă îi vorbeşti unui om într-o limbă pe care o înţelege, vorbele tale îi intră în cap. Dacă îi vorbeşti în limba lui, vorbele tale îi intră în inimă” –Nelson Mandela, fost preşedinte al Africii de Sud, lider al mişcării anti-apartheid (1918 -)
    • „Trăieşti o nouă viaţă cu fiecare nouă limbă pe care o vorbeşti. Dacă ştii doar o limbă, trăieşti doar o dată” (Kolik jazyků znáš, tolikrát jsi člověkem) - proverb ceh
    • „Limitele limbii mele sunt limitele universului meu” (Die Grenzen meiner Sprache bedeuten die Grenzen meiner Welt) - Ludwig Wittgenstein, filozof şi profesor austriac (1889-1951)
    • „Cei care nu cunosc nicio limbă străină nu cunosc nimic despre limba lor maternă” (Wer fremde Sprachen nicht kennt, weiß nichts von seiner eigenen) – Johann Wolfgang von Goethe, scriitor, artist, polimat german (1749-1832)
    • „O limbă diferită reprezintă o altă concepţie despre viaţă” - Federico Fellini, regizor italian de film, faimos pentru La dolce Vita (1920-1993)

    Anexa 2 – zece elemente concrete ale politicii lingvistice a UE

    1. Politicile lingvistice ale UE au drept obiectiv protejarea diversităţii lingvistice şi promovarea cunoaşterii limbilor străine din motive de identitate culturală şi integrare socială, dar şi pentru că cetăţenii multilingvi sunt mai bine plasaţi pentru a profita de oportunităţi de educaţie şi locuri de muncă în Piaţa Unică

    2. Principalul obiectiv al politicii este o Europă în care să se predea oricui de la o vârstă foarte fragedă cel puţin două limbi străine pe lângă limba maternă. Obiectivul „limba maternă +2” a fost stabilit de şefii de stat şi de guvern UE la reuniunea la nivel înalt de la Barcelona, 15-16 martie 2002.

    3. Uniunea Europeană are 23 de limbi oficiale şi de lucru: bulgară, cehă, daneză, olandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză.

    4. Drepturile şi obligaţiile UE privind limbile străine sunt garantate prin legislaţia europeană. De exemplu, Tratatul UE (art. 3) şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (art. 21 şi 22) interzic discriminarea pe criterii lingvistice şi afirmă că Uniunea respectă diversitatea lingvistică.

    5. Primul regulament comunitar, adoptat în 1958, cere instituţiilor comunitare să traducă legislaţia în toate limbile oficiale ale UE (articolul 4), precum şi să răspundă solicitărilor primite din partea cetăţenilor în limba solicitării (articolul 2, precum şi articolele 20 şi 24 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

    6. Costul total al traducerilor şi al interpretării în toate instituţiile UE (inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor) este de aproximativ 1 miliard de euro pe an. Aceasta reprezintă mai puţin de 1 % din bugetul UE sau puţin peste 2 EUR per cetăţean. Aproximativ 3 000 de traducători şi interpreţi lucrează la Comisia Europeană.

    7. În ceea ce priveşte site-urile internet ale Comisiei, nu există obligaţia juridică de a le traduce. Cu toate acestea, Comisia depune toate eforturile pentru a oferi cât mai multe informaţii pe paginile sale de internet, în cât mai multe limbi posibil.

    8. Limba maternă cel mai frecvent vorbită în UE este germana, iar 51 % dintre adulţi spun că pot înţelege engleza.

    9. În conformitate cu un sondaj Eurobarometru privind europenii şi limbile lor realizat în 2006, 56 % dintre cetăţenii UE pot susţine o conversaţie într-o altă limbă decât cea maternă şi 28 % pot stăpâni două limbi în plus faţă de limba lor maternă. 44 % dintre europeni recunosc că nu pot vorbi altă limbă decât limba lor maternă.

    10. Țara din UE cu cel mai înalt nivel de multilingvism este Luxemburg, în care 99 % dintre cetăţeni stăpânesc cel puţin o limbă străină, urmaţi cu 97 % de slovaci şi cu 95 % de letoni. Țările UE cu cel mai scăzut nivel de multilingvism sunt Irlanda (34 %) şi Regatul Unit (38 %).

    Pagini Utile
    Ultima actualizare: 29/09/2011  |Începutul paginii