Cale de navigare

Dezvoltarea rețelei TEN-T până în anul 2030 în România: infrastructurile feroviară și fluvială vor fi principalul beneficiar al investițiilor

19/01/2015

Îmbunătățirea navigației pe segmentul românesc al Dunării, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad - Constanța și realizarea conexiunilor între porturi, aeroporturi și rețelele feroviare și rutiere sunt prioritățile pentru România identificate de Comisia Europeană într-o serie de studii privind dezvoltarea și finanțarea rețelei TEN-T până în anul 2030.

    Dezvoltarea rețelei TEN-T până în anul 2030 în România: infrastructurile feroviară și fluvială vor fi principalul beneficiar al investițiilor

    Două dintre aceste studii, care privesc coridoarele Rin - Dunăre și Orient - Mediterana de est, prezintă un portofoliu de proiecte de pe teritoriul  României eligibile pentru finanțare. Proiectele identificate au ca obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad - Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova / Calafat - București), infrastructurafluvială (segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre - Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanta) cu infrastructura feroviară și rutieră).

    Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, a declarat: Trebuie să intensificăm eforturile pentru a ne asigura că rețeaua centrală, esențială pentru fluxurile de mărfuri și pasageri în întreaga UE, va fi complet operațională până în anul 2030. Acum este momentul să investim în proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilității "Conectarea Europei" și ale Planului de investiții recent lansat de Comisie. Rețeaua TEN-T este esențială pentru o Uniune care luptă pentru dezvoltare, noi locuri de muncă și competitivitate. Pe măsură ce Europa iese încet din criza economică, avem nevoie de o Uniune conectată, fără bariere, pentru ca piața unică să prospere.

    Cele nouă studii, câte unul pentru fiecare coridor de transport trans-european, analizează starea infrastructurii actuale, problemele care împiedică fluxurile de pasageri și marfă și identifică acțiunile care trebuie realizate până în 2030. Rezultatele studiilor includ liste preliminare cu proiecte care vizează completarea transportului transfrontalier, eliminarea blocajelor și sporirea interoperabilității.

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 19/01/2015  |Începutul paginii