|
Această nouă structură de finanţare va permite o mai bună înţelegere a normelor de către toţi partenerii, creându-se astfel economii de scară. Mai mult, un mecanism flexibil de răspuns în situaţii de urgenţă, prevăzut în cele două fonduri, îi va permite UE să reacţioneze rapid în cazul unor situaţii de criză cu evoluţie rapidă, cum ar fi fluxurile migratorii mixte ori atacurile teroriste sau cibernetice. Cele două fonduri vor înlocui Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe, Fondul european pentru refugiaţi, Fondul pentru frontierele externe, Fondul european de returnare, precum şi cele două programe specifice Prevenirea şi combaterea criminalităţii (ISEC) şi Prevenirea, pregătirea şi gestionarea consecinţelor terorismului şi ale altor riscuri legate de securitate (CIPS).
Tratatul de la Lisabona, Programul de la Stockholm şi planul său de acţiune au definit sfera de aplicare a acţiunii UE în domeniul afacerilor interne până în 2014. Finanţarea acordată de UE pentru politicile în domeniul afacerilor interne după 2013 ar trebui să aibă în vedere obiective dincolo de această foaie de parcurs şi să se concentreze asupra obţinerii de rezultate şi asupra unei complementarităţi mai bune cu bugetele naţionale. La începutul următorului cadru financiar multianual (2014-2020), Comisia va discuta cu fiecare stat participant cu privire la modul în care finanţarea în domeniul afacerilor interne poate fi cel mai bine folosită pentru a se îndeplini toate obiectivele de politică ale UE în acest sector. Dialogul va asigura posibilitatea concentrării asupra priorităţilor politicilor şi asupra rezultatelor.
Aceste propuneri legislative vor fi discutate şi negociate acum cu Parlamentul European şi Consiliul. Fondurile ar trebui să devină operaţionale în 2014.
|