Cale de navigare

© Raluca Munteanu, TA
Prima paginăarrow menu item level 1
Despre noiarrow menu item level 1
Priorităţi 2012arrow menu item level 1
Ştiriarrow menu item level 1
Articole şi dialoguri
Centrul de presă
Agenda
Revista presei
Arhivă
UE şi Româniaarrow menu item level 1
În dialog cu UEarrow menu item level 1
UE pentru tinearrow menu item level 1
Link-uri utilearrow menu item level 1
Declaraţia comună a Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional privind misiunea de evaluare a Programului Economic al României

07/11/2011 12:23:42

Misiunile Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) au vizitat Bucureştiul în perioada 25 octombrie  – 7 noiembrie pentru cea de a treia evaluare periodică a programului economic al României.[1]Obiectivele programului sunt consolidarea creşterii economice şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare.


[1]Aceasta a fost prima evaluare oficială a Programului de către CE (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a treia evaluare a Acordului Stand-By cu FMI (asistenţă financiară în valoare de 3,5 miliarde euro). În funcţie de finalizarea acestei evaluari de către Board-ul Executiv al FMI, va fi pusă la dispoziţie cea de a patra tranşă în valoare de 430 milioane DST (aproximativ 490 milioane euro). Şedinţa Board-ului a fost planificată pentru jumătatea lunii decembrie. Autorităţile vor continua să trateze ambele acorduri ca fiind acorduri de tip preventiv, cu alte cuvinte nu vor fi efectuate trageri din fondurile disponibile.

    Conform evaluării realizate de cele două echipe, programul se află în continuare pe calea cea bună. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii septembrie. Autorităţile au înregistrat progrese notabile în implementarea politicilor din cadrul programului, într-un mediu extern foarte dificil. În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor.

    Pentru anul 2011, ne menţinem proiecţia de creştere a PIB-ului real la aproximativ 1½ la sută, în parte datorită unei bune recolte agricole. Recent, inflaţia a scazut semnificativ încadrându-se în intervalul de inflaţie ţintit de Banca Naţională a României. Pentru anul 2012, am revizuit în scădere prognoza ţinând cont de mediul economic european mai dificil. Proiecţia noastră în privinţa creşterii se situează în prezent la nivelul de 1¾ - 2¼ procente, depinzând de o îmbunătăţire a cererii pe plan intern şi de o mai bună absorbţie a fondurile europene. Ne aşteptăm ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit. Deficitul contului curent este prognozat a rămâne sub nivelul de 5 la sută din PIB atât în 2011 cât şi în 2012.

    În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Rata medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 13,4 procente la finele lunii septembrie 2011. Deşi s-a constatat o revigorare a creditării către sectorul privat corporativ, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, ca o reflexie a creşterii economice încetinite.

    Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României. În anul 2011, România se află pe traiectoria cea bună pentru a atinge ţinta de deficit a bugetului general consolidat de 4,4 la sută din PIB (cash) şi sub 5 la sută din PIB (ESA). În primele nouă luni veniturile totale s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat. Cu toate acestea, pe fondul economiilor substanţiale realizate pe partea de cheltuieli, deficitul bugetar total a fost sub nivelul planificat.

    În anul 2012, guvernul s-a angajat ferm să reducă deficitul bugetului general consolidat până sub nivelul de 3 la sută din PIB (ESA). Reflectând nevoia de prudenţă, autorităţile au hotărât stabilirea ţintei de deficit (cash) la 1,9 la sută din PIB în anul 2012. Odată cu execuţia, cheltuielile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) vor fi în totalitate incluse, iar ţinta FMI va fi un deficit pe cash de 2,1 la sută din PIB. Atingerea acestor ţinte fiscale ambiţioase va necesita continuarea restricţiilor de cheltuieli, fără posibilitatea de a acorda creşteri salariale sau de pensii decât în a doua parte a anului, dacă o vor permite condiţiile economice. Unele economii vor apărea şi din perfecţionarea prestaţiilor sociale, reducerea pierderilor întreprinderilor publice şi ca urmare a deciziei iminente de a reduce la 5 la sută contribuţia naţională pentru proiectele finanţate din fonduri europene.

    Întreprinderile de stat au nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, pentru a putea fi un sprijin şi nu o piedică în calea creşterii economice. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea unui management privat profesionist. Sunt în lucru strategiile de reducere a arieratelor pentru a aduce întreprinderile de stat într-o situaţie financiară sănătoasă.

    Următoarea misiune de evaluare a programului este programată pentru sfârşitul lunii ianuarie - începutul lunii februarie 2012.

    Pagini Utile
    Ultima actualizare: 07/11/2011  |Începutul paginii