Cale de navigare

Politicile UE privind justiția și afacerile interne intră într-o nouă eră

02/12/2014

Ziua de 1 decembrie 2014 marchează o etapă importantă pentru cooperarea polițienească și judiciară în materie penală la nivelul Uniunii Europene. Începând cu această dată, la 5 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, atribuțiile normale ale Comisiei și ale Curții de Justiție se aplică și actelor din acest domeniu, după cum se aplică în orice alt domeniu al dreptului UE.

Este începutul unei noi ere pentru întregul domeniu al justiției și afacerilor interne, dat fiind că încetează actualele limitări ale controlului judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție și ale rolului Comisiei de gardian al tratatelor în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală. Astfel, Comisia va avea competența de a lansa acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care legislația UE – convenită în prealabil în unanimitate de statele membre – nu a fost pusă în aplicare în mod corect.

    Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a explicat însemnătatea acestei schimbări atât pentru cetățenii europeni, cât și pentru sistemele europene de poliție și de justiție penală: „Europa nu înseamnă doar piața unică sau uniunea economică și monetară, ci și zona europeană de libertate, securitate și justiție de care dispun cetățenii săi. Astăzi, politicile privind justiția și afacerile interne sunt puse, în sfârșit, pe același plan cu celelalte politici ale UE. Astfel, facem un pas înainte pe calea sporirii transparenței și a caracterului lor democratic. De acum înainte, controlul jurisdicțional exercitat de către Curtea de Justiție și atribuțiile de asigurare a respectării legislației pe care le deține Comisia se vor aplica și măsurilor de cooperare polițienească, precum și actelor din domeniul dreptului penal, consolidând astfel drepturile cetățenilor și securitatea juridică.”

    Până acum, cooperarea polițienească și judiciară în materie penală reprezenta ultima parte rămasă din așa-zisul „al treilea pilon” al legislației Uniunii, care acoperea la început întregul domeniu al justiției și afacerilor interne. Transformarea acestui pilon a început odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009. Perioada de tranziție de cinci ani le-a permis statelor membre și Comisiei să se pregătească în mod corespunzător pentru efectuarea acestei schimbări, asigurând o tranziție treptată către noi modalități de legiferare și de control judiciar în domeniu.

    În acest sens, Comisia a adoptat la 28 noiembrie propuneri de abrogare a 24 de acte caduce din acest domeniu, dat fiind că acestea nu mai sunt pertinente sau au fost înlocuite de alte măsuri. Din motive de securitate juridică, Comisia consideră oportun ca măsurile menționate în respectiva propunere să fie abrogate de către Parlamentul European și Consiliu.

    O Europă deschisă și sigură

    Garantarea libertății, a securității și a justiției constituie un obiectiv esențial pentru Uniunea Europeană. Din 1999, când a intrat în vigoare Tratatul de la Amsterdam, s-au realizat numeroase progrese în ceea ce privește garantarea unei Europe deschise și sigure, bazată pe respectarea drepturilor fundamentale și pe voința de a se pune în serviciul cetățenilor europeni: s-a convenit asupra unui sistem european comun de azil, care a îmbunătățit standardele aplicabile pentru persoanele care au nevoie de protecție. Spațiul Schengen – una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european – a fost consolidat. Iar legislația și cooperarea practică furnizează, în prezent, instrumente comune care contribuie la protejarea întreprinderilor și a economiilor europene de formele grave de criminalitate și de criminalitatea organizată.

    Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, a declarat: „Data de 1 decembrie reprezintă sfârșitul perioadei de tranziție pentru politicile JAI și începutul unui nou capitol caracterizat de responsabilități suplimentare în domeniul migrației și al afacerilor interne. Activitatea UE în materie de migrație, azil și securitate are o importanță capitală pentru garantarea unei Europe în care toți cetățenii ei să poată locui și munci într-un spațiu deschis, prosper și sigur. Multe provocări se mențin și în continuare, știm că nu există soluții facile, dar există o puternică voință politică și sunt convins că, acționând împreună, vom reuși.”

    Un spațiu european al justiției și drepturilor fundamentale

    În ultimii ani, Comisia a pus bazele unui veritabil spațiu european al justiției și drepturilor fundamentale, bazat pe încredere reciprocă și aflat în serviciul cetățenilor europeni. Au fost deja făcuți pași importanți în această direcție: noi norme ale UE privind drepturile victimelor, consolidarea dreptului la un proces echitabil pentru persoanele suspectate în cadrul procedurilor penale și facilitarea recunoașterii hotărârilor judecătorești au îmbunătățit accesul la justiție, în timp ce propunerile Comisiei privind protecția datelor cu caracter personal sunt menite să consolideze drepturile fundamentale și piața unică digitală.

    Vĕra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a precizat: „Cetățenii se așteaptă ca guvernele lor să le ofere justiție, protecție și echitate – iar în acest scop este nevoie de acțiuni comune la nivel european, care să aibă la bază valorile noastre comune. Și, pe măsură ce cetățenii studiază, lucrează, fac afaceri, se căsătoresc și au copii, din ce în ce mai mult, la nivelul întregii Uniuni, este necesar să se îmbunătățească în continuare și cooperarea judiciară dintre statele membre ale UE, pas cu pas, oferind rezultate tangibile cetățenilor și întreprinderilor.

    Marea Britanie continuă să contribuie la combaterea criminalității organizate și a terorismului la nivel european

    După notificarea oficială a listei măsurilor la care Marea Britanie dorește să redevină participant, Comisia a adoptat o decizie pentru a-i permite Marii Britanii să participe la măsuri majore ale UE din domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală.

    În temeiul dispozițiilor specifice ale articolului 10 din Protocolul 36 anexat la tratat, Marea Britanie a decis, în iulie 2013, să-și exercite dreptul de „retragere în bloc”, de la 1 decembrie 2014, de la participarea la toate actele UE adoptate în cadrul fostului al treilea pilon și care nu au fost modificate de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. La 20 noiembrie 2014, Marea Britanie și-a notificat opțiunea de a participa din nou la 35 din respectivele instrumente. Decizia de astăzi a Comisiei permite Marii Britanii să redevină fără întârziere participant la 29 de măsuri care nu fac parte din acquis-ul Schengen, inclusiv Europol. Consiliul UE are responsabilitatea de a adopta o decizie privind opțiunea Marii Britanii de a participa la șase măsuri care fac parte din acquis-ul Schengen.

    Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Comisia Europeană salută cu multă căldură decizia Regatului Unit, care înseamnă că acest stat va continua să colaboreze cu vecinii săi pentru a combate criminalitatea transfrontalieră într-un cadru european. Din punct de vedere istoric, Marea Britanie s-a situat dintotdeauna în avangardă, contribuind la elaborarea politicilor europene privind recunoașterea reciprocă în domeniul justiției și al afacerilor interne, și mă bucur că vocea britanică va continua să se facă auzită în rândurile noastre.”

    Context

    Desființarea celui de-al treilea pilon odată cu introducerea tratatului de la Lisabona înseamnă că prevederile privind cooperarea polițienească și judiciară au fost incluse în titlul V al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și că, prin urmare, în prezent li se aplică normele aferente acestui titlu. Cu titlu de măsură tranzitorie, în ceea ce privește actele Uniunii în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, până la 1 decembrie 2014, atribuțiile Comisiei în temeiul articolului 258 din TFUE (procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) nu s-au aplicat, iar atribuțiile Curții de Justiție au rămas aceleași ca înainte de intrarea în vigoare a tratatului aplicabil acestor acte.

    Dat fiind că perioada de tranziție a luat sfârșit, Curtea de Justiție va fi în prezent pe deplin competentă în ceea ce privește punerea în aplicare a cooperării judiciare în materie penală și a cooperării polițienești, iar Comisia va putea să inițieze acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre care încalcă legislația UE.

    Persoane de contact

    Natasha BERTAUD (+32 2 296 74 56)
    Tim McPHIE (+ 32 2 295 86 02)
    Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email

    Pagini Utile

    Ultima actualizare: 02/12/2014  |Începutul paginii