Interreg : European Territorial Co-operation

European Territorial Cooperation (ETC), better known as Interreg,  is one of the two goals of cohesion policy and provides a framework for the implementation of joint actions and policy exchanges between national, regional and local actors from different Member States. The overarching objective of European Territorial Cooperation (ETC) is to promote a harmonious economic, social and territorial development of the Union as a whole. Interreg is built around three strands of cooperation: cross-border (Interreg A), transnational (Interreg B) and interregional (Interreg C).
Five programming periods of Interreg have succeeded each other:
 INTERREG I (1990-1993) -  INTERREG II (1994-1999) - INTERREG III (2000-2006) - INTERREG IV (2007-2013) - INTERREG V (2014-2020)

Alte instrumente

  •  
  • Micşorare text  
  • Mărire text  

Noutăţi

    Prima noastră ediție din 2017 anunță două motive de sărbătorire – au trecut 10 ani de la aderarea Bulgariei și a României la UE, iar în acest timp au avut loc multe schimbări. Revista Panorama analizează mai atent beneficiile aduse țărilor și cetățenilor acestora ca urmare a apartenenței la Uniune. Articolul nostru detaliat vizează regiunea Greciei occidentale, care are un potențial imens și este sprijinită de politica de coeziune prin implementarea unei strategii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

    Un raport recent a relevat faptul că țările trebuie să conlucreze pentru a aborda provocările globale care nu cunosc granițe. Patru strategii macroregionale înregistrează un impact pe teren, ajutând atât țările din UE, cât și din afara UE să își unească eforturile în ceea ce privește problemele transversale.

    Interviul nostru cu Dr. Ian Borg, secretarul parlamentar al Maltei pentru președinția UE 2017 și fondurile UE, privește modul în care țara gestionează președinția și beneficiază de sprijinul politicii de coeziune.

    Acest număr al publicației cuprinde și un articol referitor la noua metodă simplificată de evaluare a proiectelor majore, plus detalii despre cum Polonia fructifică la maximum oportunitățile de investiții oferite de fondurile UE.

    Secțiunea „În cuvinte proprii” include contribuții din Danemarca, Estonia, Letonia și regiunea Egeea de Sud, iar articolul cu fotografii îndreaptă camera către proiecte din cele trei regiuni ale Belgiei.

    Panorama 60: Bulgaria and Romania celebrate 10 years in the EU

    Comisia Europeană a adoptat astăzi pentru prima dată un raport unic privind punerea în aplicare a celor patru strategii macroregionale existente ale Uniunii Europene (UE): Strategia UE pentru regiunea Mării BalticeStrategia UE pentru regiunea DunăriiStrategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice și Strategia UE pentru regiunea alpină.

    Raportul prezintă o evaluare a stadiului punerii în aplicare a strategiilor curente și face un bilanț al principalelor rezultate obținute până în prezent. Raportul valorifică experiența acumulată până acum și prezintă mai multe recomandări privind evoluțiile posibile ale strategiilor și planurile de acțiune ale acestora, ținând totodată seama și de viitoarea politică de coeziune.

    Raportul abordează aspectele transversale comune relevante pentru toate cele patru strategii, indiferent de gradul de maturitate al acestora (de exemplu, elaborarea și planificarea politicilor, guvernanța, monitorizarea și evaluarea, finanțarea și comunicarea). Rezultatele-cheie și provocările fiecărei strategii macroregionale sunt prezentate în secțiuni specifice.

    Per ansamblu, punerea în aplicare a celor patru strategii macroregionale ale UE, cuprinzând 19 state membre ale UE și opt țări din afara UE, a generat o creștere a interesului și a sensibilizării în ceea ce privește cooperarea și coeziunea teritorială europeană și plusvaloarea acestora. Acestea au dus la îmbunătățirea coordonării și la consolidarea cooperării în anumite domenii (de exemplu, navigabilitate, energie, schimbări climatice) și între țările în cauză, precum și la intensificarea cooperării cu țările din afara UE, apropiindu-le pe acestea de UE. De asemenea, strategiile au contribuit la conturarea politicii, la punerea în aplicare a legislației existente și la un dialog mai profund între diverșii actori.

    Cu toate acestea, strategiile încă nu și-au demonstrat întregul potențial, iar anumite provocări necesită în continuare o soluționare. Statele membre care au inițiat strategiile trebuie să își asume o responsabilitate mai mare și să se implice mai mult; eficacitatea sistemelor de guvernanță trebuie să fie îmbunătățită; sursele de finanțare relevante existente (UE, regionale, naționale) necesită o coordonare mai bună. De asemenea, raportul subliniază importanța resurselor și a capacității administrative pentru atingerea obiectivelor stabilite.

    Se ridică anumite semne de întrebare în ceea ce privește politica de coeziune viitoare. Acestea vizează în special sinergiile și complementaritățile dintre strategiile macroregionale ale UE și programele sprijinite de fondurile structurale și de investiții europene, precum și alinierea strategiilor cu programele transnaționale Interreg și îmbunătățirea în continuare a sistemului de guvernanță.

    Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei care oferă informații mai detaliate privind stadiul punerii în aplicare a fiecărei strategii macroregionale, precum și recomandări specifice.

    Raportul oferă o bună înțelegere a modului de funcționare a celor patru strategii macroregionale ale UE, incluzând exemple concrete puse în aplicare în domeniile respective. Fiecare dintre acestea are o plusvaloare specifică, precum:

    • calitatea apei Mării Baltice se îmbunătățește și aporturile de nutrienți sunt reduse prin punerea în aplicare a unor proiecte precum PRESTO sau Gospodărirea interactivă a apelor (IWAMA);
    • utilizarea inovatoare și durabilă a resurselor marine și cooperarea între actorii relevanți, precum și inițiativele din regiunea Mării Baltice în acest domeniu sunt promovate activ în continuare de către Rețeaua SUBMARINER;
    • în bazinul Dunării, gospodărirea coordonată a apelor și gestionarea riscurilor prin proiecte precum SEERISK reduc în mod considerabil riscul de daune provocate de inundații;
    • blocajele de navigație pe Dunăre sunt eliminate și securitatea navigației s-a îmbunătățit prin proiecte precum FAIRWAY și DARIF;
    • cooperarea cu țările UE privind aspecte concrete de interes comun în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice ajută țările participante din Balcanii de Vest să își pregătească drumul spre aderarea la UE;
    • vizând o creștere economică durabilă care să respecte mediul înconjurător, coridoarele verzi/albastre care fac legătura între uscat și mare în Marea Adriatică și în Marea Ionică au fost identificate drept zonă-cheie în care proiectele strategice trebuie să fie promovate;
    • stabilirea unui spațiu educațional transfrontalier pentru dubla formare profesională în zona Alpilor este abordată prin proiecte precum „mountErasmus”;
    • conectivitatea transfrontalieră în zona Alpilor s-a îmbunătățit în ceea ce privește transportul de călători prin dezvoltarea rețelei „AlpInfoNet” într-un sistem de informații privind călătoriile transfrontaliere. 

    Informații suplimentare

    În septembrie 2015 Comisia a lansat Reexaminarea cooperării transfrontaliere pentru a studia obstacolele cu care persoanele din regiunile de frontieră continuă să se confrunte. O parte din această reexaminare a constat într-o consultare publică la nivelul UE, ale cărei rezultate sunt dezvăluite astăzi.

    Respondenții nu numai că au identificat în mod clar problemele transfrontaliere rămase, ci li s-a cerut și să prezinte idei concrete privind modalitatea de a le soluționa, care sunt compilate în acest raport.

    Respondenții menționează cinci obstacole principale:

    1. barierele juridice și administrative (lipsa recunoașterii calificărilor, diferențele privind securitatea socială, pensiile și sistemele de impozitare);
    2. barierele lingvistice;
    3. accesul fizic dificil (lipsa infrastructurilor și a sistemelor integrate de transport public);
    4. lipsa cooperării între autoritățile publice cu privire la problemele transfrontaliere și
    5. inegalitățile economice (diferențele dintre piața muncii și salarii, crearea unor fluxuri asimetrice).

    Peste 10 miliarde EUR provenind din fondurile ESI vor fi investite pentru a stimula cooperarea transfrontalieră în perioada 2014-2020.

    Mai multe informații

Mai multe știri

Introduction

In 1990, Interreg was developed as a Community Initiative in with a budget of just EUR 1 billion covering exclusively cross-border cooperation. Later, Interreg has been extended to transnational and interregional cooperation. For 2014-2020 European territorial cooperation is one of the two goals of Cohesion Policy besides investment for Growth and Job.

Interreg evolution

The 25th anniversary of Interreg has been celebrated in 2015 with a variety of events around Europe. Over the years, Interreg has become the key instrument of the European Union to support cooperation between partners across borders. The aim: to tackle common challenges together and find shared solutions - whether in the field of health, research and education, transport or sustainable energy.

2014-2020 period – Interreg V

In accordance with the new design of the European Cohesion Policy 2014-2020 and the targets set out in Europe 2020, Interreg has significantly been reshaped to achieve greater impact and an even more effective use of the investments. Key elements of the 2014-2020 reform are:
-Concentration
-Simplification
-Results orientation
The fifth period of Interreg is based on 11 investment priorities laid down in the ERDF Regulation contributing to the delivery of the Europe 2020 strategy for smart, sustainable and inclusive growth. At least, 80% of the budget for each cooperation programme has to concentrate on a maximum of 4 thematic objectives among the eleven EU priorities:

11 priorities

The fifth programming period of Interreg has a budget of EUR 10.1 billion invested in over 100 cooperation programmes between regions and territorial, social and economic partners. This budget also includes the ERDF allocation for Member States to participate in EU external border cooperation programmes supported by other instruments (Instrument for Pre-Accession and European Neighborhood Instrument).

Interreg Budget

Interreg and inter-regional cooperation 2014-2020: state of play - video recording of the briefing (07/05/2015)

2007-2013 period – Interreg IV

The forth programming period of Interreg had a total budget of EUR 8.7 billion (2, 5 % of the total 2007-13 allocation for cohesion policy). This budget includes the allocation for Member States to participate in EU external border cooperation programmes supported by other instruments (Instrument for Pre-Accession and European Neighborhood Instrument). The budget was distributed as follows:

  • 60 Cross-border – Interreg IV-A, along 38 internal EU borders. ERDF contribution: EUR 5.6 billion.
  • 13 Transnational – Interreg IV-B, covering larger areas of co-operation such as the Baltic Sea, Alpine and Mediterranean regions. ERDF contribution: EUR 1.8 billion.
  • The interregional co-operation programme (INTERREG IVC) and 3 networking programmes (Urbact II, Interact II and ESPON) cover all 28 Member States of the EU. They provide a framework for exchanging experience between regional and local bodies in different countries. ERDF contribution: EUR 445 million.

The European Grouping of Territorial Cooperation

Meetings & Events

Interreg Annual Meeting April 26-28 2017

Interreg Annual Meeting June 6-7 2016

Interreg Annual Meeting September 15 2015

Interreg Annual Meeting May 19-20 2014

European Territorial Cooperation Annual Meeting 2013

Annual meeting of cross-border programmes 2011

Publications

European Territorial Cooperation: building bridges between people