Interreg : European Territorial Co-operation

European Territorial Cooperation (ETC), better known as Interreg,  is one of the two goals of cohesion policy and provides a framework for the implementation of joint actions and policy exchanges between national, regional and local actors from different Member States. The overarching objective of European Territorial Cooperation (ETC) is to promote a harmonious economic, social and territorial development of the Union as a whole. Interreg is built around three strands of cooperation: cross-border (Interreg A), transnational (Interreg B) and interregional (Interreg C).
Five programming periods of Interreg have succeeded each other:
 INTERREG I (1990-1993) -  INTERREG II (1994-1999) - INTERREG III (2000-2006) - INTERREG IV (2007-2013) - INTERREG V (2014-2020)

Alte instrumente

  •  
  • Micşorare text  
  • Mărire text  

Noutăţi

    O politică de coeziune care include toate regiunile, atât cele mai puternice, cât și cele mai slabe, este esențială pentru succesul Uniunii Europene.

    Regiunile Europei reprezintă coloana vertebrală a Uniunii Europene din punct de vedere politic, economic, social și cultural. Prin urmare, sprijinul puternic continuu pentru regiuni după 2020 este esențial pentru succesul Europei. Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) ne permit să creăm un impuls real și să sporim investițiile. Acestea asigură că Europa este relevantă și accesibilă cetățenilor, încurajând cooperarea.

    Încă de la început, Bavaria și-a dezvoltat pozițiile în ceea ce privește reforma fondurilor ESI, care va avea loc după 2020. Principala noastră preocupare, pe care o împărtășim cu celelalte regiuni ale Europei, este menținerea unui nivel adecvat al fondurilor ESI pentru toate regiunile europene. Acest lucru este valabil în special în cazul regiunilor mai dezvoltate, precum Bavaria, astfel încât să permită ca excelența lor regională mai puternică să continue să fie în beneficiul regiunilor învecinate mai puțin dezvoltate prin intermediul cererii crescute și a unei mai mari valori adăugate. O politică europeană de sprijin comună reunește Europa în loc să o dezbine între „donatori” și „primitori”.

    De asemenea, o regiune puternică precum Bavaria reprezintă mai mult decât comune și orașe în plină ascensiune. În special, regiunile de la granița cu Republica Cehă fac parte din zone mai slabe din punct de vedere structural și, prin urmare, sunt zone prioritare pentru intervenția Fondului european de dezvoltare regională.

    Politica regională a UE este importantă pentru noi deoarece are un impact direct asupra cetățenilor din Bavaria și din alte regiuni europene. Multe dintre proiectele din Bavaria pot fi implementate doar mulțumită fondurilor UE. Spre deosebire de mecanismele de gestionare a crizei pe termen scurt, fondurile ESI oferă finanțare pe termen lung, pe întreaga perioadă de finanțare, având fonduri și resurse stabilite în avans. Acest lucru permite un nivel ridicat de planificare și securitate financiară. De asemenea, permit urmărirea unor obiective paneuropene importante care nu oferă neapărat „câștiguri rapide”, ci necesită în schimb putere de perseverare politică pe termen lung. Fondurile ESI pe termen lung, durabile și bazate pe granturi nu ar trebui înlocuite de instrumente de finanțare selective, pe termen scurt; în schimb, ar trebui să se păstreze structura lor strategică, comună și orientată spre rezultate pentru finanțarea proiectelor.

    „Să construim poduri, nu ziduri” ar trebui să fie mottoul Europei după 2020. Toate părțile ar trebui să conlucreze, fără a crea scindări inutile. Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o cooperare transfrontalieră și mai puternică. Programele Interreg au adus o contribuție incontestabilă integrării Europei. Colaborarea cu țările vecine demonstrează clar localnicilor plusvaloarea unei Europe stabile – zonele de frontieră din trecut devenind puncte de întâlnire ale viitorului.

    Noile abordări de politică, precum strategiile macroregionale, ar trebui, de asemenea, consolidate și ar trebui să se creeze noi sinergii în programele transnaționale ale UE. În calitate de președinte aflat la prezidiu al Strategiei pentru Alpi a UE (EUSALP), Bavaria este hotărâtă să consolideze strategiile macroregionale ale UE după 2020. De asemenea, aceasta este ferm angajată în a limita povara birocratică a politicii de finanțare, astfel consolidând autonomia și asigurând totodată menținerea valorii adăugate a ajutorului regional.

    Politica de coeziune europeană este o expresie autentică a solidarității europene – părțile mai puternice vin în sprijinul celor mai vulnerabile. Bavaria înțelege și prețuiește acest lucru. Întrucât, ea însăși a beneficiat de solidaritate din partea altora în parcursul său de la un stat agricol la o regiune a inovării. Întreprinderile din Bavaria colaborează în prezent cu parteneri din întreaga Europă. Prin urmare, o politică regională strategică europeană vizează toate regiunile europene, inclusiv pe cele mai dezvoltate. Acesta este singurul mod în care putem consolida coeziunea socială și regională la nivel național și între statele membre, totodată sprijinind succesul economic al tuturor regiunilor. Dacă reușim în acest demers și dacă populațiile locale cunosc un succes concret în urma cooperării europene, cetățenii vor căpăta o nouă încredere în UE. 

    BEATE MERK

    Ministrul de stat pentru probleme europene și relații regionale al Bavariei

    Panorama 62: Boosting innovation across the regions

    Karl-heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor, explică cum recent lansata inițiativă, #CohesionAlliance, și-a propus să sporească gradul de conștientizare în rândul cetățenilor europeni în ceea ce privește principala politică de investiții a UE.

     

    Fără îndoială, în acest an, Uniunea Europeană a evitat două amenințări populiste, deosebit de periculoase, la adresa unității sale în Țările de Jos și în Franța. Dovada dorinței sale pentru reformă se găsește la cel mai înalt nivel în reflecțiile acesteia privind viitorul Europei, însă în prezent, Uniunea se găsește la o răscruce.

    Au existat tentative reformatoare, uneori aducând o schimbare în mai bine, însă „vechile” politici continuă să fie o amenințare – în special politica de coeziune și politica agricolă comună. În același timp, au apărut noi provocări, precum Brexit sau necesitatea de a lua mai multe măsuri pentru siguranța cetățenilor, apărare, gestionarea fluxurilor de migrație și de refugiați și politica externă.

    În această situație, ar fi eronată alegerea unor obiective nepotrivite, motiv pentru care Comitetul European al Regiunilor (CoR) apără o politică de coeziune puternică și eficace, care este vizibilă pentru cetățeni.

    Pentru a o apăra mai bine, s-a creat inițiativa #CohesionAlliance sau Alianța pentru coeziune. Gradul de conștientizare în rândul publicului larg în ceea ce privește politica de coeziune este prea mic, deși aceasta este principala politică de investiții a UE. Într-adevăr, există tendința de a uita cum ar arăta Europa fără această politică.

    Cifrele vorbesc de la sine

    Potrivit celor evidențiate în documentul de discuție privind viitorul finanțelor UE, nu ar trebui să se uite niciodată faptul că în perioada 2007-2013, politica de coeziune a oferit asistență financiară pentru 121 400 de start-upuri și aproximativ 400 000 de IMM-uri, 94 955 de proiecte de cercetare și 33 556 de proiecte de cooperare între IMM-uri și centre de cercetare, s-au creat 41 600 de noi locuri de muncă pe termen lung în domeniul cercetărilor, s-au îmbunătățit 1 500 km de căi ferate din rețeaua transeuropeană de transport și, în cele din urmă, s-au realizat 49,7 milioane de participații în intervenții menite să îmbunătățească capitalul uman, aproape jumătate dintre acestea rezultând cu dobândirea de noi competențe.

    Pentru cetățenii săi, o Europă care oferă protecție, în special împotriva efectelor negative ale globalizării, este întruchipată în politica sa de coeziune. De asemenea, nu este o coincidență că sprijinul cetățenilor pentru această politică este în continuă creștere, așa cum indică sondajul Eurobarometru recent din iunie 2017, unde 78 % dintre cetățeni consideră că investițiile regionale ale UE au avut un impact pozitiv asupra propriului oraș sau regiune.

    Această protecție este tangibilă – cifrele vorbesc de la sine – însă politica de coeziune rămâne una dintre cele mai atacate politici europene într-un context în care, în viitor, preconizăm o reducere drastică a cadrului financiar multianual (CFM), în special ca urmare a părăsirii UE de către Regatului Unit.

    Analiza mea este următoarea: Comitetul European al Regiunilor nu poate apăra această politică și nu poate obține rezultatele așteptate de unul singur. Prin intermediul inițiativei #CohesionAlliance, CoR trebuie să aibă un rol catalizator pentru toate inițiativele în favoarea coeziunii, care prind rădăcini în teritorii. Aceste inițiative sunt numeroase și de calitate bună: orașele, regiunile, societatea civilă, lumea economică, asociațiile și rețelele, toate se mobilizează pentru a propune o nouă politică de coeziune pentru viitor.

    De fapt, ideea de bază este să nu acceptăm principiile imuabile ale unei politici de coeziune fixe. Din contră, soluția este să demonstrăm că continuitatea politicii de coeziune depinde de transformarea acesteia pe baza principiilor sale fondatoare și pe o triadă virtuoasă care include coeziunea teritorială, mobilizarea sectorului privat prin instrumentele financiare adecvate și apartenența la un Pact de stabilitate și creștere mai flexibil.

    Opinia CoR „în favoarea unei politici de coeziune europene puternice și eficace pentru perioada de după 2020” subliniază această direcție: un buget care se potrivește ambițiilor noastre; reafirmarea principiului politicii de parteneriat bazat pe o abordare teritorială; o simplificare drastică a procedurilor, în special pentru management și conducere, pe baza principiilor de diferențiere și proporționalitate; o legătură mai puternică cu reformele structurale prin condiționalitatea ex-ante; indicatori noi pentru alocarea fondurilor și o mai bună considerare a disparităților la nivel subregional; și vizibilitate îmbunătățită a rezultatelor.

    Unirea forțelor

    CoR și asociațiile principale ale autorităților locale (CRMP, ARE, Eurocities, CEMR, AEBR) s-au reunit, în jurul acestor principii, pentru a crea platforma #CohesionAlliance, menită să grupeze toate inițiativele care se pot identifica printre aceste principii generale. Prin urmare, CoR poate deveni purtătorul de cuvânt instituțional pentru teritorii și cererile cetățenilor în cadrul negocierilor privind CFM viitor și în ceea ce privește elaborarea de regulamente viitoare, care vor ghida utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene.

    După adoptarea opiniei CoR la 12 mai 2017 și a lansării importantei inițiative, #CohesionAlliance, pe 18 mai, această platformă va fi lansată politic cu ocazia Săptămânii europene a regiunilor și orașelor, în data de 9 octombrie.

    Ambiția mea este să fac această inițiativă cât mai tangibilă și vizibilă posibil pentru a ajunge la numărul maxim de reprezentanți aleși la nivel local, regional, național și european și mai departe, și la toate acele persoane care simt plusvaloarea politicii de coeziune în fiecare zi.

    Din acest motiv, această alianță va fi în centrul reuniunii dintre Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European și Comisia pentru coeziune teritorială a CoR, care va avea loc la 10 octombrie. În data de 15 noiembrie, alături de comisarul Crețu, vom avea responsabilitatea importantă de a transmite aceste mesaje Consiliului Afaceri Generale, pentru a continua demersul de sporire a gradului de conștientizare al acelor state membre, care vor lua decizii bugetare cruciale pentru viitorul Europei.

    Împreună cu Alianța, ne vom canaliza toată energia pentru a apăra politica de coeziune în interesul tuturor europenilor.

    În vederea valorificării întregului potențial economic al regiunilor frontaliere ale UE, unde locuiesc 150 de milioane de cetățeni, Comisia lansează astăzi „punctul de contact frontalier”. Acesta oferă regiunilor un sprijin adaptat pentru a le ajuta să înlăture obstacolele din calea creării de locuri de muncă și a investițiilor.

    Pentru întreprinderi, lucrători și studenți, navigarea între diferitele sisteme administrative și juridice rămâne un proces complex și costisitor. În conformitate cu apelul Președintelui Juncker la asigurarea corectitudinii pe piața noastră unică în discursul său din 2017 privind starea Uniunii, punctul de contact frontalier va ajuta regiunile frontaliere să coopereze mai bine prin intermediul unui set de acțiuni concrete.

    Acesta va contribui la (1) îmbunătățirea accesului la locuri de muncă, (2) la servicii precum asistența medicală și sistemele de transport public și (3) la facilitarea desfășurării de activități economice peste graniță.

    Această propunere face parte dintr-o Comunicare mai amplă privind „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”, cu un set de noi acțiuni și o listă de inițiative în curs, pentru a ajuta regiunile frontaliere din UE să se dezvolte mai repede și să colaboreze mai bine.

    Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: «Peste un sfert din bogăția Europei este produsă în regiunile de frontieră, însă potențialul economic al acestora rămâne în continuare neexploatat în întregime. Aceste regiuni reprezintă o mină de aur în ceea ce privește oportunitățile care așteaptă să fie explorate. Comisia va oferi sprijin adaptat pentru aceste regiuni, în beneficiul direct al locuitorilor acestora.”

    Punctul de contact frontalier va fi alcătuit din experți ai Comisiei în chestiuni transfrontaliere, care vor oferi consiliere autorităților naționale și regionale, colectând și făcând schimb de bune practici prin crearea unei noi rețele online la nivelul UE.

    Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă

    Două milioane de lucrători și studenți fac deja naveta peste graniță zilnic sau săptămânal. Pentru a ajuta cetățenii să își găsească un loc de muncă peste graniță, punctul de contact frontalier va sprijini regiunile care doresc să își aprofundeze cooperarea. Regiunile respective pot primi recomandări cu privire la recunoașterea reciprocă a calificărilor, programele comune de studii sau serviciile de pregătire pentru antreprenori.

    Punctul de contact frontalier va centraliza informațiile privind bunele practici în domeniul serviciilor de ocupare a forței de muncă transfrontaliere, cum ar fi rețeaua comună creată de regiunea Galicia din Spania și regiunea de nord a Portugaliei și sprijinul acordat de portalul UE privind mobilitatea locurilor de muncă EURES.

    Astfel, punctul de contact frontalier poate contribui la înființarea viitoarei Autorități Europene în domeniul Muncii, anunțată de Președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 2017, pentru a consolida cooperarea dintre autoritățile de pe piața de muncă la toate nivelurile și pentru a gestiona mai bine situațiile transfrontaliere.

    Un acces mai bun la serviciile publice

    Pentru ca regiunile de frontieră să devină mai atractive și mai favorabile incluziunii în ceea ce privește serviciile publice, punctul de contact frontalier:

    • va determina situația actuală a serviciilor de asistență medicală transfrontaliere, cum ar fi zonele de asistență medicală transfrontaliere la frontiera franco-belgiană.
    • va examina legăturile feroviare care lipsesc de-a lungul frontierelor interne, în vederea eficientizării serviciilor de transport publice transfrontaliere.

    Desfășurarea de activități economice peste graniță

    Punctul de contact frontalier va stimula dialogul privind aspectele transfrontaliere prin intermediul rețelei online.

    La cerere, experții din cadrul punctului de contact frontalier vor oferi sprijin pentru o mai bună aliniere a normelor aferente înființării de întreprinderi, vor face schimb de bune practici din alte regiuni de frontieră și vor promova o utilizare mai frecventă a procedurilor online.

    În plus față de crearea unui punct de contact frontalier, Comisia va selecta până la 20 de proiecte care prezintă soluții inovatoare pentru a aborda obstacolele transfrontaliere. O cerere de proiecte va fi lansată înainte de sfârșitul anului 2017.

    Etapele următoare

    Punctul de contact frontalier va fi operațional începând cu ianuarie 2018.

    În cadrul procesului de reflecție în curs privind viitorul finanțelor UE, bunele practici colectate prin intermediul punctului de contact frontalier vor contribui la discuțiile privind următoarea generație de programe de cooperare transfrontalieră („interreg”), astfel încât acestea să abordeze mai bine obstacolele juridice și administrative și să contribuie la dezvoltarea de servicii publice transfrontaliere eficiente.

    Informații suplimentare

Mai multe știri

Introduction

In 1990, Interreg was developed as a Community Initiative in with a budget of just EUR 1 billion covering exclusively cross-border cooperation. Later, Interreg has been extended to transnational and interregional cooperation. For 2014-2020 European territorial cooperation is one of the two goals of Cohesion Policy besides investment for Growth and Job.

Interreg evolution

The 25th anniversary of Interreg has been celebrated in 2015 with a variety of events around Europe. Over the years, Interreg has become the key instrument of the European Union to support cooperation between partners across borders. The aim: to tackle common challenges together and find shared solutions - whether in the field of health, research and education, transport or sustainable energy.

2014-2020 period – Interreg V

In accordance with the new design of the European Cohesion Policy 2014-2020 and the targets set out in Europe 2020, Interreg has significantly been reshaped to achieve greater impact and an even more effective use of the investments. Key elements of the 2014-2020 reform are:
-Concentration
-Simplification
-Results orientation
The fifth period of Interreg is based on 11 investment priorities laid down in the ERDF Regulation contributing to the delivery of the Europe 2020 strategy for smart, sustainable and inclusive growth. At least, 80% of the budget for each cooperation programme has to concentrate on a maximum of 4 thematic objectives among the eleven EU priorities:

11 priorities

The fifth programming period of Interreg has a budget of EUR 10.1 billion invested in over 100 cooperation programmes between regions and territorial, social and economic partners. This budget also includes the ERDF allocation for Member States to participate in EU external border cooperation programmes supported by other instruments (Instrument for Pre-Accession and European Neighborhood Instrument).

Interreg Budget

Interreg and inter-regional cooperation 2014-2020: state of play - video recording of the briefing (07/05/2015)

2007-2013 period – Interreg IV

The forth programming period of Interreg had a total budget of EUR 8.7 billion (2, 5 % of the total 2007-13 allocation for cohesion policy). This budget includes the allocation for Member States to participate in EU external border cooperation programmes supported by other instruments (Instrument for Pre-Accession and European Neighborhood Instrument). The budget was distributed as follows:

  • 60 Cross-border – Interreg IV-A, along 38 internal EU borders. ERDF contribution: EUR 5.6 billion.
  • 13 Transnational – Interreg IV-B, covering larger areas of co-operation such as the Baltic Sea, Alpine and Mediterranean regions. ERDF contribution: EUR 1.8 billion.
  • The interregional co-operation programme (INTERREG IVC) and 3 networking programmes (Urbact II, Interact II and ESPON) cover all 28 Member States of the EU. They provide a framework for exchanging experience between regional and local bodies in different countries. ERDF contribution: EUR 445 million.

The European Grouping of Territorial Cooperation

Meetings & Events

Interreg Annual Meeting April 26-28 2017

Interreg Annual Meeting June 6-7 2016

Interreg Annual Meeting September 15 2015

Interreg Annual Meeting May 19-20 2014

European Territorial Cooperation Annual Meeting 2013

Annual meeting of cross-border programmes 2011

Publications

European Territorial Cooperation: building bridges between people