Când discutăm despre fondurile structurale ies în evidență trei expresii-cheie: birocrație excesivă, dependență de ajutor și competitivitate sporită. Deși două dintre aceste expresii au conotații mai degrabă negative, este clar că fondurile structurale au avut un efect remarcabil asupra creșterii competitivității statului și a întreprinderilor în Estonia, cu toate că acest efect a fost subestimat uneori. Totuși, păstrarea sub control a reacțiilor negative rămâne &ic
- 17 March 2017
Când discutăm despre fondurile structurale ies în evidență trei expresii-cheie: birocrație excesivă, dependență de ajutor și competitivitate sporită.
Deși două dintre aceste expresii au conotații mai degrabă negative, este clar că fondurile structurale au avut un efect remarcabil asupra creșterii competitivității statului și a întreprinderilor în Estonia, cu toate că acest efect a fost subestimat uneori.
Totuși, păstrarea sub control a reacțiilor negative rămâne în continuare un aspect important. Pentru a preîntâmpina noi manifestări ale negativismului de acest tip, trebuie să solicităm constant feedback atât de la beneficiarii ajutorului, cât și de la organizații neguvernamentale care reprezintă interesele generale ale unui sector economic.
Întreprinzătorii susțin că birocrația asociată fondurilor a crescut de-a lungul timpului. Dacă peste 20 % din cheltuielile de proiect reprezintă costuri de raportare și alte costuri aferente, este clar că proporția e prea ridicată. Ar fi mult mai logică direcționarea acestor resurse înspre atingerea obiectivelor principale ale diferitor măsuri. Este esențial să ne concentrăm mai mult pe obiectivele de impact și pe evaluarea fiecărui rezultat final al proiectului decât pe raportarea constantă. În special în cazul întreprinderilor mai mici, acest lucru poate fi prea împovărător și poate cauza multe frustrări.
Trebuie să li se acorde mai multă încredere beneficiarilor granturilor, deoarece este nerezonabil să se verifice și să se auditeze totul, acest lucru crescând costurile atât pentru întreprinzător, cât și pentru stat.
Dezvoltarea unei dependențe de granturi constituie o problemă în toate țările, indiferent de sursa propriu-zisă a finanțării. Aceasta ar trebui trebuie evitată, deoarece banii se vor termina în cele din urmă, deci resursele ar trebui utilizate pentru a favoriza dezvoltarea, mai degrabă decât ca subvenții pentru desfășurarea activității.
Există câteva sectoare în care dependența a devenit o problemă semnificativă — și nu doar în Estonia. Spre exemplu, unul dintre cele mai complexe domenii este agricultura, dar există și altele. Principala capcană de evitat este sindromul de „neputință dobândită”, cauzat de iluzia unei asistențe omnipotente și perpetue.
Obiectivul primar al fondurilor structurale ar trebui să fie acela de a ajuta economia în ansamblu să devină mai competitivă. În cazul primirii de ajutor, este important să se acorde un tratament egal companiilor mari și întreprinderilor mici și să li se ofere mai mult sprijin celor care sunt de mai mult timp pe piață și par să se descurce bine pe cont propriu. Competiția în lumea afacerilor este un joc dur, iar pentru a reuși pe piețele internaționale, o companie trebuie să fie dispusă să investească mult efort și mulți bani.
Companiile mai mari sunt dispuse să contribuie cu mai mult ele însele, deci dacă adăugăm la această contribuție fondurile structurale, rezultatele ar putea fi mult mai bune. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că întreprinderile mari oferă de lucru la zeci de întreprinderi mai mici. În unele cazuri, numărul subcontractanților ar putea ajunge la câteva sute, iar succesul acestora depinde adesea de partenerul lor mai mare. Direcționarea mai rațională a asistenței ar putea realiza economii considerabile și în ceea ce privește cheltuielile administrative.
MAIT PALTS
Director general
Camera de Comerț și Industrie a Estoniei