10 întrebări privind Politica de coeziune – Politica regională

Alte instrumente

  •  
  • Micşorare text  
  • Mărire text  

„Politica de coeziune” este politica din spatele a sute de mii de proiecte din întreaga Europă, finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (Fondul de coeziune se aplică statelor membre ale UE având PIB-ul sub 90 % din media UE-27 – Croația nu intră în acest calcul).

Coeziunea economică și socială, astfel cum a fost descrisă în Actul Unic European din 1986, se referă la „reducerea decalajelor dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate”. Cel mai recent tratat UE, și anume Tratatul de la Lisabona, adaugă o fațetă nouă coeziunii, făcând trimitere la „coeziunea economică, socială și teritorială”. 

Altfel spus, politica de coeziune ar trebui totodată să promoveze o „dezvoltare teritorială” mai echilibrată și mai durabilă – concept cu o sferă mai amplă decât politica regională, care este în mod specific legată de FEDR, acționând cu precădere la nivel regional.

În perioada bugetară 2014-2020, au fost consolidate coordonarea și coerența dintre politica de coeziune și celelalte politici ale UE care contribuie la dezvoltarea regională, și anume politicile de dezvoltare rurală și pentru afaceri maritime și pescuit, prin instituirea unor dispoziții comune privind FEDR, FSE, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF). Toate aceste cinci fonduri sunt cunoscute împreună sub denumirea de Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Ţările Uniunii Europene au optat pentru o împărţire foarte diferită a teritoriilor lor în unităţi administrativ-teritoriale. Pentru a facilita gestionarea programelor şi realizarea de comparaţii statistice la nivel european, au fost definite aşa-numitele regiuni NUTS (nomenclatura unităţilor teritoriale pentru statistică en). În prezent, UE se împarte în 274 de regiuni „de nivel NUTS 2” (cu o populație cuprinsă între 800 000 și 3 milioane de locuitori).

În cadrul cooperării transfrontaliere, se vorbeşte uneori şi despre "euroregiuni". Acestea au apărut în Europa după al doilea război mondial, la iniţiativa unor actori politici locali dornici să promoveze interesele comune existente de o parte şi de alta a frontierelor.
Euroregiunile sunt asociaţii fără un statut juridic clar. Ele există independent de Uniunea Europeană, dar participă deseori la proiecte europene de cooperare teritorială, fiind reprezentate de Asociaţia Regiunilor Frontaliere Europene en.

Regulamentul care stabilește sumele alocate politicii de coeziune pentru 2014-2020 a intrat în vigoare la 21 decembrie 2013, făcând parte din „perspectivele financiare”, și anume bugetul european stabilit pe o perioadă de șapte ani. Cele 28 de state membre dispun de 351,8 miliarde de euro pentru măsurile aferente politicii de coeziune în perioada 2014-2020, reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE. Guvernele naționale au negociat în cadrul Consiliului UE modul de repartizare a fondurilor și, cu toate că politica de coeziune vizează în continuare toate regiunile, a fost acordată prioritate țărilor și regiunilor cu decalaj de dezvoltare. Peste jumătate din buget, respectiv 182,2 miliarde de euro, a fost rezervat regiunilor mai puțin dezvoltate, având PIB-ul sub 75 % din media UE-27. Pentru regiunile de tranziție, având PIB-ul între 75 % și 90 % din media UE, au fost alocate 35 de miliarde de euro, iar pentru regiunile mai dezvoltate, având PIB-ul peste 90 % din media UE, au fost alocate 54 de miliarde de euro.

Ulterior, statele membre utilizează fondurile pentru finanțarea programelor – programe tematice care vizează întreaga țară (privind mediul, transporturile, de exemplu) sau programe regionale care direcționează fondurile către o anumită parte a țării.

Aflați dacă regiunea dumneavoastră este vizată în perioada 2014-2020

Puteți obține finanțare din fondurile ESI indiferent de regiunea în care locuiți. Comisia nu intervine în selectarea proiectelor pe teren, decât în cazul unui număr limitat de proiecte de mare anvergură (proiecte mari).
Printr-un sistem de gestionare descentralizată, au fost desemnate autorităţi naţionale sau regionale care au misiunea de a gestiona fiecare dintre cele 455 de programe menite să pună în aplicare politica de coeziune în perioada 2007-2013. Acestea se numesc "autorităţi de management".

Ele definesc criteriile de selecţie, organizează comitetele de selecţie şi aleg proiectele care vor beneficia de sprijin european în urma unor proceduri de cerere de proiecte la care pot participa toţi cei interesaţi. Vă invităm să consultaţi lista autorităţilor de management şi programele din regiunea dumneavoastră en şi din ţara în care locuiţi. De asemenea, puteţi afla informaţii cu privire la celelalte tipuri de fonduri comunitare disponibile.

Numărul celor îndreptăţiţi să acceseze fonduri europene este foarte mare. Aceştia nu ştiu, însă, întotdeauna că au această posibilitate. De politica de coeziune pot beneficia întreprinderile (mai ales întreprinderile mici şi mijlocii), organismele publice, asociaţiile sau persoanele fizice, cu condiţia să prezinte un proiect care să corespundă criteriilor de selecţie stabilite de autoritatea de management. Întreprinderile străine implantate în Europa pot, de asemenea, să beneficieze de fonduri structurale. În cadrul perioadei de programare 2007-2013, fiecare stat are obligaţia de a publica şi actualiza lista tuturor beneficiarilor fondurilor structurale.

Pentru a consulta aceste liste, faceţi clic aici en.

Normele definesc anumite categorii de cheltuieli eligibile. Pentru perioada de programare 2014-2020, Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune definește 11 obiective tematice către care vor fi direcționate fondurile din cadrul politicii de coeziune. O mare parte din cheltuieli trebuie să fie orientate către aceste priorități, care vizează aspecte precum cercetarea și inovarea, sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), mediul, transporturile, ocuparea forței de muncă, formarea și administrația publică. Autoritățile naționale și regionale indică în programele lor operaționale în ce mod intenționează să repartizeze fondurile de care dispun între temele principale. Strategiile naționale sunt stabilite în cadrul așa-numitelor acorduri de parteneriat.

Citiți mai multe despre domeniile de activitate ale politicii de coeziune a UE

Prin intermediul celor 11 obiective tematice, politica de coeziune contribuie la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, strategia UE pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Fondurile din cadrul politicii de coeziune vor fi principalul instrument de investiții destinat măsurilor de sprijinire a ocupării forței de muncă, inovării, educației, incluziunii și trecerii la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Atât Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), cât și Fondul social european (FSE) sprijină o serie de priorități principale în cadrul obiectivelor tematice, o anumită parte din fonduri fiind alocată acestor priorități. Regiunile mai puțin dezvoltate trebuie să direcționeze către realizarea acestor obiective cel puțin 50 % din alocările FEDR și 60 % din alocările FSE; în cazul regiunilor de tranziție, cifrele sunt de 60 % și, respectiv, 70 %, iar în cazul regiunilor mai dezvoltate, procentul se ridică la 80 %.

În vederea maximizării impactului fondurilor disponibile, orientarea către rezultate a fost consolidată în perioada de programare 2014-2020 și este necesară îndeplinirea anumitor condiții pentru ca fondurile să poată fi direcționate. Aceste așa-numite condiționalități ex ante garantează existența precondițiilor necesare asigurării unui efect real în regiune al cheltuielilor din cadrul politicii de coeziune.

  1. Inițiativa INTERREG a fost inclusă în cooperarea teritorială europeană.
  2. Obiectivele URBAN (dezvoltare urbană) și EQUAL (inițiativa pentru ocuparea forței de muncă) sunt, în prezent, incluse în politica generală de coeziune.
  3. Programul Leader+ și Fondul european de orientare și garantare agricolă (FEOGA) au fost înlocuite de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), iar Instrumentul financiar de orientare a pescuitului (IFOP) și Fondul european pentru pescuit (FEP) au devenit acum Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
  4. Încă din perioada 2007-2013, Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) a înlocuit diferite instrumente care se aplicau în Turcia și în Balcani, de exemplu PHARE, ISPA, Sapard, CARDS și instrumentul financiar pentru Turcia. IPA continuă să pregătească țările candidate sau potențial candidate la aderarea la UE pentru a participa la politica de coeziune prin intermediul componentelor de dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră.
  5. JASPERS, JEREMIE, JESSICA și JASMINE: aceste patru instrumente speciale de sprijin au fost dezvoltate în perioada de programare 2007-2013 în cooperare cu Banca Europeană de Investiții, pe de o parte, sub formă de instrumente de inginerie financiară și, pe de altă parte, pentru a furniza asistență tehnică. În contextul actualei situații economice și dată fiind penuria crescândă a resurselor publice, instrumentele financiare sunt preconizate să dețină un rol tot mai mare în cadrul politicii de coeziune în perioada de programare 2014-2020. 

Autoritățile naționale și regionale trebuie să îndeplinească anumite cerințe de bază înainte ca orice proiect să beneficieze de finanțare din fondurile ESI. Pentru fiecare program regional sau naţional sunt desemnate trei autorităţi:

  1. Autoritatea de management verifică respectarea condiţiilor de atribuire a subvenţiilor şi efectuează controale regulate pentru a determina progresele realizate şi pentru a verifica exactitatea cheltuielilor proiectate.
  2. Autoritatea de certificare înaintează periodic Comisiei Europene situaţia cheltuielilor şi solicitările de plată. Veghează ca cererile de rambursare să fie exacte şi să rezulte din sisteme contabile conforme cu regulile naţionale şi europene în vigoare.
  3. Autoritatea de audit efectuează auditarea sistemelor şi testează proiectele. Semnalează autorităţii de management şi autorităţii de certificare lacunele constatate şi posibilele nereguli existente la nivelul cheltuielilor.

Serviciile de audit ale Comisiei Europene exercită o funcţie de supervizare şi pot, în orice moment, să efectueze controale de audit. Dacă se constată deficienţe importante, Comisia şi statele membre pot acţiona împreună pentru a remedia situaţia. Dacă statul membru în cauză nu aplică de urgenţă măsurile de remediere, Comisia Europeană poate întrerupe sau suspenda plăţile. Comisia ia în considerare şi controalele efectuate de Curtea de Conturi Europeană, precum şi anchetele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Efecte și rezultate – creștere economică și locuri de muncă în perioada 2007-2012

  • Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile cel mai slab dezvoltate din UE – PIB-ul pe cap de locuitor în așa-numitele regiuni de convergență a crescut de la 60,5 % din media UE-27 la 62,7 % în perioada 2007-2010.
  • Se estimează că, în perioada 2007-2012, politica de coeziune a creat 600 000 de locuri de muncă suplimentare, dintre care cel puțin o treime în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).
  • S-au construit ori modernizat25 000 km de șosea și 1 800 km de cale ferată în perioada 2007-2012 pentru a contribui la crearea unei rețele transeuropene de transport (TEN-T) eficiente.
  • Au beneficiat de sprijin direct 200 000 de IMM-uri și politica de coeziune a sprijinit înființarea și funcționarea a 77 800 de noi întreprinderi.
  • Peste 60 000 proiecte de cercetare au fost beneficiat de sprijin în perioada 2007-2012.
  • În prezent, încă 1,9 milioane de persoane dispun de acces în bandă largă.

Măsurarea impactului și a rezultatelor politicii de coeziune este determinantă pentru menținerea succesului său.. Acest lucru ne permite să demonstrăm cetățenilor europeni realizările policii de coeziune. De asemenea, ne oferă posibilitatea de a învăța din bunele practici și de a ne îmbunătăți, în permanență, proiectele și programele.

Dacă aveți întrebări suplimentare, vă rugăm să contactați Direcția Generală Politică Regională.