Navigation path

Additional tools

Inforegio-Newsroom

Rss
  • Eficiența energetică, ocuparea forței de muncă și IMM-urile sunt punctele principale ale politicii de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020, conform noului raport al Comisiei

    (23/07/2014)

    Cel de-al 6-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială al Comisiei Europene, publicat astăzi, arată că politica de coeziune a UE contribuie la atingerea obiectivelor de creștere ale Strategiei Europa 2020, prin crearea de locuri de muncă și prin reducerea disparităților în interiorul Europei. În perspectiva perioadei 2014-2020, raportul schițează modul în care vor fi direcționate investițiile înspre domenii-cheie, precum eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și IMM-urile, pentru ca investițiile să aducă beneficii maxime cetățenilor.

    Raportul analizează situația coeziunii în Uniune și evidențiază problemele cu care se confruntă autoritățile locale, regionale și naționale în lupta pentru a depăși impactul crizei economice și financiare. În special, în raport se constată că politica de coeziune a atenuat declinul dramatic al investițiilor publice, injectând resurse financiare extrem de necesare în multe state membre și creând o stabilitate financiară vitală pentru atragerea de investiții private.

    Investițiile din cadrul rundei financiare actuale, 2014-2020, se preconizează că vor fi chiar mai eficace, cu o direcționare mai bună înspre sectoare-cheie, precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivitatea IMM-urilor, inovarea și ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE se vor cifra la peste 38 de miliarde EUR, destinați să susțină trecerea la o economie mai ecologică prin investiții în eficiența energetică și în energia din surse regenerabile - comparativ cu 16,6 miliarde EUR investiți în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perioada 2007-2013. Conform planurilor de cheltuieli și acordurilor de parteneriate ale statelor membre, fonduri de până la 33 de miliarde EUR (reprezentând o creștere de aproape 10 miliarde EUR) vor susține IMM-urile Europei în eforturile lor de a deveni mai competitive. Peste 80 de miliarde EUR vor fi investiți în capitalul uman prin Fondul social european și prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

    Comentând pe marginea raportului, comisarul pentru politica regională a declarat: Raportul de azi demonstrează cu claritate că politica de coeziune a devenit un instrument modern și flexibil de abordare a diferitelor provocări cu care se confruntă Europa. Această politică este acum brațul investițional al Europei: forță de reacție în caz de criză și forță strategică în ceea ce privește creșterea și generarea necesarelor locuri de muncă. Vremea subvențiilor uriașe pentru drumuri și poduri începe să treacă, întrucât multe state membre și-au redus decalajele în domeniul infrastructurii. Investițiile direcționate înspre inovare și o creștere economică ecologică vor crea locuri de muncă durabile și de calitate și vor spori competitivitatea regiunilor noastre. Însă criza și-a lăsat amprenta asupra multor orașe și regiuni. Disparitățile continuă să existe și avem încă multe de făcut. Aceste fonduri trebuie cheltuite cu înțelepciune pentru a obține rezultatele optime, în special în orașele și regiunile în care nevoile sunt cele mai urgente.

    Pentru informații suplimentare:

    Comunicat de presă

    Politica de coeziunea a UE - Al 6-lea raport privind coeziunea

  • Comisarul Hahn îi îndeamnă pe europeni să contribuie la modelarea viitoarei Agende urbane a UE

    (22/07/2014)

    Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica regională, îi invită pe cetățenii UE să își împărtășească opiniile privind Agenda urbană a UE - ce formă ar trebui să aibă aceasta și cum ar trebui pusă în practică. Comisarul a îndemnat la o mai mare implicare a părților interesate și a locuitorilor orașelor într-o consultare publică lansată recent de Comisia Europeană simultan cu publicarea unei comunicări oficiale. Aceasta este urmarea numărului tot mai mare de apeluri la implicarea orașelor în elaborarea politicilor UE și în favoarea unei mai mari coerențe în abordarea provocărilor de politică urbană de către instituțiile UE.

    Comunicarea Comisiei intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE” descrie situația orașelor din întreaga UE și politicile urbane ale statelor membre, precum și dimensiunea globală a urbanizării. Aceasta subliniază faptul că Agenda urbană a UE ar trebui să reflecte obiectivele globale ale UE și trebuie să vină în completarea politicilor naționale ale statelor membre.

    Comisarul Johannes Hahn, responsabil de politica regională și de dezvoltare urbană a UE, a declarat: „De la poluare la sărăcie, de la șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu care se confruntă Europa și obiectivele ei nu pot fi abordate decât prin rezolvarea acestor probleme la nivelul orașelor Europei. Agenda urbană a UE trebuie să respecte principiul subsidiarității - dar, acolo unde putem aduce valoare adăugată politicilor UE prin consolidarea dimensiunii urbane, ar trebui să facem acest lucru și ar trebui să acordăm orașelor Europei un rol mai important ca parteneri ai UE. Consultarea de astăzi este un pas important în această direcție.”

    Pentru informații suplimentare:

    Comunicat de presă - Memo

    Consultarea publică este deschisă până la 26 septembrie 2014

    Comunicarea Comisiei „Dimensiunea urbană a politicilor UE

    Twitter @EU_Regional @JHahnEU #eucities

  • Panorama 49 – Consolidarea parteneriatelor

    (18/07/2014)

    Ediţia de vară a revistei Panorama prezintă cele mai recente ştiri privind evoluţia adoptării acordurilor de parteneriat, precum şi detalii referitoare la primul acord de acest tip adoptat – cel cu Danemarca – în cadrul unui interviu cu directorii autorităţilor de management daneze. Totodată, revista oferă o retrospectivă a extinderii din ultimii 10 ani, inclusiv o prezentare generală a progreselor înregistrate de statele membre care au aderat la Uniunea Europeană începând din anul 2004 şi a avantajelor de care acestea au beneficiat prin politica de coeziune.

    Acest număr oferă, de asemenea, o prezentare a principalelor orientări şi instrumente noi în materie de guvernanţă, concepute în vederea combaterii fraudei, intră în culisele aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Comitetului Regiunilor şi descrie în amănunt activitatea desfăşurată de Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime în sprijinul întreprinderilor şi comunităţilor de coastă şi include, totodată, un raport privind Forumul Urban Mondial organizat în acest an la Medellín, cu participarea comisarului Hahn.

    Păstrând tradiţia ediţiilor anterioare, cititorii noştri contribuie la dezbatere în secţiunea „În cuvinte proprii”, în cadrul căreia reprezentanţi ai statelor membre, regiunilor şi asociaţiilor din întreaga Europă fac schimb de opinii privind reforma şi speranţele legate de noua perioadă de finanţare. Veţi găsi, de asemenea, selecţia obişnuită de ştiri şi articole despre proiectele din întreaga UE. Această ediţie a revistei Panorama va fi disponibilă în 23 de limbi oficiale în cursul lunii august.

    Panorama 49 – Consolidarea parteneriatelor

  • Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării: la forumul anual de la Viena se vor discuta principalele inițiative pentru stimularea creșterii ecologice și favorabile incluziunii

    (26/06/2014)

    Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, se va alătura politicienilor și reprezentanților la nivel înalt din cele 14 țări membre ale macroregiunii dunărene a Europei cu ocazia celui de-al treilea forum anual al acestora care are loc la Viena în perioada 26-27 iunie. Organizat în comun de Comisia Europeană, Republica Austria și orașul Viena, forumul va fi deschis de către ministrul afacerilor externe al Austriei, domnul Sebastian Kurz, și de către primarul și guvernatorul regiunii capitalei, domnul Michael Häupl.

    Miniștri și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri din cele 14 țări din regiunea dunăreană vor discuta și vor hotărî cu privire la modul optim de a dezvolta regiunea în viitor — sub sloganul „Creștem împreună - Împreună creștem”. Se va pune un accent deosebit pe competitivitate, pe incluziunea socială și pe buna guvernanță, în urma raportului recent al Comisiei Europene prin care se solicită o conducere politică mai puternică a macroregiunilor UE. „Ecologizarea fluviului” și reînnoirea flotei acestuia vor fi de asemenea subiecte prioritare pe ordinea de zi.

    În urma recomandărilor formulate în raportul de guvernanță, miniștrii afacerilor externe ai țărilor din regiunea Dunării se vor reuni în paralel cu forumul în scopul de a propune măsuri concrete pentru o conducere mai bine administrată a strategiei. Ministrul Peter Friedrich din regiunea Baden-Württemberg — care va găzdui următoarea reuniune anuală — urmează să prezinte forumului un raport în urma acestei reuniuni.

    Forumul vine odată cu adoptarea acordurilor de parteneriat pentru fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Statele membre implicate trebuie să se asigure că Strategia pentru regiunea Dunării este bine integrată în aceste planuri de investiții și că programele viitoare transformă prioritățile regiunii Dunării în obiective concrete.

    Informații suplimentare:

    Comunicat de presă

    Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării

    Al treilea forum anual al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării de la Viena

    Raportul privind guvernanța strategiilor macroregionale (mai 2014)

    Raportul de evaluare referitor la valoarea adăugată a strategiilor macroregionale

    Twitter: @EU_Regional @JHahnEU #EUSDR #Danube

  • Comisia propune reforme în domeniul inovării pentru a sprijini redresarea economică

    (16/06/2014)

    Bugetul UE pentru 2014-2020 marchează o tranziție decisivă în direcția C&I și a altor elemente de consolidare a creșterii economice, cu o creștere de 30 %, în termeni reali, a bugetului pentru Orizont 2020 - noul program al UE pentru cercetare și inovare. De asemenea, este prevăzută investirea unei sume suplimentare de 83 de miliarde EUR în C&I și în IMM-uri prin noile fonduri europene structurale și de investiții.

    Comisia Europeană a subliniat astăzi importanța investițiilor și a reformelor în domeniul cercetării și inovării (C&I) pentru redresarea economică a Uniunii Europene. S-au prezentat propuneri destinate a ajuta statele membre ale UE să optimizeze impactul propriilor bugete, într-un moment în care multe țări continuă să se confrunte cu constrângeri pe partea de cheltuieli. Sporirea investițiilor în C&I este un factor de creștere recunoscut; pe de altă parte, mărirea eficienței și a calității cheltuielilor publice alocate C&I este și ea esențială pentru a permite Europei să mențină sau să câștige o poziție de lider într-o serie de domenii ale cunoașterii și ale tehnologiilor-cheie. Comisia s-a angajat să susțină statele membre în efortul lor de a aplica, după caz, cele mai adecvate reforme în domeniul C&I, prin oferirea de sprijin politic, date de prim rang, exemple de bune practici etc.

    Comunicat de presă

    MEMO

  • Pregătiţi-vă aparatul foto – Aveţi ocazia să câştigaţi echipamente foto în valoare de 1 000 € şi o excursie la Bruxelles

    (12/06/2014)

    Cea de-a treia ediţie a concursului anual de fotografie „Europa în regiunea mea” va avea loc vara aceasta şi îşi propune din nou să crească gradul de conştientizare privind proiectele care au beneficiat de finanţare, ca parte din politica regională a UE.

    Asemenea ediţiei anterioare, concursul se desfăşoară pe pagina de Facebook a Comisiei Europene.Concursul începe în 12 iunie, iar fotografiile vor putea fi înscrise până luni, 25 august 2014 (la ora prânzului). Cele 100 de fotografii cu cele mai multe voturi, precum şi până la 50 de înscrieri „necalificate” (care nu s-au numărat printre fotografiile din prima grupă, cu cele mai multe voturi) vor fi evaluate de un juriu format din 3 fotografi profesionişti, care vor alege 3 câştigători.Câştigătorilor li se vor înmâna premiile – o excursie la Bruxelles şi 1 000 € pentru achiziţionarea de echipamente foto – în timpul acţiunii OPEN DAYS 2014 din octombrie.

    Pentru a vă bucura de mai multă vizibilitate şi de mai multe partajări, folosiţi hashtag-ul oficial al concursului când vă partajaţi pe Facebook sau Twitter fotografia înscrisă: #EUmyRegion.

    Aplicaţia Facebook este disponibilă exclusiv în limba engleză.

  • Protejarea investițiilor Uniunii Europene în România: Comisia Europeană, autoritățile naționale și societatea civilă își unesc forțele

    (03/06/2014)

    Un seminar pentru îmbunătățirea guvernanței și sporirea siguranței cheltuirii fondurilor structurale și de investiții ale Uniuni Europene va avea loc marți, 3 iunie, la hotelul Howard Johnson din București. Comisia Europeană găzduiește evenimentul, alături de autoritățile române și Transparency International. În cadrul seminarului vor fi prezentate instrumentele care sprijină gestionarea fondurilor și vor fi dezbătute măsurile concrete în favoarea dezvoltării capacității administrative și instruirii funcționarilor naționali pentru o utilizare de succes a fondurilor. Participanții se vor concentra și pe măsurile de prevenire a fraudei și corupției, care privează cetățenii de beneficiile reale ale investițiilor UE.

    România are mult de câștigat ca urmare a accesării fondurilor structurale și de investiții europene. În perioada actuală 2014-2020, peste 23 de miliarde de euro din aceste fonduri vor fi investite în regiunile din România, ceea ce reprezintă aproximativ 60% din totalul investițiilor publice ale țării. Pentru cel mai mare impact posibil, noua perioadă financiară pune mai mult accent pe buna guvernanță și pe capacitatea de gestionare a fondurilor. Conform noilor reguli, există în premieră o cerință explicită adresată autorităților naționale de a pune în aplicare măsuri adecvate de prevenire a fraudelor și de identificare și combatere a zonelor de potențial risc. Conform celor mai recente sondaje Eurobarometru și Transparency International, 93% dintre români consideră corupția ca fiind larg răspândită în țară.

    Comunicat de presă

    Programul conferinței

  • Noile fișe informative pe țări detaliază realizările și planurile de viitor privind politica de coeziune

    (21/05/2014)

    Pe site-ul web DG REGIO sunt disponibile acum noi fișe informative pe țări.Acestea conțin informații-cheie privind planurile fiecărui stat membru pentru perioada de finanțare 2014-2020, inclusiv defalcări ale sumelor alocate din fondurile politicii de coeziune și principalele priorități de investiții. Fișele reprezintă și o perspectivă de ansamblu actualizată asupra rezultatelor obținute până în prezent și fac trimitere la mai multe proiecte de succes din perioada 2007-2013. 

    Toate fișele informative pot fi descărcate în format PDF de pe site-ul web DG REGIO. Fiecare fișă este disponibilă atât în limba engleză, cât și în limba oficială (limbile oficiale) a (ale) statului membru.

    În plus, este disponibilă o fișă informativă generală în toate limbile, care oferă informații privind reforma politicii de coeziune în noua perioadă, sub formă de întrebări și răspunsuri. Aceasta explică principiile de bază ale politicii și furnizează detalii de contact pentru informații suplimentare și cereri de finanțare.

  • Celebrarea cooperării teritoriale europene: patru frontiere, patru probleme, patru soluții

    (16/05/2014)

    Provocările specifice cu care se confruntă o treime din cetățenii UE care trăiesc și muncesc în regiunile de frontieră ale Europei vor fi evidențiate în cadrul unui eveniment care urmărește să demonstreze modul în care politica regională a UE ajută populația locală să găsească soluții prin intermediul cooperării teritoriale europene.

    Peste 8 000 de proiecte de cooperare teritorială europeană au fost sprijinite în regiunile Europei în perioada 2007-2013 — atât în statele membre ale UE, cât și în țări terțe. Cele mai multe dintre acestea s-au concentrat asupra celor 60 de frontiere interne ale UE și asupra cetățenilor care trăiesc acolo. În pofida unui buget relativ redus, proiectele au înregistrat o serie de rezultate concrete în următoarele domenii: înlăturarea barierelor pentru o securitate mai bună, transport, educație, energie, asistență medicală, formare profesională și crearea de locuri de muncă.

    În perioada 19-20 mai va avea loc întâlnirea anuală de la Bruxelles a autorităților de management al programelor privind cooperarea teritorială europeană (CTE) care monitorizează aceste proiecte. Acestora li se vor alătura persoane care au beneficiat și care au participat la patru proiecte transfrontaliere regionale emblematice. Venind din diferite părți ale UE, acești medici, polițiști, artizani și studenți se vor alătura reprezentanților regiunilor frontaliere, printre care se află și Asociația regiunilor frontaliere europene, pentru a-și împărtăși experiența cu privire la modul în care proiectele transfrontaliere din UE au contribuit la abordarea provocărilor reprezentate de exodul de inteligență, securitate, sănătate, șomaj și lipsa calificărilor profesionale.

    Comunicat de presă

    Programul evenimentului din 19 mai

    Cooperare teritorială europeană

    Exemple de proiecte transfrontaliere

  • Politica regională continuă să stimuleze creșterea în Europa Centrală și de Est cu ocazia aniversării a 10 ani de la cea de-a cincea extindere fără precedent a UE

    (01/05/2014)

    La 1 mai 2004, Uniunea Europeană a inclus 10 noi state membre: Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Acesta a reprezentat un pas istoric, ridicând totalul de la 15 la 25 de state membre, crescând semnificativ populația Uniunii și creând concomitent cel mai mare bloc comercial unic din lume. Momentul a fost de o importanță majoră nu doar din perspectiva „noilor țări”, ci pentru întreaga UE, în termeni de integrare culturală, socială și economică, situându-se printre cele mai notabile evenimente din istoria recentă.

    În ultimii 10 ani, economiile regionale ale proaspeților membri au beneficiat masiv de politica de coeziune a UE. Într-adevăr, se estimează că produsul intern brut în cele 12 noi state membre (inclusiv Bulgaria și România care au aderat în 2007) va crește cu aproximativ 1,5 % în fiecare an, în etapa de implementare a programelor actuale derulate în cadrul politicii de coeziune (și anume, între 2007 și 2016). Datorită impactului pe termen lung al schimbării structurale economice pozitive, se așteaptă o creștere de 2,4 % a PIB-ului, pe an, între 2007 și 2025.

    Investițiile din cadrul politicii de coeziune în aceste țări au oferit sprijin întreprinderilor inovatoare nou-înființate și au creat locuri de muncă bune și durabile, prin introducerea internetului în bandă largă în regiuni izolate, prin contracararea exportului de inteligență și prin crearea unor legături vitale de transport care să contribuie la creșterea competitivității regionale și naționale.

    Totodată, pentru majoritatea acestor state membre, fondurile alocate din politica de coeziune reprezintă principala investiție publică – peste 90 % în unele cazuri. În total, politica de coeziune a UE a investit deja 117,5 miliarde de euro în aceste state membre

    Pentru a celebra această aniversare specială, reprezentanțele Comisiei Europene în statele membre, împreună cu partenerii locali, organizează o serie de activități și festivități: dezbateri, conferințe, evenimente, expoziții, mărturii video, concursuri de fotografie etc.

    Informații suplimentare:

    Reprezentanțele Comisiei Europene în statele membre

    Fișe informative privind politica de coeziune pe state membre

    Investițiile din cadrul politicii de coeziune în statele membre care au aderat la UE după 2004

    Cipru

    Republica Cehă

    Estonia

    Ungaria

    Letonia

    Lituania

    Malta

    Polonia

    Slovacia

    Slovenia

  • Acordurile de parteneriat și programele operaționale – situația actuală

    (30/04/2014)

    Comisia Europeană analizează în prezent acordurile oficiale de parteneriat (AP) primite din partea a 28 de state membre, precum şi proiectele de programe operaţionale (PO) din cadrul politicii de coeziune primite din partea a 10 ţări, care îşi expun în linii mari planurile de investiţii în materie de fonduri structurale şi de investiţii europene pentru perioada de programare 2014-2020.

    Acordurile de parteneriat (AP) şi programele operaţionale (PO) au fost primite din partea:

    • Polska: AP 10.01 şi toate cele 22 PO-uri trimise
    • France: AP 14.01 şi 25 PO trimis
    • Latvija: AP 15.02 şi unicul lor PO trimis
    • Portugal: AP 04.02 şi toate cele 12 PO-uri trimise
    • Lietuva: AP 04.01 şi unicul lor PO trimis
    • Slovensko: AP 14.02
    • Suomi/Finland: AP 17.02 şi unicul lor PO trimis
    • Deutschland: AP 26.02 şi 6 PO-uri trimise
    • Eesti: AP 28.02 şi unicul lor PO trimis
    • Danmark: AP 04.03 şi ambele PO-uri trimise
    • Magyarország: AP 07.03
    • Nederland: AP 10.03 şi toate cele 5 PO-uri trimise
    • România: AP 01/04
    • Malta: AP 01/04
    • България/Bulgaria: AP 02/04
    • Slovenija: AP 10/04
    • Sverige: AP 17/04
    • Κύπρος: AP 17/04
    • Ceská republika: AP 17/04
    • Österreich: AP 17/04
    • United Kingdom: AP 17/04
    • Ελλάδα: AP 17/04
    • Italia: AP 22/04
    • España: AP 22/04
    • Hrvatska: AP 22/04
    • Éire/Ireland: AP 22/04
    • Belgien/Belgique/België: AP 23/04
    • Luxembourg: AP 30/04

    De asemenea, a fost prezentat un PO (NL-DE) în materie de CTE (cooperare teritorială europeană).

    Comisia a subliniat că o abordare strategică a utilizării fondurilor este esenţială, calitatea fiind în acelaşi timp mai importantă decât celeritatea.

    Comisia va continua să analizeze în detaliu acordurile de parteneriat şi să trimită observaţii către statele membre.

    Se preconizează că primele vor fi adoptate în luna mai, iar următoarele la toamnă.

  • Al treilea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    (30/04/2014)

    Comisia Europeană și Municipalitatea Viena, în cooperare cu ministrul federal austriac pentru Europa, integrare și afaceri externe organizează al treilea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, care va avea loc pe 26-27 iunie la Primăria din Viena. Peste 700 de participanți din sfera publică, societatea civilă și mediul de afaceri sunt așteptați să participe la principalul eveniment al anului din regiunea Dunării.

    Vă invităm să parcurgeți program, cu titlul generic „We grow together – together we grow – Empowered for a prosperous and inclusive Danube Region” („Creștem împreună – împreună creștem – Abilitați pentru o regiune a Dunării prosperă și favorabilă incluziunii”), care pune accentul pe creștere economică, incluziune socială și bună guvernanță.

    Mai multe informaţii:

  • Politica de coeziune reformată pentru perioada 2014-2020 ilustrată în revista Panorama

    (08/04/2014)

    Ediţia de iarnă a revistei Panorama are ca temă politica de coeziune reformată pentru perioada 2014-2020 şi analizează în detaliu semnificaţiile acesteia pentru toate părţile interesate.Într-un interviu acordat în exclusivitate, Preşedintele Comisiei Europene, dl Barroso, arată cum va contribui politica de coeziune reformată la generarea de creştere şi locuri de muncă, precum şi la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

    Cititorii noştri contribuie la rândul lor la dezbatere în cadrul secţiunii extinse „În cuvinte proprii”, unde reprezentanţi ai statelor membre, regiunilor şi asociaţiilor din întreaga Europă îşi partajează opiniile privind reforma şi speranţele legate de noua perioadă de finanţare.

    De asemenea, în paginile acestui număr vă prezentăm aspectele cheie ale reformei şi priorităţile tematice; descriem procesul de aprobare a bugetului din perspectiva Parlamentului European; oferim informaţii privind cererile de finanţare, precum şi o trecere în revistă a strategiilor şi responsabilităţilor de comunicare.Veţi găsi, de asemenea, selecţia obişnuită de ştiri şi articole despre proiecte din întreaga UE.

  • O Europă mai inovatoare, dar cu diferențe regionale persistente

    (04/03/2014)

    Europa recuperează din decalajul în domeniul inovării pe care îl are în raport cu Statele Unite și cu Japonia, dar diferențele de performanță dintre statele membre ale UE continuă să fie mari și se reduc cu mare greutate. La nivel regional, decalajul în domeniul inovării se mărește, performanțele din acest sector scăzând în aproape o cincime dintre regiunile UE. Acestea sunt rezultatele principale ale tabloului de bord al Uniunii inovării 2014 și ale tabloului de bord privind inovarea regională 2014 ale Comisiei Europene. Clasamentul general în interiorul UE a rămas relativ stabil, cu Suedia situându-se pe primul loc, urmată de Danemarca, Germania și Finlanda, cele patru țări care investesc cel mai mult în cercetare și inovare. Țările în care lucrurile s-au îmbunătățit cel mai mult sunt Portugalia, Estonia și Letonia. Progresele globale au fost stimulate de deschiderea și atractivitatea sistemului de cercetare al UE, precum și de colaborarea întreprinderilor pentru inovare și de comercializarea cunoștințelor, măsurată în baza veniturilor din licențe și patente din străinătate. Și totuși, creșterea cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare a fost contrabalansată de scăderea investițiilor cu capital de risc și a investițiilor în întreprinderi axate pe inovare de alt tip decât cea dedicată cercetării și dezvoltării.

     

    Press Release

    Memo

    Full report of the Innovation Union Scoreboard 2014

    Full report of the Regional Innovation Scoreboard 2014

  • Conturarea unei agende urbane a UE pentru orașele de mâine

    (14/02/2014)

    O voce mai puternică pentru orașele Europei și o agendă urbană aflată în centrul procesului de elaborare a politicilor UE, iată două dintre obiectivele-cheie ale forumului CITIEs „Orașele de mâine: Investind în Europa”, care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 februarie.

    Comisarul european pentru politica regională, dl Johannes Hahn, va reuni figuri importante ale peisajului politicii urbane, într-un efort de a trasa calea de urmat pentru noua Agendă urbană a UE. Pornind de la premiza că peste două treimi dintre europeni locuiesc în orașe, reuniunea își propune să exploreze și să dezbată modalități de a da orașelor mai multă greutate în contextul politicii europene, pentru a asigura o mai bună înțelegere a nevoilor acestora și o mai bună coordonare a politicilor. Forumul își propune să sublinieze rolul esențial pe care îl pot juca orașele în atingerea unor obiective europene mai generale, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, a șomajului și a excluderii sociale.

    Discuțiile vor pivota în jurul unui document de analiză, pregătit de Comisia Europeană. Vor avea loc o serie de evenimente cu participarea unor actori-cheie, printre care experți în domeniul urban, asociații ale orașelor și autorități locale, precum și reprezentanți ai ministerelor naționale. Primarii din 16 orașe-capitală ale Uniunii, prezenți la forum, sunt așteptați să se alăture și ei la apelurile statelor membre pentru o agendă urbană coerentă a UE.

    Informații suplimentare:

  • Lansarea concursului pentru titlul „Regiune europeană întreprinzătoare”, ediția 2015

    (03/02/2014)

    Comitetul Regiunilor a lansat ediția 2015 a concursului „Regiune europeană întreprinzătoare” (REI) care își propune să recompenseze orașele și regiunile cu viziunile cele mai orientate spre viitor din Europa. Cea de a 5-a ediție, pentru care termenul de depunere a candidaturilor​ este 31 martie 2014, a fost deschisă de dl Luc Van den Brande (BE-PPE), președintele Agenției de legătură Flandra-Europa, la Adunarea IMM-urilor europene care s-a desfășurat la Vilnius. 

    REI identifică și recompensează regiunile UE care au o viziune antreprenorială de excepție, realizată prin acțiuni concrete și măsurabile care contribuie la punerea în practică a inițiativei „Small Business Act pentru Europa” și care utilizează în mod optim fondurile publice, indiferent de mărimea, bogăția și competențele lor. Regiunile care prezintă strategia politică cea mai convingătoare vor primi titlul „Regiunea întreprinzătoare a anului”. Scopul acestei inițiative este de a încuraja dezvoltarea unor regiuni dinamice, ecologice și întreprinzătoare în întreaga Europă. 

    „IMM-urile sunt forța motrice a redresării economice europene. Autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să-și unească forțele pentru a asigura condiții bune de dezvoltare a întreprinderilor. Inițiativa REI recompensează regiunile europene care sunt angajate în crearea unui mediu în care întreprinderile pot să prospere. Dacă sunteți gata să concretizați potențialul antreprenorial al regiunii dumneavoastră, vă invit să vă înscrieți în concursul REI ediția 2015” a declarat dl Van den Brande. 

    Strategia regională premiată va fi evaluată în următorii doi ani și principalele rezultate și realizări vor fi comunicate celorlalte autoritățile locale și regionale, care le vor discuta prin intermediul rețelei REI. 

    Termenul de depunere a candidaturilor este 31 martie 2014. Formularul de înscriere, o fișă informativă și alte informații sunt disponibile pe pagina web a REI: www.cor.europa.eu/eer. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați eer-cdr@cor.europa.eu.

  • Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă: reforma în 10 puncte

    (19/11/2013)

    În cadrul bugetului 2014-2020, politica de coeziune va investi 325 de miliarde EUR în statele membre, în orașele și în regiunile Europei, pentru atingerea unor obiective comune la nivelul UE legate de creșterea economică și de locurile de muncă, precum și pentru combaterea schimbărilor climatice, a dependenței energetice și a excluziunii sociale. Luând în considerare contribuția națională a statelor membre și efectul de pârghie al instrumentelor financiare, impactul global estimat va ajunge probabil la peste 500 de miliarde EUR. Reforma politicii de coeziune va asigura un efect maxim acestor investiții, care vor fi adaptate la nevoile individuale ale regiunilor și orașelor. Elementele principale ale reformei sunt:

    1. Investiții în toate regiunile UE și adaptarea nivelului asistenței și al contribuției naționale (nivelul ratei de cofinanțare) la nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni:

    regiuni mai puțin dezvoltate (PIB < 75 % din media UE-27);

    regiuni de tranziție (PIB între 75 % și 90 % din media UE-27);

    regiuni mai dezvoltate (PIB > 90 % din media UE-27).

    2. Orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) se vor concentra înspre 4 domenii prioritare: inovare și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în funcție de tipul de regiune (mai puțin dezvoltate: 50 %, de tranziție: 60 % și mai dezvoltate: 80 %). Circa 100 de miliarde EUR vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde EUR pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie din surse regenerabile). Pentru acest sector, există obligații separate legate de utilizarea resurselor FEDER (pentru regiuni mai puțin dezvoltate: 12 %, de tranziție: 15 %, mai dezvoltate: 20 %).

    Circa 66 de miliarde EUR vor fi direcționate cu prioritate înspre proiecte pentru legături transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv de infrastructuri de mediu de bază, prin Fondul de coeziune.

    Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățarea pe tot parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială (cel puțin 20 % din finanțarea prin FSE din fiecare stat membru va trebui utilizată pentru sprijinirea acestui obiectiv). Alocarea FSE se va stabili conform nevoilor fiecărui stat membru, cu un minimum definit de la bun început și un total de cel puțin 70 de miliarde EUR. Noua inițiativă „Locuri de muncă pentru tineri”, legată de FSE și care are o valoare de cel puțin 6 miliarde EUR, va oferi susținere pentru punerea în aplicare a garanției pentru tineret.

    3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparente și măsurabile pentru asumarea responsabilității și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să identifice cu precizie modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea obiectivelor. Acest lucru va permite monitorizarea regulată și discutarea modului în care sunt folosite resursele financiare. Ceea ce va însemna că, spre sfârșitul perioadei, programele cu rezultatele cele mai bune vor putea primi fonduri suplimentare (dintr-o așa-numită „rezervă de performanță”).

    4. Introducerea de condiții înainte de accesarea fondurilor, pentru asigurarea unor investiții mai eficace. Condiții prealabile necesare pot fi, de exemplu, strategiile de „specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a egalității între sexe și a nediscriminării.

    5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic comun oferă baza pentru o mai bună coordonare între fondurile structurale și de investiții europene (FEDER, Fondul de coeziune și FSE, cele trei fonduri din cadrul politicii de coeziune, precum și fondurile pentru dezvoltare rurală și pentru pescuit). Acesta asigură, de asemenea, o mai bună legătură cu alte instrumente ale UE, precum Orizont 2020, mecanismul Conectarea Europei sau Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială.

    6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor digitale („e-coeziune”).

    7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii, prin rezervarea unei cantități minime de resurse din cadrul FEDER pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele urbane.

    8. Consolidarea cooperării transfrontaliere și simplificareacreării de proiecte care depășesc granițele. Ar trebui asigurată și susținerea strategiilor macroregionale, precum cea a Dunării și cea a Mării Baltice, prin programe naționale și regionale.

    9. Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune și guvernanța economică a UE în ansamblu. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante. În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat.

    10. Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susținerea IMM-urilor și facilitarea accesului acestora la credite. Împrumuturile, garanțiile și capitalul de investiții/de risc vor fi sprijinite, prin intermediul fondurilor UE, prin reguli comune, prin extinderea domeniului lor de utilizare și prin oferirea de stimulente (de exemplu, rate mai mari de cofinanțare). Accentul pus pe împrumuturi mai curând decât pe subvenții ar trebui să încurajeze calitatea proiectelor și să descurajeze dependența de subvenții.

  • Un bilion de euro pentru a investi în viitorul Europei - cadrul bugetar al UE pentru perioada 2014-2020

    (19/11/2013)

    Astăzi, Parlamentul European și-a exprimat votul favorabil cu privire la cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2014-2020. Acordul Parlamentului European deschide calea către aprobarea finală de către Consiliu în următoarele săptămâni. S-au încheiat doi ani și jumătate de negocieri intense, de când Comisia a prezentat propunerile, la 29 iunie 2011.

    Cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020 permite Uniunii Europene să investească până la 960 de miliarde EUR în credite de angajament (1,00 % din VNB al UE) și 908,4 miliarde EUR în credite de plată (0,95 % din VNB al UE). Instrumentele pentru situații neprevăzute (precum Rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate și Instrumentul de flexibilitate) și Fondul european de dezvoltare se află în afara plafoanelor CFM. În cazul în care ar fi activate integral, acestea reprezintă încă 36,8 miliarde EUR (sau 0,04 % din VNB al UE). Cadrul bugetului UE pentru 2014-2020 definește prioritățile în materie de cheltuieli care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în conformitate cu strategia UE de creștere economică, „Europa 2020”. De exemplu, în comparație cu cadrul actual, suma aferentă rubricii 1a (Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă) este majorată de la 91,5 miliarde EUR (= 9,2 % din buget) la 125,6 miliarde EUR (13,1 % din buget).

    În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EUR1 pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european.

    1. Prețuri curente. Echivalent în prețurile din 2011: 325 de miliarde EUR. 

    Infographic : A reformed Cohesion Policy for Europe : the main investment policy for growth and jobs

    Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă: reforma în 10 puncte

    Comunicat de presă

  • Mobilizarea potențialului inovator în favoarea creșterii economice: comisarul Hahn invită regiunile UE la acțiune

    (08/11/2013)

    Îmbunătățirea competitivității regiunilor UE prin investiții și planificarea strategică la nivelul UE este ideea subliniată azi de dl Johannes Hahn, comisarul pentru politica regională. În discursul său de astăzi, din cadrul conferinței „Regiunile ca noi motoare de creștere prin specializare inteligentă” de la Bruxelles, comisarul Hahn îndeamnă regiunile să-și identifice principalele atuuri și să-și concentreze resursele asupra acestora, pentru a-și consolida avantajul concurențial. Evenimentul la nivel înalt, organizat de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei și de regiunea Flandra, trece în revistă modul în care așa-numitele strategii de „specializare inteligentă” înregistrează progrese în țările și regiunile Europei. Aceste strategii reprezintă un element de bază în cadrul noii politici de coeziune a UE, precum și o condiție prealabilă pentru utilizarea investițiilor accesibile prin Fondul european de dezvoltare regională.

    Dezbaterea vine într-un moment crucial, dat fiind că propunerile privind noua politică de coeziune 2014-2020 au intrat în faza finală. Introducerea de condiții care trebuie îndeplinite înainte de a putea cheltui fondurile este esențială pentru noua politică reformată. Una dintre condițiile respective este elaborarea unei „strategii de specializare inteligentă” clare și bine proiectate în domeniul cercetării și inovării. Această condiție ar trebui să ghideze modul în care sunt utilizate fondurile pentru investiții în următorii 7 ani și să garanteze atingerea unor obiective clare.

    Președintele Consiliului European, dl Herman Van Rompuy, va ține discursul principal la acest eveniment. Pe lângă comisarul Hahn, se vor mai adresa participanților la conferință dna Danuta Hübner, președinta Comisiei pentru dezvoltare regională din cadrul Parlamentului European, și dl Kris Peeters, prim-ministrul Flandrei. Adresându-se cu precădere decidenților politici, cercetătorilor și sectorului industrial din domeniile cercetării, inovării și dezvoltării regionale, ideea adunării este să exploreze posibilitățile de cooperare transfrontalieră și sinergiile dintre strategiile existente.

    Videos on Smart Specialisation

    The Kingdom of Smart
    The Kingdom of Smart
    Technological advancement in Flanders' health care system through Smart Specialisation
    Technological advancement in Flanders' health care system through Smart Specialisation
    Smart Specialisation for the shoe business in the Marche Region
    Smart Specialisation for the shoe business in the Marche Region
    Smart Specialisation in Poland takes off for the future through the Flaris project
    Smart Specialisation in Poland takes off for the future through the Flaris project
    Smart Specialisation: PLOCAN Oceanic Research Centre on the Canary Islands
    Smart Specialisation: PLOCAN Oceanic Research Centre on the Canary Islands

    Comunicat de presă

    Informații suplimentare

  • Cheltuieli eficace și un bun leadership: priorități pe agenda reuniunii comisarului pentru politica regională, dl Hahn, cu țările riverane Dunării de la București

    (25/10/2013)

    14 țări din macroregiunea europeană a Dunării se vor reuni luni, 28 octombrie, la București, cu ocazia Forumului Dunării din acest an. Găzduit de comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn și de prim-ministrul României, Victor Ponta, forumul va dezbate modalitățile de consolidare a impactului Strategiei UE pentru regiunea Dunării, cu scopul de a aborda unele dintre problemele cele mai presante din regiune, cum ar fi securitatea energetică, poluarea, infracționalitatea, lipsa unor legături de transport, lipsa de competitivitate și exodul de creiere.

    Comisarului Hahn i se vor alătura miniștri de externe și ai dezvoltării regionale, pentru a face un bilanț al realizărilor și provocărilor actuale, pentru a evalua progresele înregistrate până în prezent și a reflecta asupra implementării pe viitor a Strategiei pentru regiunea Dunării.

    Reuniunea survine după recenta aprobare de către statele membre ale UE a raportului de evaluare al Comisiei privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale. Verdictul dat de acest raport a fost unul pozitiv: el a evidențiat sutele de proiecte noi, inițiative comune și importante rețele create în contextul abordării macroregionale, care apropie țări din interiorul și din afara UE, pentru a rezolva problemele comune. Totodată, raportul a reamintit însă guvernelor necesitatea sporirii angajamentului și a leadershipului politic și faptul că strategia trebuie să devină o prioritate comună în toate domeniile politice relevante.

    Informații suplimentare:

  • Concursul european pentru inovare socială - ediția a II-a

    (24/10/2013)

    Știți cum s-ar putea reduce șomajul? Credeți că ați putea îmbunătăți condițiile de muncă ale persoanelor nevoite să accepte locuri de muncă prost plătite - pe motiv de sex, vârstă, statut social sau handicap? Știți cum am putea spori șansele pentru cele 27 de milioane de europeni care în prezent nu au un loc de muncă? Dacă da, acest concurs este făcut pentru dumneavoastră!

    Concursul, lansat în memoria lui Diogo Vasconcelos, îi invită pe cetățenii europeni să vină cu soluții noi pentru a diminua rata șomajului și pentru a reduce la minimum efectele sale corozive asupra economiei și societății noastre, atât în prezent, cât și în viitor. Inovarea socială nu este doar un obiectiv către care tindem, ci este o necesitate.

    Nu contează dacă ideile dumneavoastră nu au avut ecou până acum. Vă putem ajuta să vă materializați proiectul în cadrul Academiei noastre de inovare socială. Fiecare din cele trei proiecte câștigătoare va primi finanțare în valoare de 30 000 de euro.

    Dar asta nu este tot. Câștigătorii primei ediții susțin că acest concurs le-a oferit șansa de a-și pune în practică o idee extraordinară, de a oferi legitimitate muncii lor și, nu în ultimul rând, de a-și pune soluția la dispoziția cât mai multor persoane.

    Concursul european pentru inovare socială - ediția a II-a

  • OPEN DAYS: Regiunile și orașele Europei iau startul spre 2020 și spre investițiile în creșterea economică

    (04/10/2013)

    Peste 5 500 de reprezentanți ai unor regiuni și orașe din întreaga Europă vor face schimb de opinii și metode privind modul în care următoarea generație de investiții în cadrul politicii regionale a UE poate readuce Europa pe calea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a stimulării competitivității.

    A 11-a ediție a manifestării „OPEN DAYS – Săptămâna europeană a regiunilor și orașelor” se va desfășura în perioada 7-10 octombrie, la Bruxelles. Evenimentul, care va dura 4 zile, este cel mai mare de acest fel și va reuni factori de decizie, politicieni și experți pentru a dezbate problemele esențiale cu care se confruntă în prezent politica regională a UE. El survine într-un moment în care reformele fundamentale ale politicii sunt finalizate, iar planificarea programelor pentru perioada 2014-2020 a ajuns într-o fază decisivă. Organizat sub patronajul dlui Johannes Hahn, comisarul UE pentru politică regională, și al dlui Ramón Luis Valcárcel, președintele Comitetului Regiunilor, evenimentul va fi deschis de către dl José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Sesiunea de deschidere va include o dezbatere privind rolul central al politicii regionale a UE în stimularea redresării și a creșterii economice în Europa.

    Înaintea evenimentului, comisarul Hahn a declarat: „Ediția din acest an a OPEN DAYS este platforma de lansare a modului în care vom investi și vom planifica fondurile noastre în următorii șapte ani. OPEN DAYS 2013 survine într-un moment decisiv pentru politica regională a UE. Negocierile privind reforma acestei politici se află într-o etapă finală, iar regiunile colaborează îndeaproape cu serviciile Comisiei pentru a pregăti terenul și pentru a-și prezenta strategiile pentru următoarea generație de programe. Noua noastră politică reformată oferă regiunilor o oportunitate reală de a investi în viitoarea creștere economică și în prosperitate. Aceasta înseamnă stabilirea unor priorități de investiții, dar, în același timp, și valorificarea mai bună a punctelor forte individuale ale orașelor și regiunilor noastre. Aștept cu nerăbdare dezbaterea noastră cu privire la modul în care politica regională poate contribui la transformarea orașelor și regiunilor noastre, crescându-le competitivitatea, generând creștere economică și creând locuri de muncă.”

    Dl Valcárcel, președintele Comitetului Regiunilor, a adăugat: „Politica de coeziune, în variantă reformată, este în curs de a fi lansată, fiind menită să ofere, cât mai rapid posibil, instrumente eficiente pentru a susține redresarea economică și creșterea ocupării forței de muncă. Regiunile și autoritățile locale se angajează într-o cursă contra timp pentru a asigura că planurile de investiții pentru perioada 2014-2020 vor începe să fie puse în aplicare pe parcursul anului următor. Comitetul Regiunilor își manifestă angajamentul deplin pentru a ajuta regiunile să câștige această cursă, susținând, în același timp, proiectele și strategiile de cea mai înaltă calitate. Din această perspectivă, OPEN DAYS 2013 vor reprezenta o oportunitate decisivă pentru actorii-cheie ai politicii regionale de a se familiariza cu noile instrumente și reglementări, precum și de a-și împărtăși cele mai bune idei pentru a realiza creștere economică în regiunile noastre.

     

    În acest an, OPEN DAYS se desfășoară sub sloganul „Regiunile și orașele Europei iau startul spre 2020”, organizându-se 100 de ateliere de lucru concentrate pe următoarele teme:

    • Gestionarea schimbării 2014-2020: metode inovatoare de îndeplinire a priorităților de investiții viitoare (de exemplu, investiții teritoriale integrate, planuri de acțiune comune, probleme de guvernanță, instrumente financiare etc.).
    • Sinergii și cooperare: între diferite politici ale UE, naționale și regionale și combinarea unor surse de finanțare diferite. Vor fi examinate diferite metode de cooperare, cum ar fi strategiile macroregionale sau cele vizând administrațiile naționale, regionale și municipale, precum și instituțiile specializate.
    • Provocări și soluții: sunt evaluate provocările comune cu care se confruntă zonele urbane și regionale ale Europei, propunându-se soluții practice, de exemplu: accesul IMM-urilor la credite și la piețele mondiale, șomajul în rândul tinerilor, provocările demografice, gestionarea deșeurilor, a apei și a riscurilor naturale, congestionarea traficului, poluarea sau consumul mare de energie.

    Punctele principale ale programului

    Președintele Valcárcel și comisarul Hahn vor susține o conferință de presă în 7 octombrie, la orele 13:30, la sediul Comitetului Regiunilor.

    19 finaliști concurând în patru categorii pentru Premiile RegioStars 2014 vor fi prezentați, în cadrul unui atelier de lucru care va dura o zi întreagă, în clădirea Charlemagne din Bruxelles.

    Prezentarea „Calitatea vieții în orașele europene” – Principalele constatări ale sondării opiniei a 41 000 de cetățeni din 79 de orașe oferă o perspectivă asupra vieții urbane: marți, 8 octombrie, 16:30 – 17:15, în clădirea Berlaymont, sala Schuman.

    Expoziția în aer liber intitulată „100 EUrban solutions”, inaugurată de către comisarul Hahn și de dl Rudi Vervoort, primul ministru al regiunii Bruxelles-Capitală, marți, 8 octombrie, la ora 17:00, în piața Jean Rey din Bruxelles și câteva evenimente de stabilire de contacte, care se vor desfășura în seara zilei de 8 octombrie, în 12 locații de-a lungul traseului expoziției.

    Câștigătorii ediției din 2014 a concursului de fotografie „Europa în regiunea mea”, proveniți din Grecia, Ungaria și Malta, vor fi prezentați, împreună cu premiile lor, de către comisarul Hahn în ziua de miercuri, 9 octombrie, la ora 11:15, în clădirea Charlemagne.

    Ca noutate a OPEN DAYS din acest an, va fi organizată o Lecție magistrală pentru 77 de doctoranzi și cercetători aflați la începutul carierei, în domeniul politicii regionale și urbane.

    Pe lângă seminariile de la Bruxelles, până în decembrie 2013, se vor desfășura peste 300 de evenimente sub egida „Europa în regiunea mea/orașul meu”.

    Informații suplimentare:

    @EU_Regional / @EU_CoR / @JHahnEU: #euopendays - Toate fotografiile: Flickr

    OPEN DAYS, European week of regions and cities

    Program pentru media

    Regiunile partenere în funcție de țară

  • Fondul de solidaritate al UE: Comisia ajută Germania, Austria, Republica Cehă și România după dezastrele cauzate de inundații și secetă

    (03/10/2013)

    Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a anunțat astăzi o propunere a Comisiei Europene de a aloca peste 360 de milioane de euro Germaniei ca urmare a inundațiilor grave suferite de aceasta la sfârșitul primăverii, în lunile mai și iunie ale acestui an. Țările învecinate, Austria și Republica Cehă, care au suferit daune mai mici ca rezultat direct al inundațiilor, vor beneficia de 21,6, respectiv 15,9 milioane de euro. În plus, România va primi peste 2,4 milioane de euro ca ajutor pentru acoperirea costului daunelor produse de seceta și de incendiile de păduri din vara anului 2012.

    Sprijinul financiar, oferit din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, nu a fost încă aprobat de Parlamentul European și de Consiliu. Dacă va primi aprobarea acestora, sprijinul va ajuta la acoperirea costurilor de urgență suportate de autoritățile publice din aceste patru state membre în urma dezastrelor. Pentru a răspunde la situația de urgență, în special, fondurile alocate vor contribui la refacerea infrastructurii și a serviciilor esențiale, la rambursarea finanțării operațiunilor de urgență și de salvare, precum și la acoperirea unei părți din costurile pentru curățarea regiunilor afectate de dezastrele naturale, inclusiv a zonelor naturale.

    Comisarul Hahn, care este responsabil de supravegherea fondului și care a semnat propunerea prezentată astăzi, a declarat: „Această decizie arată modul în care Europa poate ajuta țările și regiunile din interiorul ei să își revină în urma unor dezastre naturale. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este menit să ofere sprijin țărilor atunci când au nevoie mare de ajutor, pentru ca acestea să își redobândească stabilitatea economică în urma unor dezastre naturale. Valoarea sprijinului propus va permite Germaniei, Austriei, Republicii Cehe și României să își revină, dar și să ofere condiții de viață normale cetățenilor din regiunile afectate.”

    Janusz Lewandowski, comisarul UE responsabil pentru programare financiară și buget, a declarat: „În luna iulie a anului trecut, am promis oamenilor din zonele afectate de inundații că bugetul UE le va veni în ajutor cât mai rapid și mai eficient posibil. Astăzi ne îndeplinim această promisiune: propunem modificarea bugetului UE pentru anul 2013 pentru a oferi ajutor, iar eu voi face tot posibilul pentru ca statele membre și Parlamentul European să aprobe rapid propunerea noastră.”

    În mai și iunie 2013, o mare parte din Europa Centrală a fost afectată de inundații de proporții, care au provocat daune în multe domenii: locuințe, infrastructură și servicii. Deși inundațiile au fost mai grave și mai extinse decât cele din 2002, prejudiciile totale au fost mai mici decât în anul respectiv, în special în Austria și în Republica Cehă. Această situație se datorează, parțial, eficacității măsurilor de protecție împotriva inundațiilor și de control al riscurilor care au fost implementate din 2002, însă sunt necesare mai multe eforturi în viitor.

    În vara anului 2012, zone semnificative din România au avut de suferit de pe urma temperaturilor extrem de ridicate care au provocat secetă. Aceasta a avut drept consecințe pierderea unei părți semnificative a recoltelor, numeroase incendii de păduri și de vegetație și grave penurii de apă la nivelul populației.

    Comunicat de presă

  • Numărul 47 al revistei Panorama este acum disponibil

    (20/09/2013)

    Ediţia de toamnă a revistei Panorama este disponibilă acum online. Piesa de rezistenţă a acestei ediţii este un articol pe tema modului în care regiunile UE deschid calea către ecoinovare. Fondurile structurale şi de investiţii ale UE promovează creşterea inteligentă şi durabilă prin intermediul proiectelor ecologice şi eficiente din punct de vedere energetic descrise în acest articol. Revista conţine, de asemenea, o selecţie de articole care evidenţiază câteva dintre principalele ateliere şi seminarii de pe parcursul evenimentului OPEN DAYS din acest an, de la cursul specializat de tip Master Class al universităţii OPEN DAYS până la relaţiile dintre UE şi China & Japonia.

    În acest număr mai puteţi găsi o prezentare a strategiilor macroregionale care contribuie la coordonarea proiectelor în regiunea Dunării şi în regiunea Mării Baltice, o actualizare privind activitatea fondurilor structurale în domeniul sprijinului UE în caz de dezastre, precum şi o explicaţie a procesului de evaluare ex post pentru perioada 2007-2013. Veţi găsi, de asemenea, selecţia obişnuită de ştiri şi articole despre proiecte din întreaga UE.

  • Să depășim granițele pentru o cooperare sporită: celebrarea cooperării teritoriale europene

    (18/09/2013)

    În această săptămână se află în centrul atenției proiectele și programele transfrontaliere, transnaționale și interregionale din cadrul politicii regionale a UE, din perspectiva valorii lor pentru comunități, regiuni și statele membre. Campania, derulată în perioada care precede Ziua cooperării europene celebrată la 21 septembrie, intervine într-un moment critic.

    Cooperarea teritorială europeană (CTE) reprezintă o parte relativ mică din politica regională a UE, însă dacă Parlamentul European și Consiliul aprobă actualul acord de finanțare a politicii regionale pentru perioada 2014-2020, bugetul alocat acesteia ar urma să crească până la 8,9 miliarde EUR. În cadrul noilor reforme ale politicii regionale, aflate în prezent în etapele finale ale negocierilor, programele CTE se vor concentra, de asemenea, pe investiții care creează condițiile propice pentru creștere în viitor.

    Pe 19 septembrie, între orele 14:00-15:00, comisarul Hahn va fi pe Twitter pentru a dezbate valoarea politicii regionale a UE la nivel transfrontalier. Întrebările pot fi deja transmise pe Tweeter menționând #EUChat și #ecday la @JHahnEU.

    Comunicat de presă

     

  • Politica de coeziune 2014-2020: Bugetele de investiţii aferente statelor membre

    (23/08/2013)

    Defalcarea financiară pe state membre a politicii de coeziune pentru 2014-2020 reflectă stadiul negocierilor începând cu luna iulie 2013. Cifrele pot suporta modificări în cadrul acordului final dintre Consiliu şi Parlamentul European.

    Politica de coeziune 2014-2020 dispune de aproximativ o treime din bugetul UE, consolidându-şi rolul de principală politică investiţională a Uniunii Europene, destinată creşterii şi creării de locuri de muncă, precum şi implementării politicilor UE. Comisia Europeană colaborează cu autorităţile naţionale şi locale la definirea priorităţilor de investiţii ale fiecărei ţări pentru următoarea perioadă financiară, asigurând un impact maxim al investiţiilor asupra competitivităţii şi creării de locuri de muncă, şi consolidând concentrarea tematică şi orientarea către rezultate a politicii reformate.

  • Panorama salută aderarea Croaţiei

    (21/08/2013)

    Ediţia de vară 2013 a revistei Panorama este disponibilă acum onlineîn 22 de limbi oficiale. Piesa de rezistenţă o constituie un articol de 6 pagini pe tema aderării Croaţiei la UE, care oferă o prezentare generală a procesului de aderare, o prezentare introductivă a principalelor sectoare de activitate ale Croaţiei, exemple de proiecte de succes, precum şi un interviu cu Branko Grčić, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale şi fondurilor europene.

    Celălalt articol important din acest număr oferă o perspectivă asupra procedurii comune de audit (Comisia Europeană şi autorităţile naţionale), menită să asigure că fondurile alocate prin politica de coeziune sunt cheltuite în mod adecvat. În paginile revistei se regăsesc de asemenea o scurtă prezentare a raportului strategic privind politica de coeziune, publicat de curând, o avanpremieră a evenimentului OPEN DAYS care va avea loc în octombrie şi un articol referitor la revizuirea reglementărilor privind ajutoarele de stat.

  • Finaliștii selectați pentru recompensarea celor mai bune proiecte în materie de politică regională a UE: premiile RegioStars 2014

    (06/08/2013)

    Lista finaliștilor premiilor RegioStars 2014, care recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale, a fost publicată astăzi la Bruxelles. Juriul premiilor RegioStars a ales 19 finaliste din cadrul celor 80 de proiecte sprijinite prin fondurile regionale ale UE, pe baza a patru criterii esențiale: caracterul inovator, impactul, durabilitatea și parteneriatele create.

    Finaliștii provin din regiuni și orașe situate în 17 state membre: Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia și Regatul Unit.

    În data de 8 octombrie, în cadrul celei de-a unsprezecea săptămâni anuale a regiunilor și a orașelor europene - OPEN DAYS 2013, ei își vor prezenta proiectele în fața unui juriu prezidat de fostul președinte al Comitetului Regiunilor, dl Luc Van den Brande. Laureații vor fi desemnați cu ocazia ceremoniei de decernare a premiilor, care va fi prezidată de comisarul Hahn la Bruxelles, la data de 31 martie 2014.

    Categoriile premiilor reflectă prioritățile Strategiei Europa 2020:

    • Creștere inteligentă — inovare în cadrul IMM-urilor: sprijinirea competitivității și a creșterii întreprinderilor mici și mijlocii

    • Creștere durabilă — creștere și locuri de muncă ecologice prin bioeconomie: investiții durabile în sectorul bioeconomiei

    • Creștere favorabilă incluziunii — crearea de locuri de muncă pentru tânăra generație: o contribuție la combaterea șomajului în rândul tinerilor

    • CityStar — proiecte de investiții pentru o rețea durabilă de transport public urban: sprijinirea dezvoltării de strategii pentru a aborda problemele de transport cu care se confruntă orașele noastre

    Precedenta decernare a premiilor RegioStars pentru anul 2013 a recompensat proiecte emblematice la Porto (Portugalia), în nord-vestul Angliei (Regatul Unit), în Warmińsko-Mazurskie (Polonia), la Berlin (Germania) și în Lituania. Categoriile au fost axate pe cercetare și dezvoltare, pe utilizarea eficientă a resurselor în cadrul IMM-urilor, pe inovarea socială, pe dezvoltarea urbană durabilă, precum și pe utilizarea de înregistrări video pentru a promova politica regională a UE.

    Context

    Obiectivul premiilor RegioStars este de a recunoaște bunele practici în materie de dezvoltare regională și de a pune în valoare proiecte originale și inspiratoare, care ar putea constitui modele pentru alte regiuni.

    Premiile anuale RegioStars sunt deschise tuturor regiunilor UE care doresc să prezinte proiecte ce au beneficiat de investiții prin politica regională a UE începând cu data de 1 ianuarie 2000. De la crearea acestor premii, în 2008, cel mai mare număr de cereri a fost primit din partea Austriei, a Belgiei, a țărilor baltice și a Țării Galilor (Regatul Unit).

    Săptămâna OPEN DAYS 2013, care va avea loc între 7 și 10 octombrie 2013 la Bruxelles, va oferi finaliștilor oportunitatea de a-și prezenta și de a-și explica proiectele. Acest eveniment reunește sute de reprezentanți politici, de experți și de profesioniști pentru a dezbate pe tema politicii regionale. În acest an, evenimentul va avea loc într-un moment crucial, întrucât regiunile și orașele europene vor fi pe punctul de a finaliza pregătirile pentru politica de coeziune recent modificată a UE, pentru perioada 2014-2020.

    Pentru mai multe informații:

  • Fondul de solidaritate al UE - mai rapid și mai simplu, pentru sprijin după catastrofe

    (25/07/2013)

    Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a prezentat astăzi o propunere de reformă a Fondului de solidaritate al UE. Planurile adoptate azi de Uniunea Europeană vor permite fondului să reacționeze mai repede și îl vor face mai ușor de utilizat, instituind criterii mai clare privind beneficiarii.

    De la crearea sa în 2002, Fondul de solidaritate a reacționat în cazul a 52 de catastrofe din întreaga Europă, inclusiv cutremure, incendii de pădure, secete, furtuni și inundații. Cu peste 3,2 miliarde de euro, au fost sprijinite 23 de țări. Dacă propunerile de astăzi vor fi aprobate de Parlamentul European și de statele membre ale UE, țările și regiunile afectate de catastrofe se vor putea aștepta la îmbunătățiri semnificative ale modului în care funcționează Fondul de solidaritate.

    Noua propunere legislativă simplifică normele în vigoare, astfel încât ajutoarele să poată fi plătite mai rapid decât în prezent. Totodată, pentru prima oară, planurile introduc posibilitatea efectuării unor plăți în avans. Se specifică mai clar cine va fi eligibil și pentru ce anume, mai ales în cazul catastrofelor regionale. De asemenea, reforma încurajează statele membre să acorde o importanță sporită strategiilor de prevenire a catastrofelor și de gestionare a riscurilor. Principiile fondului rămân neschimbate, la fel ca și modalitatea de finanțare a acestuia, în afara bugetului UE.

    Principalele reforme:

    • clarificarea sferei de aplicare a Fondului de solidaritate, prin limitarea acesteia la catastrofele naturale și prin includerea secetei;
    • reguli mai clare privind eligibilitatea în cazul catastrofelor regionale, prin introducerea unui prag unic pentru acordarea de ajutoare, bazat pe daune – 1,5 % din produsul intern brut regional;
    • în premieră, posibilitatea efectuării unor plăți în avans: 10 % din contribuția preconizată, cu o limită de 30 de milioane de euro;
    • procedură administrativă mai scurtă, prin contopirea într-un singur acord a etapelor de aprobare și implementare;
    • introducerea unor măsuri de încurajare a aplicării unor strategii de prevenire a riscurilor de catastrofe, prin cerințe de raportare și prin eventuala condiționare a acordării ajutoarelor.

    Informații suplimentare

    Proposal for a Regulation of the european Parliament and of the Council amending council Regulation (EC) n°2012/2002 establishing the European Union Solidarity Fund

    Comunicat de presă

    MEMO/13/723

    Fondul de solidaritate al UE

  • Statele membre și regiunile trebuie să acționeze rapid în vederea pregătirii următoarei generații de programe ale UE pentru creștere economică

    (10/07/2013)

    Statele membre și regiunile trebuie să acționeze rapid în vederea pregătirii următoarei generații de programe ale UE pentru creștere economică, declară comisarul Hahn în urma votului exprimat de deputații europeni cu privire la o reformă radicală a politicii regionale a UE

    Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a informat statele membre și regiunile că nu este timp de pierdut în ceea ce privește planificarea programelor fondurilor structurale ale UE pentru perioada 2014-2020. Apelul la acțiune survine după ce membrii Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European au adoptat o serie de rapoarte care, în principiu, convin asupra unei reforme radicale a politicii regionale.

    Elemente cheie ale reformei confirmate de votul de astăzi:

    • Concentrarea investițiilor în domeniile cheie pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă, astfel cum s-a subliniat în Strategia Europa 2020, prin intermediul unui set comun de norme care se aplică tuturor celor cinci fonduri europene structurale și de investiții (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime)

    • Cea mai mare parte a bugetului se va concentra pe un număr limitat de priorități strâns legate de Strategia 2020 pentru creștere economică a UE.În special:

    • Între 50 % și 80 % din bugetul FEDER se concentrează pe măsurile de sprijinire a inovării, cercetării și dezvoltării, agendei digitale, competitivității IMM-urilor și tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

    • O nouă obligație, pentru economia cu emisii reduse de carbon, de a aloca cel puțin între 12 % și 20 % pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile.

    • Statele membre și regiunile vor stabili obiective clare și măsurabile privind impactul investițiilor. Progresele vor fi măsurate și comunicate.

    • Măsuri de reducere a birocrației și de simplificare a utilizării fondurilor UE: mai multe norme comune tuturor fondurilor, cerințe de raportare mai puține, dar mai la obiect, o mai bună utilizare a tehnologiei digitale („e-coeziune”).

    Comunicat de presă

    Q&A on the legislative package for EU Cohesion Policy 2014-2020 (EN)

    Politica regională a UE 2014-2020: propuneri legislative

  • Experimentul macroregional al Europei: o primă evaluare

    (01/07/2013)

    Astăzi, Comisia Europeană a publicat primul studiu menit să evalueze succesul celor două strategii macroregionale ale UE și să facă recomandări pentru viitor.

    Strategiile UE privind regiunea Dunării și regiunea Mării Baltice, care vizează peste 20 de țări din UE și din afara ei, au promovat un model unic de cooperare, bazat pe principiul conform căruia provocările comune cu care se confruntă anumite regiuni - indiferent dacă acestea sunt legate de mediu, economie sau securitate - sunt abordate cel mai bine la nivel colectiv, astfel încât este de la sine înțeles ca statele implicate să planifice împreună repartizarea optimă a fondurilor disponibile.

    Raportul oferă o apreciere în mare parte pozitivă asupra strategiilor existente până în prezent. Acesta pune accentul pe modul în care respectivele strategii au pus bazele a sute de noi proiecte și au contribuit la formularea de obiective de politică comune în domenii de importanță vitală pentru regiunile implicate. Abordarea macroregională a condus, de asemenea, la numeroase inițiative și rețele comune, precum și la luarea de decizii politice la nivel colectiv.

    După cum se arată în raport, cooperarea dintre țările UE participante și țările vecine din afara UE a fost consolidată semnificativ, acest fapt ducând la o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.

    Însă raportul reamintește guvernelor necesitatea unui angajament politic și a includerii strategiilor pe lista de priorități în toate domeniile de politică relevante, garantând astfel că acestea sunt integrate în viitoarele fonduri structurale și de investiții europene, precum și în alte cadre de politică regionale, naționale și ale UE. Totodată, raportul subliniază importanța resurselor administrative la atingerea obiectivelor.

    În privința viitoarelor strategii macroregionale, raportul evidențiază faptul că noile inițiative ar trebui lansate exclusiv pentru a răspunde nevoilor specifice în materie de cooperare îmbunătățită la nivel înalt. Trebuie să existe disponibilitatea de a traduce angajamentul politic în sprijin administrativ, iar noile strategii ar trebui să demonstreze clar valoarea adăugată la nivelul UE.

    Comunicat de presă

    Raport al Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind valoarea adaugata a strategiilor macroregionale

    Proiecte representative

    EU Strategy for the Baltic Sea Region

    www.balticsea-region-strategy.eu

    EU Strategy for the Baltic Sea Region

    http://www.danube-region.eu/

  • Un acces mai ușor al întreprinderilor la finanțările UE: portalul unic include acum fondurile structurale

    (25/06/2013)

    Începând de astăzi, întreprinderile din Europa vor avea acces mult mai ușor la finanțările de care au atâta nevoie, odată cu extinderea de către Comisia Europeană a portalului unic dedicat finanțărilor UE, care va include fondurile structurale ale UE, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul social european (FSE). Lansat luna trecută, noul portal unic dedicat finanțărilor UE oferă acces ușor la informații complete și actualizate privind modul în care antreprenorii și IMM-urile pot obține peste 100 de miliarde de euro sub formă de finanțări în cadrul programelor din perioada 2007-2013. Datorită acestor schimbări, numărul băncilor și al fondurilor partenere se va dubla, ajungând la peste 1 000, iar IMM-urile vor avea acces la o sursă consolidată de informații vitale privind modalitățile de finanțare: garanții, împrumuturi și capital de risc (MEMO/13/606).

    Accesul la finanțare este una dintre cele mai urgente probleme cu care se confruntă IMM-urile din Europa. În ultimii doi ani, aproape o treime dintre IMM-urile care au solicitat împrumuturi bancare au fost refuzate sau au obținut în cele din urmă sume mai mici decât cele cerute. Ediția din această lună a European Small Business Finance Outlook confirmă deteriorarea mediului de afaceri al IMM-urilor și înăsprirea condițiilor de creditare impuse de băncile din zona euro. Informarea și accesul la finanțările UE sunt mai importante ca niciodată pentru întreprinderi. IMM-urile beneficiază deja de sprijin prin intermediul fondurilor structurale, în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro în perioada 2007-2013.

    IP/13/387 - MEMO/13/393 - Improving access to finance for SMEs: key to economic recovery (Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri – cheia redresării economice)

    Noul punct de acces unic la toate instrumentele financiare ale UE destinate IMM-urilor

  • Lansarea sediului din România al renumitului consorţiu de cercetare ELI

    (21/06/2013)

    Vineri, 14 iunie, Johannes Hahn a participat la lansarea unei platforme de cercetare ştiinţifică în România, care găzduieşte cel mai puternic sistem laser din lume. Denumit ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), proiectul a beneficiat de cofinanţare din fondurile regionale ale UE în valoare de aproximativ 150 milioane EUR.

    Acest proiect multidisciplinar paneuropean dedicat cercetării va reprezenta singurul centru european de cercetare la nivel înalt în domeniul laserelor de putere ultra înaltă şi al interacţiunii laser-materie. Obiectivul proiectului este acela de a asigura oamenilor de ştiinţă, inginerilor şi specialiştilor, pulsuri cu o putere care depăşeşte de 100 000 de ori capacitatea tuturor centralelor electrice existente la nivel mondial. Platforma de cercetare ELI-NP va atrage cercetători şi studenţi din întreaga lume în vederea studierii aplicaţiilor Extreme Light în folosul societăţii şi, de asemenea, ar trebui să asigure Europei un loc pe harta cercetării în domeniul fizicii nucleare pe bază de tehnologii laser avansate.

    Proiectul ELI-NP, cu sediul principal în România (situat la periferia Bucureştiului), deţine şi alte două sedii, unul în Ungaria şi celălalt în Republica Cehă. Acesta face parte dintr-un consorţiu de cercetare care reuneşte 40 de parteneri din 13 state membre. Până în 2018, proiectul va asigura 262 de locuri de muncă pentru cercetători, printre care 36 de poziţii pentru personalul auxiliar. Costul total al proiectului se ridică la peste 356 milioane EUR, sumă asigurată prin cofinanţare din fonduri regionale UE şi fonduri naţionale. Potrivit planificării, platforma urmează să devină operaţională în 2015.

    Mai multe informaţii:

  • Comisarul Hahn salută deschiderea „Podului Noua Europă”, un simbol marcant al cooperării europene

    (14/06/2013)

    Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, va marca astăzi un moment istoric pentru Bulgaria, România și regiunile vecine Vidin și Calafat, fiind prezent la inaugurarea unui pod care leagă cele două țări. Comisarul Hahn va fi alături de președintele Bulgariei, dl Plevneliev, de primul ministru al Bulgariei, dl Oresharski, și de primul ministru al României, dl Ponta. Recent denumitul „Pod Noua Europă” a beneficiat de investiții UE în valoare de 106 milioane EUR și este doar cel de-al doilea pod de-a lungul frontierei de 630 km dintre cele două țări. El are o importanță strategică vitală pentru UE: o legătură esențială de-a lungul unei rute care s-ar putea întinde din Europa de Nord, țările baltice, prin Europa Centrală, România și Bulgaria și, în cele din urmă, până în Grecia.

    Construcția a început pe baza proiectului podului în 2007, dar planul a fost în discuție de aproape 15 ani. Strategia UE pentru regiunea Dunării, cu metoda ei unică de cooperare, combinată cu intervenția comisarului Hahn, au determinat finalizarea proiectului.

    Comunicat de presă

    Podul Noua Europă

     


  • Ediţia de primăvară a revistei Panorama, intitulată „Comunităţi reunite”, este disponibilă acum online

    (28/05/2013)

    Tema principală a ediţiei este rolul politicii de coeziune în revenirea tendinţei de creştere economică în Europa. Politica de coeziune reprezintă componenta investiţională a bugetului UE, vizând stimularea creşterii şi competitivităţii prin valorificarea atuurilor regionale. Pe viitor, această politică va sprijini tot mai mult atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 şi va pune accentul pe investiţiile durabile, vizând, de asemenea, o utilizare mai eficientă a investiţiilor europene, naţionale şi regionale.

    Alte articole abordează programul PEACE al UE, care urmăreşte consolidarea reconcilierii comunităţilor divizate din Irlanda de Nord şi din comitatele limitrofe ale Irlandei, revista incluzând şi un articol referitor la rolul cheie al oraşelor – acela de motoare ale economiei europene. Comisia a creat de curând o bază de date extinsă, care conţine cele mai valoroase exemple de bune practici în materie de dezvoltare urbană, cu scopul de a oferi o perspectivă detaliată asupra proiectelor. Exemplele în cauză pot constitui o sursă de inspiraţie pentru zonele urbane, autorităţile de management şi părţile interesate.

    Panorama: Comunităţi reunite

  • Solidaritate şi flexibilitate: Decizia Comisiei ajută statele membre afectate de criză să cheltuiască fondurile alocate în cadrul politicii de coeziune

    (21/05/2013)

    Comisia Europeană a propus astăzi măsuri pentru a ajuta țările afectate de criză să utilizeze fondurile UE atât de necesare. Măsurile ar ajuta aceste state membre să găsească soluții la problema șomajului în rândul tinerilor, să sprijine întreprinderile mici și mijlocii și să plătească proiecte majore de infrastructură. În absența măsurii propuse, investițiile din cadrul politicii de coeziune pentru creștere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultății de a găsi cofinanțatori la nivel național și în sectorul privat în climatul economic actual. Propunerea, determinată de cererile primite din partea guvernelor naționale și din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului de Miniștri al UE în vederea adoptării.

    Comentând pe marginea propunerii, comisarul pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat: „Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de cei afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice.Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru.Măsurile specifice pe care le-am adoptat astăzi vor ajuta aceste țări să utilizeze atât de necesarele investiții:pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându-le să obțină finanțare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și cercetarea.Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa în ansamblul ei.Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce privește utilizarea fondurilor.”

    Comunicat de presă



  • Fondul de solidaritate al UE: Comisia propune 14,6 milioane EUR pentru a sprijini Slovenia, Croația și Austria după dezastrul natural cauzat de inundații

    (30/04/2013)

    Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a anunțat astăzi un pachet de ajutoare din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) în valoare de peste 14,6 milioane EUR, ca răspuns la inundațiile grave care au avut loc în Slovenia în octombrie și noiembrie 2012. De asemenea, țările învecinate Austria și Croația au suferit daune mai mici ca urmare directă a inundațiilor și vor beneficia de subvenție pentru a-și finanța operațiunile de urgență în perioada imediat următoare dezastrului.

    Domnul comisar Hahn, care este responsabil și pentru FSUE, a declarat: „Propunerea de astăzi este o expresie a solidarității Uniunii cu Slovenia, precum și cu părțile Croației și Austriei care au fost afectate.Nivelul de finanțare propus va contribui la compensarea sarcinii financiare pe care au suportat-o aceste țări pentru a reface infrastructura și a lua măsuri de urgență.Astfel, vom ajuta aceste regiuni afectate să își revină.Comisia propune un buget rectificativ, astfel încât Consiliul și Parlamentul să poată pune la dispoziție resursele necesare pentru a reduce efectele negative asupra economiei Sloveniei și a vecinilor săi.”

    În toamna anului 2012, precipitațiile intense au provocat ieșirea din matcă a râurilor din zonă, conducând la inundații în părți extinse din nordul Sloveniei, precum și pe teritoriul Croației. În Austria, orașul Lavamünd de pe râul Lavant a fost afectat în mod special.Analiza Comisiei a concluzionat că inundațiile din toate cele trei țări au fost cauzate de același fenomen meteorologic.Acest lucru permite mobilizarea FSUE nu numai pentru dezastrul major din Slovenia, ci și, în mod excepțional, pentru țările învecinate afectate.

    În conformitate cu normele Fondului de solidaritate, Comisia propune acordarea unui total de 14,6 milioane EUR către cele trei țări, din care 14,08 milioane EUR pentru Slovenia, 286 587 EUR pentru Croația și 240 000 EUR pentru Austria.

    Informații suplimentare



  • Potrivit raportului strategic al Comisiei pe 2013, politica de coeziune a UE contribuie la depășirea crizei și la stimularea creșterii

    (18/04/2013)

    Comisia Europeană a prezentat astăzi modul în care funcționează fondurile structurale ale UE în statele membre. „Raportul strategic” privind implementarea programelor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 reunește informațiile puse la dispoziție de statele membre, care se referă în majoritatea cazurilor la perioada de până la sfârșitul anului 2011. Cu patru ani înainte de încheierea programelor în 2015, investițiile efectuate în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune și al Fondului social european au permis deja realizarea de progrese și îmbunătățirea situației multor cetățeni.

    Rapoartele prezentate de cele 27 de state membre la sfârșitul anului 2012 (bazate în principal pe date din 2011) oferă Comisiei prima ocazie de a elabora un raport, în timpul unei perioade de programare, cu privire la realizările și rezultatele obținute și de a evidenția mesaje importante și oportune privind potențialul politicii de coeziune de a contribui la redresarea economică a UE. Comisia identifică domeniile de investiții în care trebuie să se ia măsuri de accelerare a selecției și executării proiectelor cofinanțate în 2007-2013, pentru a îndeplini obiectivele stabilite.

    Informații suplimentare

    Comunicat de presă

    Rapoartele anuale de implementare ale celor 27 de state membre

    Informații suplimentare privind politica de coeziune europeană

    #cohesionpolicy @EU_Regional @JHahnEU

  • Raportul privind evoluţia Strategiei pentru regiunea Dunării: începutul a fost unul reuşit, este momentul să accelerăm

    (09/04/2013)

    Comisia Europeană a publicat primul raport privind evoluţia Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării la aproximativ doi ani de la lansarea acesteia.

    Comentând pe marginea concluziilor raportului, comisarul Johannes Hahn a afirmat: „Strategia UE pentru regiunea Dunării reprezintă dovada că statele membre înregistrează rezultate mai bune atunci când conlucrează. Este momentul să accelerăm. Vreau să regăsesc priorităţile Strategiei pentru regiunea Dunării pe agenda următoarei perioade de programare a fondurilor regionale şi doresc ca acestea să fie, de asemenea, bine integrate în priorităţile naţionale, regionale şi locale de la nivelul fiecăreia dintre cele 14 ţări implicate. Strategia ar trebui să asigure pentru fiecare domeniu de politică structuri de sprijin stabile politic şi finanţate corespunzător.”

    Raportul de astăzi prezintă în detaliu realizări notabile în soluţionarea unor probleme precum lipsa de legături de transport şi de competitivitate, mergând până la poluare şi infracţionalitate. Cel 14 ţări participante, între care opt state membre UE, colaborează cu succes în cadrul mai multor proiecte şi iniţiative comune incluse în cei patru piloni principali ai strategiei, şi anume interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului, creşterea prosperităţii şi consolidarea regiunii Dunării.

    Comisarul Hahn solicită guvernelor din regiunea Dunării să îşi continue angajamentele politice asumate, făcând din prezenta strategie o prioritate la nivelul tuturor domeniilor relevante de politică, şi recomandă insistent celor opt state membre UE implicate, precum şi Croaţiei, să integreze strategia în planurile naţionale privind următoarea generaţie de programe din cadrul politicii regionale pentru perioada 2014-2020.

    Citiţi raportul complet      

    Comunicat de presă

  • 2007-2013 închidere Orientări

    (21/03/2013)

    La 20 martie 2013, Comisia a adoptat Orientările de închidere pentru perioada 2007-2013. Acestea le oferă statelor membre un cadru de referinţă pentru pregătirea închiderii.

    Orientările ţin cont de experienţa acumulată în cursul procesului de închidere pentru perioada 2000-2006 şi îşi propun să elimine punctele slabe şi blocajele identificate cu ocazia exerciţiului de închidere anterior.

  • O creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii: capitalele UE – parteneri esențiali în cadrul Strategiei Europa 2020

    (03/03/2013)

    Capitalele joacă un rol crucial pentru prosperitatea UE și a statelor membre. Capitalele europene constituie nu doar o parte esențială a imaginii UE în străinătate, a identității culturale și a atractivității sale, ci și motoare importante ale competitivității, ocupării forței de muncă și inovării. În același timp, problemele cu care se confruntă Europa, inclusiv disparitățile sociale și economice în creștere, se regăsesc în capitale într-o formă concentrată. Capitalele sunt laboratoarele în care trebuie găsite soluții pentru problemele sociale și economice ale UE.

    De aceea, noi, primarii capitalelor UE, salutăm inițiativa Comisiei Europene de a deschide un dialog direct cu capitalele și de a conferi orașelor noastre un rol mai important, ca parteneri direcți ai UE. Obiectivele Strategiei Europa 2020 nu pot fi atinse fără implicarea noastră activă. Capitalele sunt motoare ale inovării și ale creșterii inteligente și constituie deseori centrul rețelelor în domeniul educației și științei. Capitalele sunt indispensabile pentru creșterea durabilă, întrucât politicile lor de transport, energetice și de mediu au un impact decisiv în această privință. Capitalele noastre, care constituie nuclee ale diversității sociale, culturale și etnice, se află în centrul eforturilor în vederea unei creșteri favorabile incluziunii.

    Vom continua să contribuim la promovarea competitivității, a creșterii durabile, a inovării și a incluziunii, pentru a depăși actuala criză economică, financiară și socială.

    În contextul discuțiilor în curs referitoare la Cadrul financiar multianual 2014-2020, la noile regulamente privind fondurile structurale și de investiții și la alte programe ale UE, credem că:

    * Provocările urbane au nevoie de un răspuns integrat, prin abordarea simultană a dimensiunilor economică, de mediu, socială, culturală și demografică. Prin urmare, salutăm angajamentul Comisiei Europene pentru o abordare integrată a provocărilor.

    * Politicile și acțiunile viitoare ale UE privind transportul, mediul, energia, întreprinderile, ocuparea forței de muncă, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și agenda digitală trebuie să aibă în vedere dimensiunea urbană. O coordonare mai bună a aspectelor urbane, care urmează a fi realizată de Direcția Generală pentru Politica Regională și Urbană, este importantă și o vom urmări îndeaproape.

    * În ceea ce privește pachetul legislativ referitor la politica de coeziune, salutăm dorința Comisiei de a testa noi idei și modalități de lucru prin acțiunile urbane inovatoare pe care le propune.

    * Considerăm că propunerile Comisiei privind o mai mare delegare a sarcinilor de gestionare către orașe, inclusiv pentru gestionarea fondurilor structurale ale UE, sunt vitale pentru ca provocările urbane să fie bine înțelese, iar implementarea să răspundă necesităților reale.

    * Subiectele prioritare vizate de proiectele de regulamente (eficiența energetică, energiile regenerabile, șomajul în rândul tinerilor, inovarea și competitivitatea IMM-urilor) au o importanță strategică pentru orașele noastre. Salutăm noile oportunități de a aborda aceste aspecte în mod integrat și avem încredere în faptul că noua legislație va pusă în aplicare de Comisie în spiritul flexibilității, luând în considerare particularitățile locale.

    * Așteptăm cu interes continuarea dialogului cu Comisia Europeană.

  • Specializarea inteligentă, realizările Fondului de coeziune şi poveştile de succes ale Poloniei în ediţia din acest sezon a revistei Panorama

    (08/02/2013)

    Ediţia de iarnă 2012 a revistei Panorama, cu titlul „Specializarea inteligentă”, este disponibilă acum online. Piesa de rezistenţă a revistei este un articol de 6 pagini pe tema strategiilor în materie de specializare inteligentă având rolul de motoare ale creşterii economice regionale, care analizează definiţiile şi posibilităţile referitoare la specializarea inteligentă, sprijinul asigurat de Platforma S3 şi rapoartele în urma atelierului organizat la Bari de către Comisia Europeană în septembrie 2012, care a contribuit la pregătirea regiunilor italiene în vederea utilizării acestor strategii în perioada de programare 2014-2020.

    O altă piesă importantă este interviul în exclusivitate cu ministrul polonez al dezvoltării regionale, Elżbieta Bieńkowska, care descrie progresele înregistrate de Polonia de la data aderării ţării în 2004, în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă şi creşterea PIB-ului. Domnia sa priveşte, de asemenea, spre viitor şi anticipează creşterea investiţiilor în cercetare şi inovare, precum şi în materie de soluţii durabile în domeniile energiei şi transporturilor în cursul următoarei perioade de programare.

    Revista include şi o analiză a sondajului Eurobarometru intitulat „O vedere dinspre regiuni”, care evidenţiază o serie de rezultate surprinzător de pozitive referitoare la calitatea vieţii şi perspectivele pentru viitor, iar câştigătorii concursului de fotografie „Europa în regiunea mea” sunt la rândul lor menţionaţi alături de un poster mozaic detaşabil care cuprinde câteva din multitudinea de fotografii înscrise în concurs.

    Revista conţine, de asemenea, o avanpremieră a ediţiei din 2014 a premiilor Regiostars, precum şi o nouă selecţie de profiluri ale proiectelor de succes din regiunile din întreaga UE.

    Acestea şi încă multe altele se regăsesc în numărul 44 al revistei Panorama.

  • Revista „Regio” explorează dezvoltarea regională în România

    (14/12/2012)

    Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din România tocmai a lansat o versiune în limba engleză a renumitei reviste „Regioˮ. Această publicaţie, care va apărea o dată la 4 luni în limba engleză, promovează proiectele finanţate prin FEDR în România, în cadrul programului operaţional regional. Aşa cum se menţionează în editorial, „Revista Regio urmăreşte să arate modul în care viaţa noastră reală se îmbunătăţeşte în urma investirii banilor UE în spitale, şcoli, drumuri, tehnologii noi şi idei noi de afaceri”.

    Primul număr prezintă un interviu cu Eduard Hellvig, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi articole privind o gamă largă de proiecte din România, alături de un calendar al evenimentelor următoare.

    Revista este distribuită diverselor instituţii din România (Biroul de Informare al Parlamentului European din Bucureşti, Ministerul Afacerilor Europene etc.), 20 de copii din primul număr fiind disponibile la Centrul de informare DG REGIO. De asemenea, poate fi descărcată în format PDF direct de pe site-ul web: http://www.inforegio.ro/sites/default/files/Revista%20Regio%20nr.%201%20ENG%20site_0.pdf

  • Proiectul săptămânii: Servicii de urgenţă cu performanţe ridicate în regiunea Centru din România

    (07/12/2012)

    Regiunea Centru din România cuprinde şase judeţe, totalizând 14 % din teritoriul ţării şi 2,5 milioane de locuitori. Deşi se confruntă în mod regulat cu dezastre majore, cum ar fi incendii forestiere în timpul verii sau accidente montane pe perioada iernii, regiunea era deservită de un singur serviciu de urgenţă, care era suprasolicitat şi nu putea asigura asistenţă tuturor persoanelor aflate în situaţii de urgenţă.

     

    În 2008, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvania” a beneficiat de finanţare europeană în valoare de aproximativ 7,9 MEUR, în scopul îmbunătăţirii echipamentelor unităţilor operaţionale pentru situaţii de urgenţă în fiecare din cele şase judeţe.

     

    Au fost achiziţionate 24 de autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă, 6 autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă, 6 autospeciale pentru descarcerări grele, 3 autospeciale de cercetare nucleară, biologică, chimică şi radiologică, precum şi echipamente pentru centrul mobil de comandă şi control. A fost asigurată formarea profesională pentru 647 de persoane, iar numărul unităţilor mobile echipate pentru intervenţie în situaţii de urgenţă a crescut de la 87 la 127.

     

    De la implementarea acestui proiect în mai 2010, timpul mediu de răspuns din partea unităţilor mobile de intervenţie a crescut la 27 de minute în zonele rurale, în loc de 48 de minute cât era înainte şi, respectiv, la 13 minute în zonele urbane, în loc de 25 de minute. Un număr mult mai mare de vieţi pot fi salvate acum!

     

    Simion Creţu, Directorul General al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, afirmă referitor la proiect:

     

    „Datorită finanţării europene şi parteneriatului avantajos dintre cele şase judeţe, serviciile de urgenţă au fost extinse la nivelul întregii regiuni Centru şi deservesc în prezent peste 2,5 milioane de locuitori în situaţii grave, precum incendii, descarcerări în urma accidentelor rutiere, salvarea oamenilor şi animalelor, tăierea copacilor şi îndepărtarea elementelor de construcţii sau distrugerea muniţiei neexplodate. Fără îndoială, acesta este un proiect în cadrul căruia au fost investite fonduri europene pentru dezvoltarea economică şi socială durabilă a unei comunităţi foarte mari din România.”

     

     

    Mai multe informaţii:

    Site-ul web al proiectului şi un clip video (în limba română)

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România (autoritate de management)

    Consiliul Judeţean Mureş (coordonator de proiect)

  • Primul Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

    (30/11/2012)

    Primul Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), organizat de Comisia Europeană în cooperare cu regiunea Bavaria, a avut loc la Regensburg în perioada 27-28 noiembrie. În deschiderea conferinţei, Comisarul Hahn a subliniat caracterul esenţial al activităţii strategiei pentru politica de coeziune, aceasta reprezentând un motor al creşterii. Într-un discurs central, Cancelarul Angela Merkel a descris Strategia UE pentru regiunea Dunării ca fiind o nouă modalitate de a depăşi divergenţele şi conflictele existente în secolul 20 în regiune, precum şi ca un impuls important pentru dezvoltarea socio-economică generală. Evenimentul a atras peste 600 de participanţi la nivel înalt din regiune, inclusiv miniştri, ilustrând angajamentul ţărilor în cauză faţă de strategie. 

    Urmăriţi discursurile Cancelarului Merkel şi Comisarului Hahn.

    Acest prim forum a oferit, în general, posibilitatea de a purta discuţii cu privire la punerea în aplicare a strategiei, de a reflecta pe marginea valorii adăugate a acesteia şi de a analiza cele mai bune căi de urmat în viitor. Dezbaterea a fost deschisă prin două sesiuni plenare în cadrul cărora au fost discutate punctele tari şi punctele slabe ale regiunii, precum şi posibilul aport al strategiei. Pe durata celei de-a doua zile, participanţii au luat parte la 6 ateliere în cadrul cărora s-a încercat abordarea unor aspecte şi provocări specifice ale strategiei. Deşi strategia a constituit elementul central al conferinţei, aceste două zile au oferit, de asemenea, ocazia de a purta discuţii mai largi pe tema provocărilor cu care se confruntă regiunea din perspectivă globală. Într-adevăr, titlul a fost „Cum poate contribui regiunea Dunării la consolidarea unei Europe mai competitive?”.

    Potrivit afirmaţiilor Comisarului Hahn, coroborate la rândul lor de alte discursuri ţinute pe parcursul celor două zile ale forumului, strategia este esenţială în regiune pentru promovarea creşterii şi dezvoltării. Principalii vorbitori la nivel ministerial au evidenţiat rolul pe care SUERD îl are în prezent în cadrul mai multor investiţii coordonate, precum şi pentru dezvoltarea ecologică şi economică a regiunii. Aceştia au evidenţiat, de asemenea, aspectul strategic al includerii depline a acestei părţi a Europei – printre care se numără ţările candidate, potenţial candidate sau vecine – între graniţele UE. Mai mult, Cancelarul Merkel a subliniat rolul pozitiv al strategiei pentru facilitarea integrării pre şi post-aderare a acestor ţări. Cancelarul a subliniat necesitatea unui impuls de la nivelul UE în acest sens, precum şi faptul că politica de coeziune a UE reprezintă un important motor al creşterii. Această strategie a adus UE mai aproape de cetăţenii săi.

  • Interconectarea Bulgariei și României: Comisarul Hahn este prima persoană care va traversa Dunărea pe podul Vidin - Calafat

    (24/10/2012)

    Comisarul pentru politică regională Johannes Hahn va marca pe 24 octombrie un moment istoric, traversând Dunărea pe noul pod care leagă regiunea bulgară Vidin de regiunile învecinate și Calafat. Fiind cofinanțat de Uniunea Europeană, acesta este cel de-al doilea pod existent de-a lungul frontierei dintre cele două țări, cu o lungime totală de 630 kilometri. Construcția acestui pod demonstrează modul în care Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării contribuie la strângerea relațiilor de cooperare în zonă. Comisarul Hahn va fi însoțit de prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borisov, și de prim-ministrul României, Victor Ponta.

    Comisarul Hahn a declarat: "Sunt mândru de contribuția fondului european de coeziune la construcția acestui pod remarcabil și sunt încântat de progresele realizate de la ultima mea vizită din luna iulie. Acest pod reprezintă un puternic simbol al inițiativei „Europa în acțiune”, creând legături între comunități și culturi diferite și contribuind la atingerea obiectivele stabilite la nivelul Uniunii. Este o conexiune strategică pentru coridoarele de transport trans-europene care leagă Europa Centrală de Europa de Sud-Est. Acest pod oferă o serie întreagă de oportunități pentru antreprenori, cercetători, membri ai mediului academic și tineri profesioniști de pe ambele maluri ale fluviului".

    Comisarul a adăugat: "Alături de noul memorandum de înțelegere privind dezvoltarea durabilă a transportului pe căile navigabile interne semnat de România și Bulgaria, podul Vidin – Calafat este dovada bunei cooperări dintre cele două țări. Sper că această cooperare va continua în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării".

    Noul pod peste Dunăre va accelera traficul internaţional

  • Comisarul Johannes Hahn în vizită în Grecia pentru a promova fondurile regionale ca mijloc de redresare

    (19/10/2012)

    Comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, se află astăzi în Grecia, pentru a promova cea mai eficientă modalitate de a utiliza fondurile regionale ale UE pentru creștere în următorul buget pe termen lung al UE.

    Comisarul Hahn se va întâlni la Atena cu cei 13 guvernatori ai regiunilor din Grecia pentru a stabili domeniile în care Comisia Europeană consideră că Grecia își poate concentra cel mai bine eforturile în următoarea perioadă bugetară 2014-2020 și pentru a sublinia domeniile care trebuie abordate pentru a exploata la maximum resursele financiare disponibile în prezent. Aceasta va constitui un punct de plecare pentru discuții referitoare la modul în care programele sunt concepute și la direcția în care se concentrează în ultimă instanță investițiile.

    Comisarul Hahn va călători, de asemenea, la Salonic, unde se va întâlni cu membri ai comunității de afaceri din nordul Greciei pentru a evalua impactul fondurilor regionale pe teren și pentru a discuta măsurile menite să creeze un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.

  • Câştigătorii concursului de fotografie „Europa în regiunea mea”

    (02/10/2012)

    Patru norocoşi din Bulgaria, România şi Polonia au câştigat fiecare echipament foto în valoare de 1000 € şi o excursie pentru două persoane la Bruxelles.

    Câştigătorii vor fi prezenţi la Săptămâna europeană a regiunilor şi oraşelor („Open Days”) pe 9 octombrie pentru a-şi ridica premiile care le-au fost acordate pentru fotografiile înscrise de ei în cadrul concursului „Europa în regiunea mea”. Concursul de fotografie a fost organizat în perioada iulie-august 2012 pe pagina de Facebook a Comisiei Europene. Participanţii au fost invitaţi să înscrie fotografii în cadrul a două categorii:

    • Categoria „Proiectul meu” (deschisă organizaţiilor care au beneficiat de finanţare regională europeană)
    • Categoria „Martor ocular” (deschisă oricărei persoane care locuieşte în Uniunea Europeană şi care remarcă un proiect fie în regiunea din care provine, fie într-o altă regiune pe care o vizitează)

    Fotografiile trebuiau să includă dovada finanţării regionale europene (de exemplu, un panou, un indicator, o plăcuţă etc., care să conţină steagul UE şi informaţii cu privire la proiect).

    Pe 9 octombrie, Comisarul Hahn va înmâna premiile celor patru câştigători:

    • Simeon Mitkov (Bulgaria)
    • Cristina Dumitru Tăbăcaru (România)
    • Boyan Ivanov (Bulgaria)
    • Marek Babula (Polonia)

    Cele patru fotografii câştigătoare au fost selectate de un juriu independent:

    • Dr. Gillian Bristow (Şcoala de Urbanism şi Geografie, Universitatea din Cardiff, UK)
    • Jef Boes (fotograf independent, Belgia)
    • Olaf Kracht (Strateg şi jurnalist social media, Germania)

    Concursul de fotografie a contribuit la creşterea gradului de conştientizare cu privire la marea diversitate de proiecte care au beneficiat de sprijin în cadrul politicii regionale a UE şi care reprezintă o valoare adăugată pentru comunităţile locale din întreaga Europă. În total, aplicaţia Facebook a înregistrat peste 500 000 de vizite, au fost înscrise mai bine de 600 de fotografii eligibile, iar numărul de voturi a depăşit 7 000.

    Vezi fotografiile câştigătoare din cadrul concursului „Europa în regiunea mea”

Politica regională a UE: Fiţi informat
Mijloace de comunicare sociale