De João Manuel Valente Nabais, președintele FID Europa
Nu mai există nicio îndoială că diabetul a atins dimensiuni epidemice, atât în Uniunea Europeană, cât și în restul lumii. În 2012, în UE trăiau aproape 32 de milioane de persoane bolnave de diabet. Statele membre cheltuiesc, în medie, nu mai puțin de 10 % din bugetul alocat sănătății pentru a trata diabetul și complicațiile provocate de acesta! În unele țări, acest procent se ridică la 20 %.
Principalii factori determinanți ai epidemiei de diabet sunt creșterea ratei obezității, modul de viață sedentar și îmbătrânirea populației din ultimii zece ani. Situația s-a agravat din cauza crizei economice și financiare, care a afectat accesul bolnavilor de diabet la îngrijiri medicale, având în vedere că majoritatea statelor membre și-au redus bugetul alocat sănătății, ca parte a măsurilor de austeritate.
Într-un studiu care urmează să fie publicat în cursul acestei luni, FID Europa a identificat disparități importante în ceea ce privește accesul diabeticilor la medicamente și dispozitive medicale de calitate. Pentru a-și ține boala sub control, pacienții au nevoie de tratament pe tot parcursul vieții. În caz contrar, starea lor de sănătate se înrăutățește, iar povara pentru sistemul sanitar crește exponențial.
O mare parte din complicațiile diabetului (bolile cardiace, insuficiența renală, problemele la nivelul picioarelor) pot fi evitate dacă diabetul este diagnosticat din timp, iar pacienții sunt bine informați și beneficiază de îngrijiri pe termen lung complexe și multidisciplinare, furnizate de un personal medical instruit corespunzător.
Rolul inițiativelor care vizează factorii de risc ai diabetului (cum ar fi alimentația necorespunzătoare și lipsa activității fizice) este esențial. De aceea, angajamentul Comisiei de a sprijini statele membre și părțile interesate în acțiunile de promovare a unei alimentații sănătoase și de combatere a obezității implică o gamă largă de sectoare (servicii de sănătate și asistență socială, educație, agricultură, mass-media, mobilitate urbană și activități fizice). Însă încurajarea unui mod de viață sănătos nu poate ține doar de politica de sănătate publică și de sectorul sanitar. Aceste inițiative trebuie să fie completate de politici vizând aspectele de ordin structural care stau la baza epidemiei de diabet, de exemplu, asigurarea viabilității sistemelor de sănătate și a accesului diabeticilor la asistență medicală de calitate.
Se speră că inițiativele la nivelul UE, cum ar fi Acțiunea comună privind bolile cronice, cu un pachet de lucru dedicat exclusiv diabetului, precum și Planul de acțiune privind obezitatea infantilă, vor încuraja statele membre ale UE și toate părțile implicate să colaboreze pentru a formula un răspuns politic amplu și transsectorial la problema epidemiei de diabet.
Este imperativ ca investițiile în cercetare, măsuri preventive și asistență medicală acordată diabeticilor să fie văzute ca o condiție prealabilă pentru promovarea unei societăți mai sănătoase și mai productive și ca o contribuție esențială la creșterea economică pe termen lung.
