Sistemele de asistenţă şi îngrijiri medicale din Europa variază mult de la o ţară la alta. În unele state, sistemele de sănătate publică acoperă în întregime cheltuielile din domeniul sanitar ale populaţiei, în timp ce în altele sistemul de securitate socială încorporează elemente din asigurările private. Marea majoritate a pacienţilor europeni primesc îngrijiri medicale în propria ţară - de altfel, aceasta este varianta pe care o preferă. În anumite circumstanţe însă, pacienţii necesită îngrijiri medicale în străinătate - de exemplu, atunci când boala sau accidentul intervine pe durata unei călătorii în afara ţării (vacanţe, călătorii de afaceri sau pentru studii etc.), în situaţia în care pacientul necesită îngrijiri de specialitate care pot fi acordate doar în alt stat sau, în zonele frontaliere, atunci când cea mai apropiată unitate medicală se află de cealaltă parte a graniţei.
Organizarea şi furnizarea serviciilor medicale intră în sfera de competenţă a statelor membre. Acestea sunt, în special, responsabile cu stabilirea normelor aplicate pentru rambursarea pacienţilor şi pentru furnizarea de asistenţă medicală. Totuşi, Uniunea Europeană sprijină eforturile statelor membre, facilitând cooperarea efectivă dintre diferitele sisteme naţionale de sănătate, precum şi accesul la asistenţa medicală transfrontalieră. UE poate conferi o valoare adăugată considerabilă, prin susţinerea cooperării în beneficiul tuturor pacienţilor: atât a celor care se deplasează dintr-un stat membru în altul, cât şi a celor care primesc îngrijiri medicale în propria lor ţară.
Fluxurile de ştiri şi evenimente de pe site-ul „Sănătate-UE” sunt generate automat, după o serie de criterii indicate de Comisia Europeană. Ele pot conţine erori de clasificare.
