AA+A++Versiune pentru tipărireHarta site-uluiRSSRSS

Ce diferenţe există între Strategia Europa 2020 şi Strategia de la Lisabona?

Creştere şi locuri de muncă - împreună pentru viitorul Europei © UE

Europa 2020 se bazează pe lecţiile învăţate ca urmare a aplicării strategiei anterioare, recunoscând atât punctele forte ale acesteia (obiectivele de dezvoltare economică şi crearea a 18 milioane de locuri de muncă începând din anul 2000 şi până în prezent), cât şi punctele ei slabe (punere în aplicare deficitară, cu diferenţe mari de la o ţară la alta în ceea ce priveşte amploarea reformelor şi ritmul adoptării acestora).

Noua strategie reflectă şi schimbările apărute la nivelul UE începând din anul 2000 – în special nevoia imediată de relansare în urma crizei economice.

Ce noutăţi aduce Strategia Europa 2020?

1. Stimularea unui nou tip de creştere (inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii), prin:

  • creşterea nivelului competenţelor şi consolidarea educaţiei de-a lungul vieţii
  • încurajarea cercetării şi inovării
  • folosirea mai eficientă a reţelelor inteligente şi a economiei digitale
  • modernizarea industriei
  • promovarea unei utilizări mai eficiente a energiei şi resurselor.

2. Consolidarea guvernanţei prin:

  • monitorizare periodică şi transparentă
  • luarea deciziilor la cel mai înalt nivel politic – Consiliul European.

Comisia conduce acest proces şi foloseşte toate instrumentele noi introduse de Tratatul de la Lisabona - recomandări, avertismente şi, în cazul întârzierilor grave, posibilitatea de a aplica sancţiuni.

3. Coordonare economică mai strânsă

În baza noii politici de coordonare economică („semestrul european”), guvernele statelor membre trebuie să prezinte, în acelaşi timp, rapoarte privind programele de reformă economică şi programele de stabilitate şi convergenţă. De asemenea, trebuie să se asigure că dispun de fondurile necesare pentru a finanţa aceste programe.

O monitorizare strictă pe durata semestrului european şi fixarea unor obiective clare şi măsurabile (atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional) vor contribui la obţinerea, unor rezultate eficiente şi rapide.

Începutul paginii

Ce este „semestrul european”?

„Semestrul european ” este o perioadă din prima jumătate a fiecărui an, în care guvernele naţionale trebuie să înainteze Comisiei Europene rapoarte cu privire la progresele înregistrate în cadrul:

În acest timp, Comisia le poate propune guvernelor orientări şi recomandări, înainte de finalizarea bugetelor naţionale. În acest fel, statele membre vor fi ajutate să-şi coordoneze mai bine politicile economice, beneficiind de o agendă economică comună la nivelul UE, dar având totuşi posibilitatea de a o adapta la situaţia naţională.

De asemenea, UE va putea trage concluzii din evoluţiile înregistrate la nivel naţional şi le va putea integra în viitoarele runde de coordonare. Semestrul european începe cu publicarea analizei anuale a creşterii.

Începutul paginii

Ce este analiza anuală a creşterii?

Această analiză este un raport al Comisiei care evaluează principalele provocări economice cu care se confruntă UE şi face recomandări cu privire la măsurile adecvate.

Pe baza acestor rezultate, liderii europeni propun posibile răspunsuri în cadrul summitului de primăvară.

Începutul paginii

De ce avem nevoie de un plan pe termen lung, atâta timp cât facem eforturi uriaşe pentru a ne rezolva problemele cotidiene?

Mână punând o monedă de un euro în portofel © UE

Ieşirea din criză este prioritatea imediată, iar UE a acţionat deja pentru a stabiliza sectorul bancar şi pentru a stimula activitatea economică. Cu toate acestea, este nevoie să privim dincolo de criza actuală.

Ne confruntăm deja cu presiuni din partea ţărilor concurente şi cu problema schimbărilor demografice. Dacă ne mulţumim cu revenirea la situaţia de dinaintea crizei, nu facem decât să rămânem în urmă.

De aceea, trebuie să începem de pe acum să elaborăm măsurile care vor face Uniunea mai puternică şi mai competitivă în viitor.

Reformele necesită timp – dacă dorim să protejăm valorile care stau la baza modului nostru de viaţă, trebuie să acţionăm acum.

Începutul paginii

Ce prevede Strategia pentru a preveni reacţiile protecţioniste care pot rezulta în urma crizei economice?

Mai multe lacăte, dintre care unul deschis © iStockphoto

Strategia Europa 2020 încurajează cooperarea dintre statele membre, în detrimentul concurenţei dintre ele.

În acest scop, Strategia prevede creşterea transparenţei, astfel încât fiecare ţară să ştie ce fac celelalte. Pe baza monitorizării şi a evaluării comparative, Comisia elaborează un raport anual în care prezintă progresele înregistrate în atingerea obiectivelor, semnalând, totodată, şi întârzierile sau deficienţele legate de punerea în aplicare. Schimbul de bune practici este, de asemenea, încurajat.

UE impulsionează cooperarea dintre statele membre, adresându-le recomandări politice guvernelor naţionale (prin intermediul Consiliului European). Dacă acestea nu sunt luate în considerare sau dacă politicile naţionale se îndreaptă într-o direcţie greşită, Comisia va recurge la atribuţiile care îi revin în baza Tratatului de la Lisabona: va emite avertismente şi, în ultimă instanţă, va impune sancţiuni.

Începutul paginii

De ce Strategia nu dispune de un buget propriu?

Teancuri de bancnote euro © UE

Pentru că problemele nu se pot rezolva doar prin furnizarea de fonduri. Pentru a obţine o creştere durabilă şi pe termen lung , sunt necesare reforme structurale şi bugetare, în special în materie de gestionare a cheltuielilor publice.

Când bugetele sunt limitate, este foarte important ca puţinele resurse disponibile să fie orientate către dezvoltarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Astfel, se vor genera venituri importante pe termen lung şi nu se va pune presiune asupra finanţelor publice.

UE finanţează deja numeroase programe care pot fi utilizate pentru atingerea acestor obiective. De exemplu, în perioada 2007-2013, peste 50 de miliarde de euro se alocă pentru proiecte din domeniul cercetării şi dezvoltării, peste 3 miliarde pentru competitivitate şi inovare, în timp ce programele de învăţare de-a lungul vieţii beneficiază de circa 7 miliarde de euro. Aceste sume se adaugă celor 277 de miliarde de euro reprezentând finanţarea regională prin intermediul fondurilor structurale.

Guvernele UE sunt încurajate să îşi revizuiască propriile cheltuieli publice pentru a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa şi, în ciuda constrângerilor bugetare, să găsească modalităţi de a investi în creşterea durabilă.

În acelaşi timp, ar trebui exploatate noi modele de finanţare (cum ar fi parteneriatele public-privat, recurgerea la finanţare din partea UE sau a Băncii Europene pentru Investiţii etc.) pentru a maximiza impactul prin punerea în comun a resurselor din sectorul public şi privat.

Începutul paginii

Nu ar fi de preferat să folosim instrumentele existente, în loc să căutăm alte metode?

Roţi dinţate © UE

Strategia Europa 2020 mobilizează toate mijloacele de care dispune UE - instrumente, legislaţie, mecanisme de finanţare şi coordonare.

Pentru a garanta atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, UE se va baza, în special, pe anumite pârghii: politicile pieţei unice (pentru a consolida integrarea economică), politica industrială, programul economic şi comercial extern.

Începutul paginii

Pactul de stabilitate şi creştere va fi integrat în Strategia Europa 2020?

Două verigi dintr-un lanţ de metal © UE

Nu. Comisia nu intenţionează să facă acest lucru.

Pactul este un instrument important pentru consolidarea finanţelor publice şi stimularea creşterii, dar are propriile sale mecanisme, care trebuie menţinute aşa cum sunt.

Totuşi, pentru că politica bugetară are impact asupra reformelor structurale şi vice versa, Pactul de stabilitate şi creştere şi Strategia Europa 2020 trebuie să funcţioneze în strânsă legătură.

De aceea, guvernele naţionale trebuie să prezinte, în acelaşi timp (în luna aprilie), programele naţionale de reformă şi programele de stabilitate şi convergenţă.

Începutul paginii

De ce Strategia Europa 2020 propune măsuri ce ţin de domenii care intră în responsabilitatea statelor membre, cum ar fi educaţia şi ocuparea forţei de muncă?

Drapele europene în faţa sediului Comisiei Europene © UE

Pentru că, într-o Europă competitivă, cele mai bune rezultate se pot obţine prin coordonare la nivel european. UE nu intervine în aceste domenii importante, însă, pentru că dispune de o viziune de ansamblu, poate face recomandări pentru a ajuta statele membre.

UE doreşte să se implice, pentru că miza este foarte mare – Europa, care se confruntă, printre altele, cu fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, are nevoie de o creştere economică puternică şi de o rată ridicată a ocupării forţei de muncă pentru a asigura nivelul actual de protecţie socială.

UE trebuie să le ofere cetăţenilor săi şansa de a dobândi competenţele profesionale de care au nevoie pentru a reuşi în contextul economic actual. De aceea, strategia propune reforme în domeniul educaţiei şi formării.

Începutul paginii

Cetăţenii şi celelalte părţi interesate au avut un cuvânt de spus în elaborarea Strategiei?

Două persoane vorbind la portavoce © UE

În anul 2009, au fost primite circa 1400 de contribuţii English, în cadrul unei consultări publice cu privire la strategie.

La sondaj au participat reprezentanţi ai autorităţilor naţionale şi regionale, ai sindicatelor şi întreprinderilor, ai ONG-urilor, ai mediului universitar şi asociaţiilor de consumatori. Acestora li s-au alăturat 500 de persoane care au răspuns în nume propriu.

Comisia a ţinut cont de părerile lor English în elaborarea Strategiei.

Începutul paginii