AA+A++Versiune pentru tipărireHarta site-uluiRSSRSS

Europa 2020 în România

Recomandările specifice fiecărei ţări sunt documente în care Comisia Europeană analizează situaţia economică a ţării respective şi furnizează recomandări cu privire la măsurile pe care aceasta ar trebui să le adopte în următoarele 18 luni. Recomandările sunt adaptate problemelor specifice cu care se confruntă statul membru şi acoperă o gamă largă de subiecte: situaţia finanţelor publice, reforma sistemului de pensii, măsuri pentru crearea de locuri de muncă şi combaterea şomajului, chestiuni legate de învăţământ şi inovare etc. Recomandările sunt pregătite de către Comisie, dar sunt adoptate definitiv la cel mai înalt nivel, de către liderii statelor membre reuniţi în Consiliul European.

Situaţia în România

Economia României a crescut cu 0,7 % în 2012, iar Comisia prevede o redresare modestă în 2013, creşterea urmând să ajungă la aproximativ 1,6 %, determinată în principal de cererea internă şi de investiţii.

Piaţa forţei de muncă s-a redresat într-o anumită măsură în 2012, însă persistă provocări, în special şomajul ridicat în rândul tinerilor. Şomajul a scăzut de la 7,4 % în 2011, la 7 % în 2012, dar se estimează că şomajul în rândul tinerilor, în prezent de aproximativ 23 %, va rămâne la un nivel ridicat.

În prezent, România este în curs de finalizare a punerii în aplicare a celui de-al doilea program de ajustare economică împreună cu UE şi cu FMI. Programul ar trebui să se încheie în mod oficial după efectuarea unei analize finale în vara anului 2013.

România se confruntă, de asemenea, cu o serie de alte provocări pe termen mediu în încercarea de a asigura o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Reprezentând 46 % din media UE, PIB-ul pe cap de locuitor al României este unul dintre cei mai relevanţi indicatori ai decalajului de dezvoltare a ţării. Printre provocări se numără în special necesitatea de a spori participarea pe piaţa forţei de muncă, îmbunătăţirea competitivităţii globale şi reformarea administraţiei publice. Fondurile UE pot reprezenta o sursă importantă de investiţii publice pentru a sprijini România în abordarea acestor provocări.

Recomandările Comisiei Europene pentru România pe scurt (2013)

Comisia a emis opt recomandări pentru România, menite să o ajute să-şi îmbunătăţească performanţa economică.

  1. Punerea în aplicare a unui program preventiv
    În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui iunie 2013.
  2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile
    Deşi poziţia bugetară s-a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în vârstă.
  3. Reformarea sectorului sanitar
    În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.
  4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia
    În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.
  5. Reforma învăţământului
    România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.
  6. Modernizarea administraţiei publice
    Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi calitatea administraţiei publice.
  7. Mediul de afaceri
    Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui să asigure servicii de e-guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le îndeplinească IMM-urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.
  8. Energie şi transporturi
    România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este cea mai slab dezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor, este nevoie de un plan amplu pe termen lung.

Comparaţie între România şi alte state membre ale UE în domenii cheie


Documentele Semestrului european