AA+A++Versiune pentru tipărireHarta site-uluiRSSRSS

Creştere inteligentă

Elevă la tablă, zâmbind în faţa unui desen reprezentând o diplomă şi o tocă de absolvire © iStockphoto

Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei UE în următoarele domenii:

  • educaţie (încurajarea procesului de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor)
  • cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze creştere economică şi noi locuri de muncă şi să ne ajute să facem faţă provocărilor de ordin social)
  • societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor)

 

Obiectivele UE pentru o creştere inteligentă:

  1. 1. un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; condiţii mai bune pentru cercetare, dezvoltare şi inovare
  2. 2. o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiţii favorabile inserţiei profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate şi imigranţi legali)
  3. 3. rezultate mai bune pe plan educaţional, în special
    - reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10%
    - creşterea până la cel puţin 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare sau echivalente în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani

> Obiectivele la nivel european

Începutul paginii

Cum intenţionează UE să stimuleze creşterea inteligentă?

Cu ajutorul a 3 iniţiative majore:

  1. 1. O agendă digitală pentru Europa English, prin care îşi propune:

    să creeze o piaţă digitală unică, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile:
    • până în 2013: acces universal la internet în bandă largă
    • până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30Mbps)
    • până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinţele din Europa.
  2. 2. O Uniune a inovării English, prin care îşi propune:
    • reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaţiei etc.)
    • să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare.
  3. 3. Tineretul în mişcare DeutschEnglishfrançais, prin care îşi propune:
    • să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate
    • să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii
    • să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai atractive pe plan internaţional
    • să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă academică, egalitate de şanse etc.)

> Iniţiativele majore ale Strategiei Europa 2020

Începutul paginii

De ce avem nevoie de o creştere inteligentă?

Creşterea economică mai moderată a Europei în raport cu principalii săi concurenţi se explică în mare parte prin existenţa unor diferenţe în materie de productivitate cauzate parţial de:

  • nivelul mai redus al investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare
  • utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor
  • accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societăţii.

De exemplu:

  • Întreprinderile europene reprezintă în prezent numai un sfert din piaţa mondială a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, în valoare de circa 2 000 de miliarde de euro.
  • Întârzierea cu care se introduce internetul de mare viteză influenţează negativ capacitatea Europei de a inova, de a difuza cunoştinţe şi de a comercializa bunuri şi servicii şi, de asemenea, duce la izolarea zonelor rurale.

Educaţie şi formare

  • Circa 25% dintre elevii europeni au dificultăţi la citire.
  • Prea mulţi tineri părăsesc sistemele de educaţie/ formare fără să obţină o calificare.
  • Numărul persoanelor cu studii medii a crescut, însă calificările acestora deseori nu corespund cerinţelor de pe piaţa muncii.
  • Mai puţin de o treime dintre europenii cu vârste între 25 şi 34 de ani au absolvit o facultate, faţă de 40% în SUA şi peste 50% în Japonia.
  • În clasamentele internaţionale, universităţile europene nu ocupă poziţii de frunte – doar 2 dintre ele se numără printre primele 20 din lume (a se vedea indicele Shanghai - ARWU English).

Îmbătrânirea populaţiei

  • Pe măsură ce speranţa de viaţă creşte şi natalitatea scade, un număr din ce în ce mai mic de europeni aflaţi în câmpul muncii trebuie să susţină un număr din ce în ce mai mare de pensionari şi să finanţeze restul sistemului de protecţie socială.
  • În prezent, numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani creşte de două ori mai rapid decât înainte de 2007 (aproximativ două milioane de persoane pe an, faţă de un milion, în perioada precedentă).
  • O economie bazată pe cunoaştere mai dezvoltată le va permite europenilor să rămână în câmpul muncii mai mult timp şi să reducă presiunea exercitată asupra sistemelor de protecţie socială.

Începutul paginii