Navigation path

Știri despre FSE

Efectele Fondului de coeziune în perioada de criză

18/04/2013

Mulțime de oameni
© adisa

Un nou raport de progres evidențiază flexibilitatea acțiunilor FSE și participarea tot mai intensă de care se bucură acestea, demonstrând atingerea unor rezultate concrete în teren

În 18 aprilie, Comisia a prezentat un al doilea raport strategic privind progresele înregistrate de programele din cadrul politicii de coeziune 2007-2013 în statele membre. Acesta reunește date provenite din rapoartele înaintate de către cele 27 de state membre și oferă o imagine informativă cu privire la ajutorul oferit de programele politicii de coeziune – inclusiv FSE – pentru a face față consecințelor crizei economice și a genera surse pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

La începutul crizei, în 2008, UE a acționat rapid printr-o serie de măsuri importante menite să stimuleze absorbția fondurilor structurale. A fost sporită flexibilitatea reprogramării de la un domeniu tematic la altul, iar raportul constată că, într-adevăr, până la sfârșitul anului 2012 au fost redirijate aproximativ 36 de miliarde de euro – adică 11 % din totalul fondurilor – pentru a răspunde celor mai stringente cerinţe. Printre exemple se numără măsurile specifice recente din țările cele mai afectate de șomajul în rândul tinerilor, care vizează susținerea a 780 000 de tineri și a 53 000 de IMM-uri.

Alte măsuri anticriză includ îmbunătățirea fluxului de numerar către autoritățile de management, pentru a spori numărul proiectelor și a accelera demararea acestora; totodată, s-a redus cofinanțarea națională pentru țările cu cele mai mari deficite bugetare, reducându-se astfel presiunea la care sunt supuse finanțele naționale și făcând posibilă continuarea multor investiții vitale pentru creștere și crearea de locuri de muncă. Aceste măsuri au contribuit la ocuparea forței de muncă: în ansamblu, au fost create în Europa aproximativ 200 000 de locuri de muncă în ultimii doi ani, majoritatea în IMM-uri.

FSE: o accelerare semnificativă

În perioada 2009-2010, numărul anual de participanți la proiectele FSE a crescut de la 10 la 15 milioane, iar raportul Comisiei afirmă că acest nivel este menținut. Mai mult, numai din 2007 până în 2010 au participat aproximativ 12,5 milioane de persoane la acțiuni de sprijinire a accesului pe piața muncii, iar 2,4 milioane au și găsit un loc de muncă în decurs de șase luni – ceea ce reprezintă o realizare semnificativă, dat fiind regresul economic. Mai mult de jumătate dintre participanți au fost femei (52 %), acestea depășind chiar 60 % în patru țări.

Printre alte rezultate importante ale FSE din perioada 2007-2011 se numără următoarele:

  • Măsurile se concentrează asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. 15 milioane de tineri au beneficiat de finanțare din partea FSE, reprezentând peste 40 % din participare în anumite țări.
  • FSE le permite țărilor să se concentreze asupra nevoilor lor particulare. Acest fapt duce la conturarea unui profil foarte divers al participanților: aproape jumătate din totalul participanților au cel mult studii secundare inferioare, procentajul acestora ridicându-se la 60 % în Germania, Grecia și Malta, unde programele au vizat acest grup. În același timp, în Cipru, Estonia, Lituania și Slovenia, cel puțin 40 % dintre participanți au absolvit studii superioare.
  • Măsurile de incluziune socială contribuie la protejarea persoanelor celor mai dezavantajate, atingându-se o cifră de 14,5 milioane de persoane, dintre care 18 % prezentau o vulnerabilitate deosebită pe piața muncii. Regatul Unit și Austria par să obțină cele mai bune rezultate în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, iar sprijinul FSE pentru minorități și grupurile de imigranți se bucură de succes, de exemplu, în Cipru, Țările de Jos, Austria și Letonia.
  • Eforturile de reformă sunt susținute de competențe noi. Aproximativ 700 000 de persoane au dobândit abilități noi, în special în rândul funcționarilor publici, iar Bulgaria, Grecia, Ungaria și România pun în aplicare programe dedicate dezvoltării instituționale necesare pentru realizarea unor reforme structurale durabile.

Concluzii

Raportul strategic identifică dovezi clare că programele fondurilor structurale obțin rezultate concrete pentru creștere și crearea de locuri de muncă în întreaga Europă. În același timp, raportul conține mesaje oportune cu privire la potențialul alocărilor financiare viitoare, pentru a contribui în continuare la redresarea economică durabilă. Mai mult, flexibilitatea sporită a programelor de coeziune – care se reflectă în rata de reprogramare de 11 % – face posibilă adaptarea programelor la nevoile și la prioritățile aflate în schimbare.

Raportul atrage însă atenția că mai sunt lucruri de făcut – încă sunt așteptate rezultate semnificative pentru restul acestei perioade de programare. Există și lecții pentru viitor: blocajele inițiale arată că statele membre trebuie să adopte prompt legile necesare pentru a evita întârzierile în investiții în perioada 2014-2020; indicatorii de evaluare trebuie consolidați; de asemenea, o programare mai clar orientată spre rezultate va permite o mai bună evaluare a progreselor spre atingerea obiectivelor.