Cale de navigare

Depresiunea Horezu (România)

Ceramics © Horezu Depression

Depresiunea sau valea Horezu cuprinde un număr de şase localităţi, şi anume oraşul Horezu, împreună cu satele principale adiacente: Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni şi Slătioara. Este situată în valea Munţilor Căpăţinii şi a zonei subcarpatice. Horezu se află în inima văii ce adăposteşte o comunitate împărtăşind trăsături comune de limbă, cultură şi tradiţie.

Valea reprezintă un patrimoniu cultural şi natural de excepţie de care beneficiază întreaga regiune. Din punct de vedere turistic, această depresiune prezintă trăsături care o evidenţiază şi îi determină caracterul unic. Astfel, regiunea adăposteşte numeroase monumente naturale, precum şi un număr de 93 de monumente culturale şi istorice aflate pe lista Ministerului Culturii.

Un peisaj unic

Mediul natural geografic al regiunii constă dintr-o zonă muntoasă care acoperă aproape doua treimi din suprafaţa acesteia, păduri, păşuni, parcele de fân şi livezi. În Munţii Căpăţânii se înalţă piscuri semeţe, precum vârful Ursu (2 124 m) şi Coşana (2 011 m).

Regiunea este traversată de multe pâraie – Costeşti, Bistriţa, Bistricioara, Horezu, Râmeşti, Luncăvecior, Luncavăţ, Recea, Mariţa and Cerna. Cele mai multe dintre aceste râuri mici traversează cordoane de calcar în partea de sud a Munţilor Căpăţânii, în special în masivul Buila-Vânturariţa, unde apa a lăsat urme în relieful carstic creând chei (Bistriţa) şi grote (Peştera Liliecilor).

Clima variază în funcţie de relief şi altitudine. Temperatura şi influenţa mediteraneeană a văii contrastează cu zăpada de pe culmile muntoase care durează 180 de zile pe an şi care oferă domenii schiabile în arealul Zmeuretu, Govora şi Văleanu. Flora se dezvoltă în strictă dependenţă de particularităţile geografice a regiunii – păduri de conifere şi livezi acoperă dealurile.

Un itinerariu interesant

Greceanu fortified house in Maldaresti © Horezu Depression

Moştenirea ortodoxă şi cultura română sunt parte integrantă a regiunii. Mănăstirea Hurez, un monument UNESCO, este unul dintre simbolurile regiunii. Diversitatea cadrului natural şi monumentele istorice din zonă sunt uimitoare, oferind turiştilor nenumărate posibilităţi. Printre alte monumente religioase, mănăstirea Bistriţa, veche de 500 de ani a adăpostit prima imprimantă în Valahia, cât şi prima carte tipărită în secolul al şaisprezecelea pe tărâm românesc. Casele fortificate de la Măldăreşti (Cule) sunt locuinţe fortificate conservate în stare perfectă care au servit la apărare în timpul perioadei medievale. Acestea ne oferă o imagine de ansamblu asupra arhitecturii locale care datează din timpuri medievale. Pe lângă aceasta, casele fortificate sunt edificii rare de artă etnografică şi populară care poate fi întâlnită numai în unele localităţi.

Izvoarele minerale din satul Costeşti cu proprietăţile lor terapeutice s-au dovedit benefice de-a lungul timpului în baza de tratament din băile şi staţiunea balneoclimatică Costeşti. Cheile Bistriţa, Costeşti şi Pietreni sunt cheile calcaroase cele mai înguste şi mai impresionante din România.

O vizită la Peştera Liliecilor se dovedeşte o afacere interesantă. Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor din Costeşti este o rezervaţie naturală presărată cu uriaşe formaţiuni de rocă grezoasă care prezintă interes turistic datorită dimensiunilor şi aspectului zoomorfic.

Valori tradiţionale

Ceramica smălţuită de Horezu – unică în România prin motivele sale cromatice şi florale – este reprezentativă pentru regiune. Iar vasele din ceramică sunt cunoscute în toată lumea. Aceste obiecte conservă tradiţia locală şi arată influenţe bizantine care au făcut din această artă o marcă de distincţie specifică văii Horezu. Instrumente tradiţionale precum roata olarului, gaiţa, cornul, cuptorul şi elemente decorative precum florile stilizate, spiralele, ghirlandele şi punctele, precum „Cocoşul de Hurez” scot în evidenţă caracterul unic al ceramicii de Horezu.

Elemente etnic-culturale, materiale şi imateriale, din Munţii Olteniei şi Mărginimea Sibiului au o mare valoare artistică şi turistică şi au fost integrate de-a lungul timpului pentru a face parte din cultura locală. Mulţumită peisajului, ciobanii au găsit un loc prielnic conservării şi perpetuării propriilor lor tradiţii pastorale; ciobanii regiunii continuă să meargă cu turmele lor din munte în munte. Aceşia au avut o mare influenţă asupra bucătăriei regionale, prin produsele pe bază de lapte (jintiţă, urdă, balmoş), miel şi produse din capră.

Mai multe sate păstrează artizanatul şi folclorul – costumele tradiţionale, ţesutul, broderia, croitul hainelor din piele de oaie, prelucrarea artistică a lemnului, procesarea lînii, arhitectura. Tîrgurile şi evenimentele culturale cu ansambluri corale, cîntatul la fluier şi dansuri populare evidenţiază bogăţia etno-culturală.

Depresiunea Horezu (România) pdf - 542 KB [542 KB] English (en)

Ultima actualizare: 25/11/2011 | Începutul paginii