Despre ce este vorba?

 
Primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.
 
La summitul social de la Göteborg din 2017, șefii de stat și de guvern din Europa au discutat despre modalitățile de a valorifica întregul potențial al educației și culturii pentru a-l pune în slujba creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a echității sociale, transformându-l totodată într-un mijloc prin care identitatea europeană să poată fi percepută în toată diversitatea sa. Comunicarea Comisiei „Consolidarea identității europene prin educație și cultură” a reprezentat o sursă de inspirație pentru discuția lor. 
 
Consiliul European din decembrie 2017 a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să preia ordinea de zi dezbătută la Göteborg.
 
În ianuarie 2018, Comisia Europeană a adoptat trei propuneri menite să contribuie la crearea, prin intermediul educației și culturii, a unor societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune. Acestea includ propuneri pentru:
Propunerea de Recomandare privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții definește competențele de care are nevoie fiecare cetățean european pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Ea invită statele membre să se asigure că sistemele lor de educație și formare îi ajută pe cetățeni să dobândească aceste competențe.
 
Propunerea de Recomandare a Consiliului privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării își propune să ajute statele membre să promoveze valorile comune ca vectori ai coeziunii și incluziunii, să favorizeze implementarea mediilor de învățare participativă la toate nivelurile de educație, să îmbunătățească formarea cadrelor didactice pe tema cetățeniei și diversității și să consolideze alfabetizarea mediatică și gândirea critică a tuturor cursanților, în special cu privire la aspecte precum populismul în creștere, xenofobia, naționalismul care instigă la dezbinare, discriminarea și radicalizarea care duce la violență. 

Cum pot fi atinse obiectivele

Cooperarea europeană la nivel de politici și programele de finanțare ale Uniunii, cum ar fi Erasmus+, contribuie la promovarea educației favorabile incluziunii.

După cum se menționează în Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), strategia UE în aceste domenii consideră drept prioritare educația favorabilă incluziunii, egalitatea, echitatea, nediscriminarea și promovarea competențelor civice. 

Comisia a pus în aplicare o gamă largă de măsuri în acest domeniu, precum:

  •  constituirea unui grup de lucru privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune, care a elaborat un compendiu on-line de bune practici în aceste domenii; 
  •  publicarea Monitorului educației și formării 2017, care a furnizat dovezi cu privire la rolul educației în combaterea inegalităților și promovarea incluziunii sociale;
  •  organizarea unei inițiative a „modelelor de urmat” în cadrul căreia o serie de persoane se implică în activități de promovare a incluziunii sociale și de prevenire a excluziunii și a radicalizării violente în rândul tinerilor; 
  •  elaborarea unui set de instrumente privind prevenirea radicalizării pentru persoanele care lucrează cu tineri expuși riscului de marginalizare;  
  •  acordarea unui Premiu european pentru incluziunea socială prin sport; și 
  •  acordarea de finanțare prin programul Erasmus+ pentru dezvoltarea de politici și practici inovatoare la nivel local, care să prioritizeze incluziunea socială.

Etapele următoare

Comisia sprijină, de asemenea, următoarele acțiuni:
  • extinderea setului european de instrumente pentru școli, o platformă on-line pentru școli și cadre didactice, care oferă exemple de bune practici și resurse despre cum se pot introduce în școli abordări colaborative, pentru a favoriza incluziunea și pentru a realiza progrese pe toate planurile;
  • extinderea platformei eTwinning, care conectează profesori și clase din toată Europa și promovarea, prin Erasmus+, a unor programe de formare pentru profesorii care predau cursuri de educație civică;
  • stimulente pentru ca instituțiile de învățământ superior să recunoască voluntariatul și să elaboreze programe care combină conținutul academic cu angajamentul civic;
  • implementarea Corpului european de solidaritate, noua inițiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor șansa de a face voluntariat sau de a se implica în proiecte în propria țară sau în străinătate pentru a ajuta comunități și oameni din toată Europa;
  • testarea și punerea în funcțiune a unei noi inițiative de schimburi virtuale Erasmus+ care le va permite tinerilor din Europa și din țările din sudul Mediteranei să facă schimb de opinii și idei prin videoconferințe structurate și facilitate, cu scopul de a spori sensibilizarea interculturală și toleranța.