comisia europeană > RJE > Termene procedurale > Slovenia

Ultima actualizare: 08-05-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Termene procedurale - Slovenia

 

TABLE OF CONTENTS

1. Diversele tipuri de termene limită aplicabile potrivit diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu termene procedurale, termene de prescripţie sau decădere, termene prestabilite etc. 1.
2. Lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971. 2.
3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile? Prezentaţi surse legislative. 3.
4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere – adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (terminus a quo) – al acestei acţiuni sau formalităţi (de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a deciziei sau data de notificare şi/sau comunicare de la care începe perioada)? 4.
4.a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau de notificare a actelor (notificare personală de către un agent procedural sau prin poştă)? 4.a)
5. Din ce moment începe să curgă acest termen? 5.
5.a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau de data notificării şi/sau a comunicării de la care începe această perioadă? Depinde data de începere a unui termen într-un mod sau altul de comunicarea sau de încunoştinţarea destinatarului în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod? 5.a)
5.b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? De exemplu, dacă unei persoane i se notifică un act pe data de 4 aprilie 2005 şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, aceasta înseamnă că persona respectivă va trebui să răspundă înainte de:
  1. luni, 18 aprilie 2005 (zile calendaristice) sau
  2. vineri, 22 aprilie 2005 (zile lucrătoare)?
 5.b)
5.c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? 5.c)
5.d) Când expiră astfel de termene limită? 5.d)
6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor? 6.
7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 7.
8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 8.
9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile? 9.
10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite? 10.
11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit? 11.
12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele? 12.
13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta? 13.

 

1. Diversele tipuri de termene limită aplicabile potrivit diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu termene procedurale, termene de prescripţie sau decădere, termene prestabilite etc.

În temeiul dreptului de procedură sloven, termenul este perioada care este mărginită de două puncte în timp - momentul de început şi momentul de sfârşit al termenului - şi înăuntrul căreia o anumită acţiune procedurală este adusă la îndeplinire sau, în cazuri excepţionale, perioada în care o anumită acţiune procedurală nu poate fi adusă la îndeplinire.

În dreptul sloven există diferite tipuri de termene (termene limită/perioade):

  • termene în dreptul material şi termene în dreptul procedural; termenele în dreptul material sunt prevăzute de legile materiale în vederea exercitării drepturilor şi sunt în continuare împărţite în termene de decădere în dreptul material, caz în care un drept încetează să mai existe în temeiul legii înseşi şi în termene de prescripţie, în cazul cărora un drept nu mai poate fi exercitat în simplul temei al obiecţiunii din partea uneia dintre părţi, în timp ce termenele procedurale sunt stabilite în vederea îndeplinirii acţiunilor procedurale;
  • termene legale şi termene judiciare: termenele legale şi durata acestora sunt stabilite în mod direct prin lege, în timp ce termenele judiciare sunt stabilite de către instanţă, ţinând seama de toate circumstanţele specifice ale cauzei;
  • termene care pot fi prelungite şi termene care nu pot fi prelungite: termenele judiciare pot fi prelungite, însă nu şi termenele legale;
  • termene subiective şi termene obiective: termenele subiective încep să curgă în momentul în care persoana eligibilă este informată cu privire la un anumit eveniment sau în momentul în care acesteia i s-a oferit posibilitatea de a îndeplini o acţiune procedurală, iar termenele obiective încep să curgă în momentul în care o anumită circumstanţă obiectivă devine aplicabilă;
  • termene procedurale de decădere şi termene de investigaţie: în momentul expirării termenelor procedurale de decădere, nu mai este posibilă exercitarea în mod eficace a unei acţiuni procedurale specifice, în timp ce o întârziere apărută în cazul termenelor de investigaţie nu are consecinţe legale directe.

2. Lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.

Conform Regulamentului nr. 1182/71, „zile lucrătoare” înseamnă toate zilele, în afara zilelor de sărbătoare legală , a zilelor de sâmbătă şi a celor de duminică. Următoarele zile sunt desemnate drept zile de sărbătoare legală în Slovenia în temeiul Legii slovene privind zilele de sărbătoare şi zilele de concediu [1]:

SusSus

  • 1şi 2 ianuarie - Anul nou;
  • 8 februarie - Ziua Prešeren, Sărbătoarea slovenă a culturii;
  • 27 aprilie - Ziua rezistenţei împotriva ocupaţiei;
  • 1 şi 2 mai - Sărbătoarea legală a muncii;
  • 25 iunie - Ziua naţională;
  • 1 noiembrie - Ziua tuturor sfinţilor;
  • 26 decembrie - Ziua independenţei.

În Republica Slovenia există, de asemenea, următoarele sărbători legale:

  • Duminica şi Lunea Paştelui - Paştele;
  • Duminica Rusaliilor - Rusalii;
  • 15 august - Adormirea Maicii Domnului;
  • 31 octombrie - Ziua reformei;
  • 25 decembrie - Crăciunul.

[1] Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 26/1991.

3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile? Prezentaţi surse legislative.

Regulile generale privind termenele procedurale în dreptul sloven sunt prevăzute în Legea de procedură civilă - ZPP ([2]). Dispoziţiile articolelor 110-121 şi ale articolelor 116-121 din ZPP se aplică, prin urmare, în mod direct procedurilor civile şi, mutatis mutandis, procedurii civile nelitigioase (articolul 37 din Legea privind procedura civilă nelitigioasă [3]), procedurii privind executarea silită şi privind garantarea (articolul 15 din Legea privind executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi garantarea creanţelor [4]) şi procedurii privind închiderea obligatorie a conturilor sau falimentul rezultat ca urmare a insolvenţei unei entităţi economice sau ca urmare a lichidării acesteia (articolul 15 din Legea privind închiderea obligatorie a conturilor, falimentul şi lichidarea [5]).

SusSus


[2] Versiune consolidată oficial publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 36/2004.

[3] Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 30/1986.

[4] Versiune consolidată oficial publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 40/2004.

[5] Publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia numerele 67/93, 39/97 ?i 52/99.

4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere – adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (terminus a quo) – al acestei acţiuni sau formalităţi (de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a deciziei sau data de notificare şi/sau comunicare de la care începe perioada)?

Evenimentul de la care termenul începe să curgă este, în majoritatea cazurilor, momentul notificării judiciare a unei hotărâri, al acţiunii părţii adverse sau al unui eveniment neprocedural. În cazul în care termenul este stabilit în zile, ziua în care se face notificarea sau comunicarea sau ziua în care s-a produs evenimentul de la care trebuie calculat termenul nu este inclusă în calcul; mai degrabă, termenul începe să curgă din ziua imediat următoare.

4.a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau de notificare a actelor (notificare personală de către un agent procedural sau prin poştă)?

În conformitate cu dreptul sloven, documentele sunt notificate prin poştă, de către personalul auxiliar al instanţei, la instanţă sau în orice alt mod prevăzut de lege. Ori de câte ori un anumit termen începe să curgă din momentul notificării, modul de notificare a documentelor relevante nu afectează momentul iniţial al termenului. Termenul începe să curgă în momentul în care, conform legii, notificarea a fost efectuată în realitate sau în momentul în care se consideră că aceasta a fost efectuată. 

SusSus

5. Din ce moment începe să curgă acest termen?

5.a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau de data notificării şi/sau a comunicării de la care începe această perioadă? Depinde data de începere a unui termen într-un mod sau altul de comunicarea sau de încunoştinţarea destinatarului în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod?

În cazul în care termenul este exprimat în zile, ziua în care are loc comunicarea sau notificarea sau ziua în care a avut loc evenimentul de la care trebuie calculat termenul nu este inclusă în calcul; mai degrabă, termenul începe să curgă din ziua imediat următoare (articolul 111/2 din ZPP). Confirmarea privind primirea sau notificarea destinatarului cu privire la un eveniment nu constituie niciodată o condiţie pentru declanşarea momentului de începere a termenului.

5.b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? De exemplu, dacă unei persoane i se notifică un act pe data de 4 aprilie 2005 şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, aceasta înseamnă că persona respectivă va trebui să răspundă înainte de:
  1. luni, 18 aprilie 2005 (zile calendaristice) sau
  2. vineri, 22 aprilie 2005 (zile lucrătoare)?

Un termen exprimat în zile curge fără întrerupere şi cuprinde zile calendaristice. Zilele nelucrătoare incluse în termenul respectiv (zilele de sâmbătă, de duminică, zilele de sărbătoare legală sau alte zile nelucrătoare) nu prelungesc termenul, cu excepţia cazului în care ultima zi a termenului nu este o zi lucrătoare.

SusSus

În acest context, trebuie să se ţină seama de prevederile articolului 83 din Legea instanţelor judecătoreşti ([6]), conform căreia, în timpul vacanţei judecătoreşti, cuprinsă între 15 iulie-15 august, termenele procedurale nu curg, cu excepţia cauzelor de urgenţă (de exemplu procesele privind bonurile de trezorerie sau privind falimentul etc.).

În cazul în care un termen de 14 zile cu privire la un răspuns ar curge din momentul notificării unui document la data de 4 aprilie 2005, ultima zi a termenului ar fi luni, 18 aprilie 2005.


[6] Versiune consolidată oficial publicată în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 23/2005.

5.c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani?

Momentul de începere şi durata unui termen exprimat în luni sau în ani se calculează în acelaşi mod, mutatis mutandis.

5.d) Când expiră astfel de termene limită?

Termenele exprimate în zile expiră la sfârşitul ultimei zile a termenului. Termenele exprimate în luni sau în ani expiră la sfârşitul zilei din ultima lună sau din anul care corespunde ca număr zilei de la care termenul a început să curgă. În cazul în care numărul respectiv de zile nu există în ultima lună, termenul expiră în ultima zi a lunii în cauză (articolul 111/3 din ZPP).

Există vreo excepţie sau particularitate care se aplică momentelor de începere ale termenelor în anumite proceduri civile?

SusSus

Nu.

6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor?

Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, astfel cum se prevede în Legea privind sărbătorile, termenul expiră în prima zi lucrătoare următoare (articolul 111/4 din ZPP). Acest lucru se aplică indiferent de momentul de începere a termenului sau de motivul pentru care acesta a început să curgă.

7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

Slovenia este un stat cu un singur teritoriu şi nu include teritorii separate din punct de vedere geografic. Autoritatea judiciară (competenţa jurisdicţională) se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul ţării. În consecinţă, nu există particularităţi privind termenele în această privinţă.

8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

Slovenia este un stat cu un singur teritoriu şi nu include teritorii separate din punct de vedere geografic. Autoritatea judiciară (competenţa jurisdicţională) se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul ţării. În consecinţă, nu există particularităţi privind termenele în această privinţă.

SusSus

9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile?

În procedurile civile şi comerciale, termenul general de formulare a unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti (sentinţă sau hotărâre) care a fost pronunţată în primă instanţă este de 15 zile de la data notificării copiei acesteia, cu excepţia cazului în care în ZPP se prevede un alt termen. În special, se prevede un termen de opt zile pentru introducerea unei căi de atac în cazul proceselor privind bonuri de trezorerie sau cecuri, al proceselor privind accesul interzis şi al proceselor cu o valoare redusă; termenul de opt zile se aplică, de asemenea, obiecţiunilor împotriva ordonanţelor, precum şi înştiinţărilor privind căile de atac împotriva unei hotărâri în procese comerciale cu o valoare redusă sau privind emiterea unui ordin de plată. Termene speciale, mai scurte, se aplică, de asemenea, în procedura de executare şi de garantare (articolul 9 din Legea privind executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi garantarea pretenţiilor), precum şi în procedura privind insolvenţa şi lichidarea entităţilor economice (articolul 13 din Legea privind închiderea obligatorie a conturilor forţată, falimentul şi lichidarea).

10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite?

Dreptul sloven nu conţine reguli speciale privind scurtarea termenelor procedurale. Există o regulă conform căreia termenele legale nu pot fi scurtate sau prelungite de către instanţele judecătoreşti. Durata unui termen judiciar şi termenele limită sunt stabilite de către instanţă pe baza tuturor circumstanţelor cauzei, dacă acest lucru este prevăzut de lege sau dacă este necesar în cadrul procedurii. În cazul în care există motive întemeiate, termenul stabilit de către instanţă poate fi prelungit pe baza unei cereri pe care partea trebuie să o depună înainte de expirarea termenului (articolul 110 din ZPP) sau poate fi amânat (articolul 115 din ZPP).

SusSus

11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit?

Dreptul sloven nu conţine reguli privind dreptul la o prelungire a termenului pe baza faptului că una dintre părţi îşi are reşedinţa într-un anumit loc sau într-o anumită zonă.

12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele?

Cea mai grea sancţiune pentru depăşirea unui termen este prescripţia (termenul de decădere), ceea ce înseamnă că partea îşi pierde dreptul de a îndeplini o anumită acţiune procedurală în mod efectiv (de exemplu de a introduce o cale de atac). Acest efect se produce imediat în temeiul legii însăşi. În cazul în care un termen este depăşit, acest lucru poate avea, de asemenea, drept rezultat crearea prezumţiei conform căreia partea a îndeplinit acţiunea procedurală respectivă (de exemplu retragerea acţiunii judiciare). În sfârşit, chiar dacă lipsa respectării unui termen nu are consecinţe directe în temeiul legii ca atare, acest lucru poate, cu toate acestea, influenţa în mod decisiv rezultatul procedurii (de exemplu partea nu furnizează suma de bani necesară în vederea acoperirii cheltuielilor prevăzute cu strângerea de probe, care ar fi de folos părţii respective, caz în care, în consecinţă, instanţa nu acceptă mijloacele de probă).

SusSus

13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta?

În cazul în care una dintre părţi nu se prezintă în termen în vederea îndeplinirii unei anumite acţiuni procedurale, iar acest lucru are drept urmare prescripţia (partea pierde dreptul de a îndeplini acţiunea procedurală), instanţa poate permite părţii, la cererea acesteia, să îndeplinească acţiunea mai târziu (revenirea la starea anterioară a lucrurilor); articolele 116-121 din ZPP). Condiţiile pentru revenirea la starea anterioară a lucrurilor sunt:

  • nerespectarea termenului de către partea în cauză din motive întemeiate, lucru care este apreciat de către instanţă pe baza tuturor circumstanţelor cauzei;
  • nerespectarea termenului să fi avut efect de decădere din drepturi;
  • partea să fi depus o cerere privind revenirea la starea anterioară a lucrurilor la instanţa în faţa căreia acţiunea neîndeplinită ar fi trebuit executată, în termenul prevăzut, care este de cincisprezece zile din ziua în care motivul din cauza căruia termenul nu a fost respectat a încetat să se mai aplice; în cazul în care partea a luat cunoştinţă despre neprezentare mai târziu, termenul se calculează din ziua în care partea a cunoscut faptul respectiv; însă în niciun caz mai târziu de trei luni de la ziua neprezentării, iar în procesele comerciale în termen de treizeci de zile;
  • partea să execute de asemenea acţiunea procedurală neîndeplinită concomitent cu depunerea cererii.

Ca regulă, o cerere de revenire la starea anterioară a lucrurilor nu are niciun efect asupra modului de desfăşurare a procedurilor, însă instanţa poate decide ca procedura să fie suspendată până în momentul în care hotărârea cu privire la cerere produce efecte. După primirea cererii privind revenirea la starea anterioară a lucrurilor în termen, de obicei, instanţa stabileşte o dată la care se va pronunţa asupra cererii. În cazul în care revenirea la starea anterioară a lucrurilor este aprobată, procedura revine la stadiul în care se afla înaintea neprezentării, toate hotărârile pronunţate de către instanţă pe motiv de neprezentare fiind anulate.

« Termene procedurale - Informaţii generale | Slovenia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 08-05-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit