comisia europeană > RJE > Termene procedurale > Polonia

Ultima actualizare: 07-05-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Termene procedurale - Polonia

 

TABLE OF CONTENTS

1. Există diferite tipuri de termene aplicabile în cadrul diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu, termene procedurale, perioade de prescripţie sau de decădere, perioade prestabilite etc. ... 1.
2. Lista diferitelor zile considerate nelucrătoare în temeiul Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971. 2.
3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile? Faceţi referiri la legislaţia aplicabilă. 3.
4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi?

(de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau data comunicării şi/sau notificării de la care începe să curgă acel termen). 4.

a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau notificare a actelor (notificare personală de către executorul judecătoresc sau prin poştă)? a)
5. Din ce moment începe să curgă acest termen? 5.
a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau a comunicării/notificării de la care începe această perioadă ? a)
b) Când un termen este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? b)
c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? Când expiră aceste termene? c)
6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare publică sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Această prelungire se aplică chiar şi când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor? 6.
7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), termenele sunt mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi? 7.
8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, termenele sunt mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 8.
9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile? 9.
10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, instanţele pot să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? Sau dimpotrivă, aceste perioade pot fi prelungite? 10.
11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară îşi pierde posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit? 11.
12. Care sunt sancţiunile în caz de nerespectare a termenelor? 12.
13. Dacă termenul expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta? 13.

 

1. Există diferite tipuri de termene aplicabile în cadrul diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu, termene procedurale, perioade de prescripţie sau de decădere, perioade prestabilite etc. ...

Următoarele termene sunt recunoscute în acţiunile civile din Polonia:

  1. pentru acte de procedură juridică realizate de către părţi:
    1. prestabilite
    2. judecătoreşti
    3. contractuale
  2. pentru acte de procedură juridică realizate de către instanţă:
    1. de informare

Termenele finale cuprind: perioadele prestabilite şi termenele judecătoreşti.

1a) Perioade prestabilite

Legislaţia prevede termene de decădere (a căror nerespectare conduce la pierderea valabilităţii actului de procedură juridică). Aceste termene nu pot fi prelungite sau reduse de către instanţe. Perioadele prestabilite curg de la data de începere stabilită prin lege.

Perioadele prestabilite cuprind în special:

  • termene ad quem - în cazul cărora acţiunea trebuie încheiată înainte de expirarea termenului
  • termene post quem - în cazul cărora acţiunea poate fi încheiată după expirarea termenului.

Perioadele prestabilite cuprind termene pentru exercitarea dreptului de a ataca hotărârea pronunţată de instanţă, de exemplu termenele pentru introducerea unui apel.

1b) Termene judecătoreşti

Acestea sunt de asemenea termene de decădere, însă sunt stabilite de o instanţă sau de un judecător. Termenele judecătoreşti pot fi prelungite sau reduse, însă numai pentru un motiv întemeiat şi în urma unei cereri înaintate anterior expirării termenului, chiar fără ca cealaltă parte să fie audiată.

SusSus

Termenele în cauză curg de la pronunţarea unei hotărâri sau a unui ordin în acest sens sau, în cazul în care codul prevede o comunicare ex officio, de la comunicarea hotărârii sau a ordinului.

Termenele judecătoreşti includ termenul pentru remedierea incapacităţii procesuale sau a incapacităţii de a se constitui parte într-o acţiune sau termenul pentru aducerea de noi probe la apel.

Instanţa este obligată ex officio să supravegheze respectarea perioadelor prestabilite şi a termenelor judecătoreşti.

1c) Termene contractuale

Acestea sunt stabilite de către părţile acţiunii printr-un acord de reîncepere a acţiunii suspendate la cererea lor comună.

2. Termene de informare

Acestea sunt termene pentru acţiunile efectuate de către instanţă cu scopul de a asigura funcţionarea eficientă a organismelor judecătoreşti în acţiunile civile. Nerespectarea acestor termene de către instanţă nu acordă părţilor dreptul de a contesta acţiunile instanţei.

Conform Codului de procedură civilă polonez (denumit în continuare CPC), termenele procedurale legale stabilite pentru exercitarea căilor de atac în justiţie depind de tipul de hotărâre judecătorească în cauză (hotărâre, hotărâre privind fondul cauzei în acţiunile nelitigioase, hotărâri din oficiu, somaţii de plată în procedurile pentru emiterea unei somaţii de plată, somaţii de plată în procedurile pentru emiterea unui act de plată şi decizie). În special, există dispoziţii pentru următoarele perioade prestabilite:

  • hotărârile şi deciziile cu privire la fondul cauzei în acţiunile nelitigioase (articolul 328 din CPC şi articolul 369 din CPC):

Temeiurile unei hotărâri sunt formulate la cererea unei părţi, depusă în termen de o săptămână de la comunicarea hotărârii sau, în cazul în care partea nu este reprezentată de un avocat, un consilier juridic sau un agent de brevetare şi nu a fost prezentă în momentul comunicării hotărârii deoarece se afla la închisoare, de la data la care a fost emisă hotărârea.

SusSus

Apelurile trebuie introduse la instanţa care a emis hotărârea contestată în termen de două săptămâni de la data la care hotărârea şi temeiurile acesteia au fost comunicate reclamantului. Dacă partea nu a solicitat temeiurile hotărârii, aceasta poate să introducă un apel în termen de 21 de zile de la data comunicării hotărârii.

  • dispoziţiile articolului 394 alineatul (2) din CPC:

Termenul de introducere a unei plângeri este de o săptămână, începând de la data la care a fost emisă hotărârea şi, dacă partea nu a solicitat, în termenul stabilit, ca hotărârea pronunţată în cadrul audierilor să-i fie comunicată, de la pronunţarea hotărârii.

  • hotărârea din oficiu privind pârâtul (articolul 344 din CPC):

Pârâţii împotriva cărora a fost pronunţată o hotărâre din oficiu pot depune o contestaţie în termen de o săptămână de la data la care le-a fost comunicată hotărârea.

  • hotărârea din oficiu privind reclamantul intră sub incidenţa dispoziţiilor articolului 342 din CPC:

O hotărâre din oficiu trebuie confirmată de către instanţă în cazul în care cauza a fost respinsă în totalitate sau parţial şi reclamantul a cerut confirmarea în termen de o săptămână de la data la care hotărârea i-a fost comunicată, sau dacă reclamantul care nu a înaintat o astfel de cerere a înaintat apel în termenul stabilit.

SusSus

  • somaţia de plată în cadrul procedurilor pentru emiterea unui act de plată (articolul 502 din CPC):

Somaţia de plată obligă pârâtul să plătească integral creanţa, inclusiv costurile, în termen de două săptămâni de la data la care a fost emisă somaţia sau să atace hotărârea în instanţă în termenul menţionat.

  • somaţia de plată în cadrul procedurilor pentru emiterea unei somaţii de plată (articolul 491 din CPC):

La emiterea unei somaţii de plată, instanţa stabileşte că pârâtul trebuie să plătească integral creanţa, inclusiv costurile, în termen de două săptămâni de la data emiterii somaţiei sau să atace hotărârea în termenul menţionat.

2. Lista diferitelor zile considerate nelucrătoare în temeiul Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.

În temeiul Legii privind sărbătorile publice din 18 ianuarie 1951, următoarele zile sunt sărbători publice legale:

  • toate duminicile (în hotărârile judecătoreşti se presupune că sâmbetele nu sunt sărbători publice legale),
  • 1 ianuarie - Anul Nou,
  • prima zi de Paşte,
  • a doua zi de Paşte,
  • 1 mai - sărbătoare de stat,
  • 3 mai - Sărbătoarea naţională de 3 mai,
  • prima zi de Rusalii,
  • Corpus Christi,
  • 15 august - Adormirea Maicii Domnului,
  • 1 noiembrie - Sărbătoarea tuturor sfinţilor,
  • 11 noiembrie - Sărbătoarea naţională a independenţei,
  • 25 decembrie - prima zi de Crăciun,
  • 26 decembrie - a doua zi de Crăciun,

Sărbătorile religioase cu dată variabilă cad în următoarele zile:

2006

2007

2008

2009

2010

Prima zi de Paşte

16.4

8.4

23.3

12.4

3.4

A doua zi de Paşte

17.4

9.4

24.3

13.4

4.4

Prima zi de Rusalii

4.6

27.5

11.5

31.5

23.5

Corpus Christi

15.6

7.6

22.5

11.6

3.6

3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile? Faceţi referiri la legislaţia aplicabilă.

Un termen final (dies as quem) - numit mai exact data de expirare a termenului. Termenul nu trebuie specificat ca dată fixă, ci trebuie să fie determinat de un eveniment care este prevăzut să aibă loc într-o anumită situaţie de către părţile contractante.

Termenele procedurale sunt stabilite în unităţi de timp, pe zile, săptămâni, luni, ani.

SusSus

În conformitate cu articolul 165 din CPC, dispoziţiile Codului civil (CC) cu privire la termene se aplică metodei folosite pentru a calcula termenele în acţiunile civile dacă o lege, o hotărâre judecătorească, o hotărâre a unei alte autorităţi de stat sau o tranzacţie judiciară stabileşte un termen fără a menţiona modalitatea de calculare a acestuia (articolul 110 din CC). Depunerea unui document procedural la un oficiu poştal al operatorului public din Polonia este echivalentă cu depunerea documentului la instanţă. Acelaşi lucru se aplică unui document depus de un soldat la cartierul militar general, de un deţinut la biroul administrativ al instituţiei penale sau de către un membru al echipajului unei nave maritime poloneze căpitanului navei.

  • Articolul 111 din CC: Un termen exprimat în zile expiră la sfârşitul ultimei zile.
  • Articolul 112 CC: Un termen exprimat în săptămâni, luni sau ani expiră la sfârşitul zilei care corespunde, cu numele sau data, primei zile a termenului, iar dacă nu există o astfel de zi în ultima lună, în ultima zi a lunii respective.
  • Articolul 113 CC: Dacă un termen este stabilit pentru începutul, jumătatea sau sfârşitul lunii, prin aceasta se indică datele de întâi, cincisprezece sau ultima zi a lunii. Un termen de jumătate de lună este echivalent cu cincisprezece zile.
  • Articolul 114 CC: Dacă un termen este exprimat în luni sau ani şi nu se solicită păstrarea continuităţii, o lună este considerată ca fiind o perioadă de treizeci de zile, iar un an este considerat ca însemnând trei sute şaizeci şi cinci de zile.
  • Articolul 115 CC: Dacă termenul de îndeplinire a unei acţiuni se încheie într-o zi prevăzută prin lege ca fiind sărbătoare publică , termenul expiră în ziua imediat următoare.

4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi?

(de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau data comunicării şi/sau notificării de la care începe să curgă acel termen).

Articolul 111 CC:  Dacă începutul unui termen exprimat în zile este reprezentat de un anumit eveniment, ziua în care are loc evenimentul nu este luată în considerare la calcularea termenului.

SusSus

a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau notificare a actelor (notificare personală de către executorul judecătoresc sau prin poştă)?

Instanţa poate transmite documente prin diferite metode: prin poştă, prin intermediul executorului judecătoresc sau al aprozilor şi prin intermediul serviciului judecătoresc de comunicare. Transmiterea către destinatari poate fi de asemenea efectuată prin înmânarea actului în mod direct destinatarului, la instanţă. Totuşi, în general, actele sunt transmise prin poştă (articolul 131 din CPC). Toate aceste metode, cu condiţia ca transmiterea să fie efectuată corect, sunt în egală măsură valabile şi oricare dintre ele poate fi utilizată fără a afecta termenele.

Un termen este respectat dacă actul procedural pentru care a fost fixat termenul a fost primit de către instanţă în termenul respectiv, şi anume a fost depus la registratură (data de pe ştampila de primire fiind factorul hotărâtor) sau a fost depus la un oficiu poştal al operatorului public din Polonia.

În hotărârile judecătoreşti se presupune că data de depunere a actului procedural prin telefon este data de trimitere a telegramei şi, dacă documentul este trimis prin fax, data menţionată pe confirmarea de primire de la instanţă. În mod similar, data achitării taxei judiciare prin transfer bancar la o bancă străină este data de primire a somaţiei de plată de către banca naţională care reprezintă banca străină. Respectarea termenului pentru îndeplinirea acţiunii nu este determinat de data la care actul a fost expediat în străinătate, ci de data la care acesta a fost transferat unui oficiu poştal din Polonia.

SusSus

5. Din ce moment începe să curgă acest termen?

a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau a comunicării/notificării de la care începe această perioadă ?

Conform articolului 111 din CC, dacă începutul unui termen exprimat în zile este reprezentat de un anumit eveniment, ziua în care are loc evenimentul nu este luată în considerare la calcularea termenului.

Data de începere a unui termen depinde în vreun fel de primirea de către destinatar sau de înştiinţarea sa în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod?

Destinatarul confirmă primirea actului şi data de primire prin semnătură. Dacă destinatarul nu poate sau nu doreşte să facă acest lucru, persoana care transmite actul notează data transmiterii şi menţionează de ce nu s-a putut obţine semnătura de primire. Persoana care efectuează transmiterea specifică modalitatea de transmitere în confirmarea de primire şi indică data transmiterii pe actul comunicat, împreună cu semnătura sa.

Se presupune că semnătura destinatarului nu confirmă numai primirea actului, ci şi data primirii. Dacă data de primire nu a fost confirmată de către destinatar, comunicarea rămâne valabilă. Data primirii este considerată data de pe ştampila oficiului poştal care efectuează transmiterea. În cazul în care destinatarul actului nu semnează, persoana care efectuează transmiterea trebuie să specifice motivul, şi anume incapacitatea persoanei sau refuzul său de a semna (pe lângă cazurile de transmitere prevăzute la articolul 139, această situaţie poate fi cauzată de incapacitatea de a scrie, dizabilităţi sau boală), precum şi data transmiterii. Data transmiterii, în situaţiile menţionate la alineatul(1) şi parţial la articolul 139 alineatul(2), este o dată fără efecte juridice. În astfel de cazuri, lipsa datei nu invalidează transmiterea, deoarece data de pe ştampila poştei reprezintă factorul determinant în stabilirea datei transmiterii.

SusSus

Efectele transmiterii se aplică după primirea actului de către destinatar sau în cazul în care transmiterea a fost efectuată în conformitate cu dispoziţiile codului şi astfel încât destinatarul să fi avut posibilitatea să citească actul comunicat. Pentru termenele procedurale nu este relevant dacă destinatarul a citit sau nu actul.

b) Când un termen este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau doar zile lucrătoare?

De exemplu, dacă o persoană trebuie să acţioneze sau i se notifică un act luni, pe data de 4 aprilie 2005, şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, înseamnă că aceasta va trebui să răspundă înainte de:

  1. luni, 18 aprilie (zile calendaristice) sau
  2. vineri, 22 aprilie (zile lucrătoare)?

Termenele exprimate în zile sunt calculate ca zile calendaristice; cu toate acestea, dacă punctul final al termenului pentru îndeplinirea unei acţiuni cade într-o sărbătoare publică legală, termenul expiră în ziua imediat următoare.

Cu privire la situaţia de mai sus, răspunsul ar trebui dat până luni, 18 aprilie. Dacă data de 18 aprilie ar fi o sărbătoare publică legală, termenul ar expira pe data de 19 aprilie.

c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? Când expiră aceste termene?

A se vedea punctul 3: articolele 112-115 din CC.

Există anumite momente de începere a termenelor care se aplică în mod excepţional sau special în anumite proceduri civile?

SusSus

Momentul de începere a perioadelor prestabilite este specificat prin lege în dispoziţiile speciale de stabilire a unor astfel de termene. Astfel, pot fi adoptate soluţii similare cu cele aplicabile termenelor judecătoreşti, de exemplu în ceea ce priveşte începutul termenului pentru introducerea unei plângeri, sau acestea pot fi complet diferite şi fondate pe premise diferite, de exemplu în ceea ce priveşte termenul pentru reînceperea procedurilor.

Excepţia este specificată la articolul 169 alineatul (4) din CPC, care prevede că, după un an de la expirarea termenului, procedurile pot fi reîncepute numai în cazuri excepţionale.

6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare publică sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Această prelungire se aplică chiar şi când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor?

A se vedea punctul 3: articolul 115 din CC.

7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), termenele sunt mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi?

Nu se aplică.

8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, termenele sunt mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

Nu se aplică.

SusSus

9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile?

Nu se face nicio distincţie între termenele pentru atacarea unei hotărâri (sau a unei hotărâri cu privire la fondul cauzei în acţiunile nelitigioase – articolul 518 din CPC). În ceea ce priveşte termenele pentru introducerea apelurilor şi pentru exercitarea altor căi de atac, a se vedea punctul 1.

În cadrul procedurilor simplificate şi al procedurilor nelitigioase, pentru partea care a renunţat la dreptul de a i se prezenta motivele hotărârii pronunţate, termenul de introducere a unui apel începe să curgă de la data la care a fost pronunţată hotărârea. În plus, în procedurile simplificate, o parte prezentă la audierea în cadrul căreia a fost pronunţată hotărârea poate, după pronunţarea acesteia, să renunţe la dreptul de a o ataca printr-o declaraţie înregistrată. Dacă toate părţile care au dreptul să atace hotărârea renunţă la acest drept, hotărârea devine valabilă din punct de vedere juridic (articolul 5058 din CPC şi articolul 517 din CPC).

10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, instanţele pot să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? Sau dimpotrivă, aceste perioade pot fi prelungite?

Judecătorul care conduce procesul poate, din motive întemeiate, să prelungească sau să reducă un termen judecătoresc numai în urma înaintării unei cereri înainte de expirarea termenului, chiar fără a audia cealaltă parte. Judecătorul nu are acest drept cu privire la perioadele prestabilite (articolul 166 din CPC).

SusSus

11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară îşi pierde posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit?

Nu se aplică.

12. Care sunt sancţiunile în caz de nerespectare a termenelor?

Conform articolului 167 din CPC, actele de procedură efectuate de o parte după expirarea termenului nu sunt valabile. Acest principiu se aplică atât perioadelor prestabilite, cât şi termenelor judecătoreşti. Pe lângă lipsa de valabilitate a actului de procedură, care este o consecinţă automată a expirării termenului, pot exista şi alte consecinţe după expirarea anumitor termene procedurale.

13. Dacă termenul expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta? 

Dacă termenul expiră, partea poate solicita reinstituirea termenului sau poate depune o cerere pentru reînceperea procedurilor.

Reinstituirea termenului (articolele 167 – 172 din CPC):

Conform articolului 167 din CPC, în cazul în care o parte nu a efectuat un act de procedură, dar nu din vina sa, instanţa reinstituie termenul, la cererea părţii în cauză. Cu toate acestea, reinstituirea nu este aprobată dacă nerespectarea termenului nu are efecte procedurale negative pentru partea în cauză. Un act care conţine o cerere de reinstituire a unui termen trebuie depus la instanţa în care trebuia îndeplinită acţiunea respectivă în termen de o săptămână de la momentul în care motivul nerespectării termenului a încetat. Actul trebuie să indice circumstanţele aduse în sprijinul solicitării. La depunerea cererii, partea trebuie să efectueze actul de procedură. La un an după expirarea termenului nerespectat, reinstituirea acestuia este posibilă numai în cazuri excepţionale (articolele 168-169 din CPC). Nu este permisă reinstituirea termenului pentru a ataca o hotărâre privind anularea căsătoriei sau divorţul sau stabilirea inexistenţei căsătoriei, dacă una dintre părţi sau ambele părţi s-au recăsătorit după ce hotărârea a intrat în vigoare legal (articolul 170 din CPC). Depunerea unei cereri de reinstituire a unui termen nu determină suspendarea procedurilor în cauză sau a executării hotărârii. Cu toate acestea, în funcţie de circumstanţe, instanţa poate amâna procedurile sau executarea hotărârii. Dacă cererea este aprobată, instanţa poate audia cauza în cel mai scurt timp (articolul 172 din CPC).

Reînceperea procedurilor:

În cazurile stipulate la articolele 399 - 4161 din CPC se poate solicita reînceperea procedurilor care au fost încheiate printr-o hotărâre valabilă din punct de vedere juridic. Cererile pentru reînceperea procedurilor trebuie depuse în termen de trei luni, cu începere din ziua în care partea a luat la cunoştinţă motivul pentru reîncepere şi, dacă motivul este incapacitatea de a acţiona sau lipsa unei reprezentări adecvate, din ziua în care partea, împuternicitul acesteia sau reprezentantul său legal iau la cunoştinţă hotărârea.

După cinci ani de la intrarea în vigoare legală a hotărârii nu se poate solicita reînceperea procedurilor, cu excepţia cazurilor în care partea s-a aflat în incapacitate de a acţiona sau nu a fost reprezentată în mod corespunzător.

Cu toate acestea, cererile de reîncepere a procedurilor nu pot fi aprobate cu privire la hotărârile care stabilesc anularea unei căsătorii sau divorţul sau inexistenţa unei căsătorii, dacă una sau ambele părţi s-au recăsătorit după ce hotărârea a intrat legal în vigoare.

« Termene procedurale - Informaţii generale | Polonia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 07-05-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit