comisia europeană > RJE > Termene procedurale > Malta

Ultima actualizare: 08-04-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Termene procedurale - Malta

 

TABLE OF CONTENTS

1. Prezentaţi o definiţie a diferitelor tipuri de termene limită aplicabile în statul dumneavoastră membru în cadrul diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu, termene procedurale, termene de prescripţie sau decădere, termene prestabilite etc… 1.
2. Prezentaţi lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare, în conformitate cu legislaţia dumneavoastră, în temeiul Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971. 2.
3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile în statul dumneavoastră? Prezentaţi referinţe la legislaţia aplicabilă. 3.
4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată înainte de expirarea termenului, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen („terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi)? (de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a deciziei sau [data de notificare şi/sau comunicare (Belgia)]de la care începe perioada). 4.
5. Momentul în care începe să curgă acest termen: 5.
a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau notificării şi/sau a comunicării de la care începe această perioadă ? a)
b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? De exemplu, dacă o persoană trebuie să acţioneze sau i se comunică un act luni, pe data de 4 aprilie 2005 şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, aceasta înseamnă că va trebui să răspundă înainte de: aa) luni, 18 aprilie (zile calendaristice) sau bb) vineri, 22 aprilie 2005 (zile lucrătoare)? b)
c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? c)
d) Când expiră astfel de termene limită? d)
6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor? 6.
7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic ), sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi ? 7.
8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 8.
9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile? 9.
10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite? 10.
11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit ? 11.
12. Descrieţi sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele? 12.
13. Care sunt condiţiile pentru a fi repus în termen în cazul în care termenul a expirat deja? 13.

 

1. Prezentaţi o definiţie a diferitelor tipuri de termene limită aplicabile în statul dumneavoastră membru în cadrul diferitelor reguli procedurale în materie civilă; de exemplu, termene procedurale, termene de prescripţie sau decădere, termene prestabilite etc…

Termenele identificate în cadrul dreptului maltez sunt următoarele: termene procedurale, termene de prescripţie sau decădere, termene legale imperative şi termene stabilite de către judecători.

Termenele procedurale sunt termenele stabilite prin lege în vederea îndeplinirii unui act de procedură;

Termenele de prescripţie sunt termenele stabilite prin lege în vederea îndeplinirii unei acţiuni şi care pot fi întrerupte;

Termenele imperative sunt termenele stabilite prin lege care nu pot fi întrerupte;

Termenele judiciare sunt termenele stabilite de către instanţă în vederea îndeplinirii unei anumite acţiuni.

Termenele procedurale şi termenele imperative, care sunt stabilite prin lege, nu pot fi reînnoite. Termenele de prescripţie pot fi întrerupte, iar termenele stabilite prin ordonanţe sau hotărâri judecătoreşti pot fi prelungite la cerere expresă.

2. Prezentaţi lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare, în conformitate cu legislaţia dumneavoastră, în temeiul Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.

Zilele considerate ca nelucrătoare conform legislaţiei malteze sunt sărbătorile legale şi sărbătorile naţionale:

Sărbători legale Sărbători naţionale
1 ianuarie21 septembrie
10 februarie 13 decembrie
19 martie 31 martie
Vinerea Mare8 septembrie
1 mai 7 iunie
29 iunie  

15 august

 
8 decembrie 
25 decembrie 
duminica
 

3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în diferite proceduri civile în statul dumneavoastră? Prezentaţi referinţe la legislaţia aplicabilă.

Regulile generale privind termenele sunt conţinute în Codul privind procedura civilă şi de organizare, cartea a doua, privind procedura în cadrul instanţelor judecătoreşti civile (www.justice.gov.mt English).

4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată înainte de expirarea termenului, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen („terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi)? (de exemplu: data acţiunii, a evenimentului, a deciziei sau [data de notificare şi/sau comunicare (Belgia)]de la care începe perioada).

Orice termen legal sau judiciar începe să curgă din ziua imediat următoare zilei în care un asemenea act a fost notificat sau publicat în mod corespunzător.

5. Momentul în care începe să curgă acest termen:

a) Când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau notificării şi/sau a comunicării de la care începe această perioadă ?

În cazul în care un termen legal sau judiciar urmează să fie calculat de la o zi stabilită, o astfel de zi nu va fi considerată ca fiind inclusă în termen; iar în cazul în care termenul este calculat în ore, ora la care are loc notificarea nu va fi considerată ca fiind inclusă în termen.

SusSus

Depinde data de începere a unui termen într-un mod sau altul de comunicarea sau de înştiinţarea destinatarului în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod ?

În cazul termenelor procedurale, momentul în care termenul începe să curgă depinde de dovada pozitivă a notificării. Cu toate acestea, legea prevede situaţii în care termenul începe să curgă în momentul înştiinţării destinatarului. De exemplu, în cazul revizuirii judiciare a unei acţiuni administrative, termenul de şase luni prevăzut de lege înăuntrul căruia trebuie să se declanşeze o acţiune împotriva guvernului începe să curgă din ziua în care partea a luat cunoştinţă sau ar fi trebuit, în mod rezonabil, să fi avut cunoştinţă cu privire la actul administrativ contestat.

b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? De exemplu, dacă o persoană trebuie să acţioneze sau i se comunică un act luni, pe data de 4 aprilie 2005 şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, aceasta înseamnă că va trebui să răspundă înainte de: aa) luni, 18 aprilie (zile calendaristice) sau bb) vineri, 22 aprilie 2005 (zile lucrătoare)?

În conformitate cu dreptul de procedură maltez se aplică ambele tipuri de termene. Cu excepţia cazului în care termenul este exprimat în zile lucrătoare, acesta poate fi calculat în zile calendaristice.

c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani?

În calcularea oricărui termen, ziua este considerată ca având douăzeci şi patru de ore, iar luna şi anul sunt calculate conform calendarului.

SusSus

d) Când expiră astfel de termene limită?

Cu excepţia cazului în care se prevede în mod expres altfel, termenul de douăzeci şi patru de ore este considerat ca fiind expirat în ziua următoare, la ora prevăzută pentru închiderea registraturii.

De exemplu, dacă un act a fost comunicat pe data de 24 mai, iar termenul este de o zi, răspunsul trebuie depus pe data de 25 mai, înainte de ora 15.00, întrucât, în perioada 1 octombrie - 15 iunie, registratura instanţei civile este deschisă între orele 8.00 - 15.00.

În cazul în care actul a fost comunicat pe data de 20 iunie, iar termenul este tot de o zi, răspunsul trebuie depus pe data de 21 iunie, înainte de ora 13.00, întrucât, în perioada 16 iunie - 30 septembrie, registratura instanţei civile este deschisă între orele 7.30 - 13.00.

Există anumite momente de începere a termenelor care se aplică în mod excepţional sau special în anumite proceduri civile?

Un exemplu tipic de procedură excepţională/specială îl constituie cazul revizuirii judiciare a unei acţiuni administrative. A se vedea alineatul (5) litera (a) de mai sus.

6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor?

Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o zi nelucrătoare, acesta este prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează. Prelungirea se aplică în toate cazurile.

SusSus

7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic ), sunt termenele mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi ?

Nu se aplică.

8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

Nu se aplică.

9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile?

Da, există termene pentru căi de atac specifice cauzelor civile şi cauzelor de drept constituţional. Căile de atac în cauzele civile trebuie introduse în termen de 20 de zile din ziua pronunţării hotărârii, iar răspunsul trebuie depus în termen de 20 de zile lucrătoare; în timp ce cauzele de drept constituţional au un termen mai scurt, şi anume un termen de opt zile lucrătoare pentru introducerea căii de atac şi de şase zile pentru depunerea răspunsului. Termenul de apel pentru contestarea unei ordonanţe înainte de pronunţarea unei hotărârii definitive este de şase zile de la data citirii în instanţă a ordonanţei. În cazul în care ordonanţa preşedinţială a fost pronunţată „in camera”, se consideră că aceasta a fost comunicată în şedinţă publică a instanţei la data la care a avut loc prima şedinţă a instanţei, imediat după emiterea ordonanţei.

SusSus

10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite?

Numai termenele stabilite de către instanţă pot fi prelungite.

Se consideră legal ca, în cazuri de urgenţă, instanţa să scurteze orice termen legal şi să dispună ca un act să fie executat de la o zi la alta sau de la o oră la alta sau de îndată.

11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit ?

Nu se aplică.

12. Descrieţi sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele?

În general, nerespectarea termenelor poate produce un efect negativ. De exemplu, răspunsul la o citaţie trebuie depus în termen de 20 de zile de la comunicarea documentului, iar nerespectarea atrage după sine pierderea drepturilor în faţa instanţei. Pârâtul este considerat ca fiind absent şi nu poate prezenta martori sau participa la proces decât pentru a prezenta instanţei observaţii scrise.

13. Care sunt condiţiile pentru a fi repus în termen în cazul în care termenul a expirat deja?

În cazul termenelor procedurale, care nu pot fi prelungite, repunerea în termen nu este posibilă. Cu toate acestea, de exemplu în cazul în care pârâtul la un proces a avut motive întemeiate pentru a nu răspunde la o citaţie în termenul prevăzut de 20 de zile, acesta poate justifica lipsa sa şi instanţa îi poate permite să depună o întâmpinare în afara termenului.

Informaţii suplimentare

www.gov.mt English - Malti

« Termene procedurale - Informaţii generale | Malta - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 08-04-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit