comisia europeană > RJE > Termene procedurale > Germania

Ultima actualizare: 05-11-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Termene procedurale - Germania

 

TABLE OF CONTENTS

1. Prezentaţi o definiţie a diferitelor termene limită aplicabile în statul membru al dumneavoatră în materie civilă; de exemplu termene procedurale, termene de prescripţie sau limitare, termene prestabilite etc. 1.
2. Prezentaţi lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare în temeiul legislaţiei dumneavoastră în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din iunie 1971. 2.
3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în procedurile civile în statul dumneavoastră? Prezentaţi referinţe la legislaţia aplicabilă în materie civilă. 3.
4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată înainte de expirarea termenului, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“dies a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi? 4.
4.a) Este posibil ca momentul iniţial de la care începe să curgă acea perioadă să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau comunicare a actelor (comunicare personală de către agentul procedural sau prin poştă)? 4.a)
5.
5.a) Depinde data de începere a unui termen într-un mod sau altul de comunicare sau de încunoştinţarea destinatarului în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod? 5.a)
5.b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? 5.b)
5.c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? 5.c)
5.d) Există anumite momente de începere a termenelor care se aplică în mod excepţional sau special în anumite proceduri civile? 5.d)
6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este aceasta prelungită până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor? 6.
7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), sunt termenele limită mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi? 7.
8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele limită mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 8.
9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile? 9.
10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite? 10.
11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit? 11.
12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele? 12.
13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta? 13.

 

1. Prezentaţi o definiţie a diferitelor termene limită aplicabile în statul membru al dumneavoatră în materie civilă; de exemplu termene procedurale, termene de prescripţie sau limitare, termene prestabilite etc.

a) Termene procedurale

În Germania, articolele 214-229 din Codul de procedură civilă (ZPO) stabilesc reguli generale privind termenele procesuale, în timp dispoziţiile speciale care guvernează în mod special termenele sunt cuprinse în articole relevante din ZPO.

De regulă, se face o distincţie între termene „reale” (eigentliche Fristen), adică intervalele de timp înăuntrul cărora, persoanele care intervin în procedură pot sau - pentru a evita pierderea drepturilor - trebuie să îndeplinească acte de procedură sau formalităţi, şi termene „ireale” (uneigentliche Fristen), înăuntrul cărora legea solicită instanţei să îndeplinească anumite acte oficiale.

Termenele reale sunt, fie stabilite de lege, fie fixate în mod liber de instanţă. Termenele stabilite prin lege cuprind „termenele de graţie” (Notfristen) prevăzute la articolul 224 alineatul (2) din ZPO, acestea fiind întotdeauna descrise ca atare în ZPO şi nu pot fi scurtate sau prelungite.

Părţile pot conveni cu privire la scurtarea termenelor fixate de instanţă şi a termenelor stabilite în mod legal, însă nu şi a termenelor de graţie sau a termenelor ireale/legale. Cu toate acestea, părţile nu pot prelungi termenele. În principiu, instanţa poate prelungi sau scurta un termen pe care l-a fixat, însă aceasta poate modifica termenele stabilite prin lege numai în cazul în care există o dispoziţie legală în acest sens şi o parte poate prezenta motive temeinice pentru o astfel de acţiune.

SusSus

Următoarele termene sunt importante pentru părţile care intervin în procedura civilă:

a) în procedurile de plată

În procedurile de plată, în conformitate cu articolul 692 alineatul (3) ZPO, o obiecţiune poate fi formulată împotriva ordinului de plată, iar, în conformitate cu articolele 700 şi 339 ZPO, apelul împotriva mandatului de executare trebuie formulat în termen de două săptămâni.

b) În procedurile de investigaţie
  1. Articolul 132 ZPO stabileşte regula generală potrivit căreia, pentru a asigura că pregătirile pentru audieri pot fi efectuate în procedurile contradictorii, actele de procedură preparatorii trebuie prezentate instanţei la timp pentru a fi transmise celeilalte părţi cu cel puţin o săptămână înaintea audierii.
  2. În cazul în care judecătorul stabileşte o dată pentru o audiere preliminară, în conformitate cu articolele 275 alineatul (1) şi 277 ZPO, acesta trebuie să acorde pârâtului cel puţin două săptămâni pentru a răspunde. În conformitate cu articolul 276 alineatul (1) ZPO, în cazul în care judecătorul iniţiază proceduri preliminare scrise, pârâtul are un termen de graţie de două săptămâni înăuntrul căruia acesta trebuie să precizeze dacă intenţionează să se apere; în temeiul articolului 276 alineatul (2) ZPO instanţa acordă pârâtului cel puţin încă două săptămâni pentru a depune o declaraţie în apărare.
  3. În cazul în care pârâtul nu îşi precizează intenţia de a se apăra în termenul acordat, în conformitate cu articolul 331 ZPO, reclamantul poate solicita ca hotărârea să fie pronunţată din oficiu faţă de partea în cauză. Instanţa poate, de asemenea, să pronunţe o hotărâre din oficiu şi în cazul în care reclamantul sau pârâtul lipsesc de la o înfăţişare sau nu introduc o pledoarie. În conformitate cu articolele 338 şi 339 ZPO, în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre din oficiu, partea faţă de care hotărârea a fost luată are la dispoziţie două săptămâni de la comunicarea hotărârii pentru a formula o obiecţiune. În cazul în care obiecţiunea este admisibilă (şi, cel mai important, prezentată în termenul acordat), procedurile vor fi reluate de la stadiul anterior neprezentării.
  4. În conformitate cu articolul 517 ZPO apelurile trebuie formulate în termen de o lună, iar articolul 520 ZPO prevede două luni pentru depunerea motivelor de apel. Ambele termene încep să curgă de la comunicarea hotărârii complete sau, cel mai târziu, cinci luni de la pronunţarea acesteia. Instanţa stabileşte un termen de cel puţin două săptămâni pentru a răspunde la un apel.
  5. În cazul în care instanţa de apel respinge un apel pe motive de drept, în conformitate cu articolul 544 alineatele (1) şi (2) ZPO, o nouă cerere de apel poate fi formulată în termen de o lună de la comunicarea hotărârii complete.
  6. Perioada de o lună conferită pentru a introduce un apel pe motive de drept în conformitate cu articolul 548 ZPO este, de asemenea, un termen de graţie, în timp ce articolul 551 ZPO prevede două luni pentru prezentarea motivelor de apel. Ambele termene încep să curgă de la comunicarea hotărârii complete sau, cel mai târziu, la cinci luni de la pronunţarea acesteia.
  7. În conformitate cu punctul 569 ZPO, o plângere imediată împotriva unei hotărâri trebuie introdusă în termen de două săptămâni de la comunicare, însă nu mai târziu de cinci luni şi două săptămâni de la pronunţarea acesteia. Apelurile pe motive de drept, care pot fi întemeiate doar pe încălcări ale drepturilor, trebuie formulate în conformitate cu articolul 575 alineatul (1) în termen de o lună de la pronunţarea hotărârii, în timp ce în conformitate cu articolul 575 alineatul (2) ZPO motivele trebuie prezentate în termen de 2 luni.
  8. În cazul în care o parte nu respectă oricare dintre cerinţele procedurale menţionate la articolul 233 ZPO (de exemplu un termen de graţie sau termen pentru depunerea motivelor de apel) fără a fi din vina acesteia, partea poate solicita reparaţia integrală. În conformitate cu articolele 234 alineatele (1) şi (2) ZPO, cererea trebuie făcută în termen de două săptămâni de la încetarea împiedicării.

2. Prezentaţi lista diferitelor zile considerate ca nelucrătoare în temeiul legislaţiei dumneavoastră în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din iunie 1971.

  • Anul Nou: 1 ianuarie.
  • Boboteaza: 6 ianuarie (doar în Baden-Württemberg, Bavaria şi Saxonia-Anhalt).
  • Vinerea Paştelui: data variază, dar este uneori la sfârşitul lui martie sau începutul lui aprilie.
  • Duminica Paştelui: data variază, dar este uneori la sfârşitul lui martie sau începutul lui aprilie.
  • Lunea Paştelui: data variază, dar este uneori la sfârşitul lui martie sau începutul lui aprilie.
  • 1 mai/Ziua Muncii.
  • Înălţarea: în mai, data variază.
  • Duminica Rusaliilor: în mai, data variază.
  • Duminica Rusaliilor: în mai, data variază.
  • Joia Verde, data variază, fiind cuprinsă uneori între sfârşitul lui mai şi mijlocul lui iunie (doar în Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Saarland, Saxonia şi Turingia).
  • Adormirea Maicii Domnului, 15 august (doar în Bavaria şi Saarland).
  • Ziua unităţii germane, 3 octombrie.
  • Ziua Reformei, 31 octombrie (doar în Brandenburg, Mecklenburg - Pomerania Anterioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia).
  • Ziua tuturor sfinţilor, 1 noiembrie (doar în Baden-Württemberg, Bavaria, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland).
  • Ziua penitenţei, data este variabilă, uneori între mijlocul şi sfârşitul lui noiembrie (doar în Saxonia).
  • Crăciunul, 25 decembrie.
  • Ziua cadourilor, 26 decembrie.

3. Care sunt regulile generale aplicabile privind termenele în procedurile civile în statul dumneavoastră? Prezentaţi referinţe la legislaţia aplicabilă în materie civilă.

Articolul 222 din ZPO prevede că termenele pentru toate procedurile în instanţă trebuie calculate în conformitate cu regulile stabilite la articolele 187-193 din Codul civil.

SusSus

Detalii cu privire la modul de stabilire a termenelor pot fi găsite în răspunsurile la întrebările 5 si 6.

4. Când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată înainte de expirarea termenului, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“dies a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi?

În cazul în care întrebarea se referă la momentul în care o acţiune devine efectivă într-un termen şi respectă un termen, răspunsul este următorul:

Termenele procedurale se consideră a fi respectate dacă acţiunile sau formalităţile sunt efectuate până la sfârşitul ultimei zile acordate, adică, de regulă, documentul este transmis instanţei înăuntrul termenului acordat. Factorul crucial îl reprezintă momentul în care documentul este primit de instanţă, iar nu momentul când acesta a fost predat. Cu toate acestea, timpul acordat poate fi utilizat în totalitate, adică până la finalul ultimei zile, chiar daca este puţin probabil că cineva va vedea, în realitate, documentul în acel moment.

Dacă întrebarea are drept scop stabilirea modului în care se declanşează punctul de plecare, răspunsul este următorul:

În cazul în care un eveniment sau un moment specific din timpul unei zile declanşează momentul de începere al termenului, în conformitate cu articolul 187 din Codul civil, ziua respectivă nu este luată în consideraţie la calcularea termenului.

4.a) Este posibil ca momentul iniţial de la care începe să curgă acea perioadă să fie influenţat sau modificat de metoda de transmitere sau comunicare a actelor (comunicare personală de către agentul procedural sau prin poştă)?

Nu. În cazul în care termenul începe sa curgă din momentul comunicării (a se vedea răspunsul la întrebarea 5 d), metoda de transmitere este irelevantă. Actele sunt comunicate în momentul în care sunt înmânate destinatarului (articolul 177 ZPO) sau prin orice mijloace de comunicare echivalente menţionate în articolele 178, 180 si 181 ZPO (de exemplu predarea unui membru adult al familiei sau introducerea în cutia poştală).

SusSus

5.

5.a) Depinde data de începere a unui termen într-un mod sau altul de comunicare sau de încunoştinţarea destinatarului în legătură cu acţiunea? Dacă da, în ce mod?

În cazul în care un termen începe să curgă din momentul comunicării (a se vedea răspunsul la întrebarea 5 d)), trebuie să se stabilească dacă actele au fost în realitate comunicate. În cazul unei comunicări provizorii, întrebarea dacă destinatarul a primit în realitate actul nu este, în principiu, decisivă. Factorul decisiv îl reprezintă faptul că adresa unde s-a efectuat comunicarea este (încă) locuinţa sau sediul firmei destinatarului comunicării.

În cazul în care destinatarul nu are cunoştinţă de desfăşurarea procedurilor şi nu poate, în consecinţă, să facă apel împotriva deciziei, acesta poate, în anumite circumstanţe, să solicite repararea integrală (a se vedea răspunsul la întrebarea 13). În ceea ce priveşte momentul efectiv de începere a se vedea răspunsul la întrebarea 5 d).

5.b) Când un termen este exprimat în zile, include numărul de zile indicat zile calendaristice sau doar zile lucrătoare?

De exemplu, dacă o persoană trebuie să acţioneze sau i se comunică un act în ziua de luni, pe data de 4 aprilie 2005 şi i se solicită să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, acest lucru înseamnă că persoana respectivă va răspunde înainte de:

  1. luni, 18 aprilie (zile calendaristice) sau
  2. vineri 22 aprilie (zile lucrătoare)?

Numărul de zile indicat se referă doar la zile calendaristice, iar nu la zile lucrătoare. În exemplul de mai sus, termenul s-ar împlini pe 18 aprilie, iar nu pe 22 aprilie. În cazul în care un termen se sfârşeşte într-o duminică, într-o sâmbătă sau într-o zi de sărbătoare legală, termenul se prelungeşte până în ziua lucrătoare următoare (dacă, de exemplu, 18 aprilie ar cădea într-o zi de sâmbătă, termenul ar expira luni, 20 aprilie).

SusSus

5.c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani?

În cazul în care termenul nu se calculează de la data unui eveniment important sau al unui moment în timp, dar este exprimat în luni sau ani, acesta se împlineşte la sfârşitul zilei ultimei săptămâni sau luni care corespunde ca denumire sau număr zilei în care a avut loc evenimentul sau în care a început momentul respectiv. În cazul în care începutul zilei reprezintă momentul decisiv în timp pentru începerea termenului, acesta se împlineşte la sfârşitul zilei din ultima săptămână sau lună menţionate sau care reprezintă data zilei de plecare a termenului.

În cazul în care ultima zi a termenului exprimat în luni nu are ca şi corespondent o zi echivalentă în luna în care termenul expiră, acesta se sfârşeşte în ultima zi a lunii (de exemplu termenul începe să curgă pe 30 ianuarie şi se sfârşeşte pe 28 februarie).

5.d) Există anumite momente de începere a termenelor care se aplică în mod excepţional sau special în anumite proceduri civile?

De regulă, un termen începe să curgă din momentul comunicării actului care necesită un răspuns sau a hotărârii împotriva căreia se poate formula un apel (cf. de exemplu articolele 276 alineatul (1), 329 alineatul (2) sau 339 alineatul (1) ZPO). Articolele 517, 548 şi 569 alineatele (1) şi (2) ZPO prevăd, de asemenea, că termenul acordat pentru a introduce un apel pe motive de drept sau, respectiv, plângeri începe să curgă din momentul comunicării hotărârii; în cazul în care actul nu a fost comunicat sau nu a fost comunicat în mod efectiv, iar situaţia nu este soluţionată în conformitate cu articolul 189 ZPO, termenul începe să curgă în termen de cinci luni de la pronunţarea hotărârii. Perioada de cinci luni înlocuieşte astfel comunicarea. Articolul 544 alineatele (1) şi (2) ZPO cuprinde dispoziţii similare în ceea ce priveşte noile cereri de recurs, însă în acest caz efectul înlocuirii comunicării nu intră în vigoare decât după şase luni.

SusSus

Există diferite momente de începere a termenelor, în special, în privinţa căilor de atac care, în cazuri excepţionale, pot înlătura forţa juridică a hotărârii:

  • Termenul pentru cererile prin care se solicită reparaţia integrală începe să curgă din ziua în care a fost înlăturat obstacolul (articolul 234 alineatul (2) ZPO);
  • Termenul pentru cererile privind omisiunea acordării audierii în conformitate cu articolul 321a ZPO începe să curgă din momentul în care faptul că a fost încălcat dreptul de a fi audiat a devenit cunoscut (articolul 321a alineatele (2) şi (1) ZPO);
  • Termenul pentru cererile în anulare şi pentru cele privind redeschiderea dezbaterilor (articolele 578 şi următoarele. ZPO) începe să curgă din ziua în care partea are cunoştinţă de motivele care justifică contestarea hotărârii, însă nu înainte de intrarea în vigoare a hotărârii (articolul 586 alineatele (2) şi (1) ZPO).

Termenul pentru cererile prin care se solicită anularea unei hotărâri pronunţată în cadrul unei proceduri de notificare (articolele 946 şi următoarele. ZPO) începe să curgă din ziua în care solicitantul are cunoştinţă de decizia de excludere (articolul 958(1)(2) ZPO).

6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este aceasta prelungită până în prima zi lucrătoare următoare? Se aplică această prelungire chiar şi atunci când termenul în cauză are ca moment de începere un eveniment viitor?

În cazul în care termenul se sfârşeşte într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare, această zi nu intră în calcul, iar termenul se sfârşeşte în ziua lucrătoare următoare.

SusSus

7. Când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), sunt termenele limită mai lungi pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi?

Întrucât Germania nu are astfel de teritorii, nu sunt necesare dispoziţii speciale. În consecinţă Codul de procedură civilă german nu prelungeşte termenele pentru persoanele care locuiesc la o distanţă mare faţă de locul unde se află organul jurisdicţional. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 141 alineatul (1) ZPO, instanţa poate hotărî ca o persoană să nu fie prezentă în persoană, în cazul în care „distanţa mare” dintre locul de reşedinţă şi instanţă nu justifică acest lucru. Având în vedere posibilităţile de deplasare, în general bune existente în prezent, o distanţă de câteva sute de kilometri nu este considerată ca fiind „mare”; cu toate acestea, fiecare caz trebuie evaluat în parte, problema referitoare la sănătatea uneia dintre părţi putând fi considerată, de exemplu, importantă.

8. În caz contrar, când solicitarea s-a făcut la un organ jurisdicţional care îşi are sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, sunt termenele limită mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau pentru persoanele care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

A se vedea răspunsul la întrebarea 7.

SusSus

9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile?

Dreptul civil german şi dreptul de procedură civilă stabilesc următoarele termene, cum ar fi:

  1. În conformitate cu articolele 957 alineatul (2) şi 958 ZPO, o acţiune în anularea unei hotărâri trebuie introdusă în termen de o lună.
  2. În conformitate cu articolul 1059 alineatul (3) ZPO, cu excepţia cazului în care părţile au convenit altfel, hotărârile arbitrale pot fi contestate printr-o cerere în anulare formulată în faţa instanţei în termen de trei luni de la comunicarea hotărârii.
  3. Articolele 586 alienatele (1) şi (2) ZPO acordă un termen de graţie de o lună din ziua în care partea are cunoştinţă de motivele anulării hotărârii pentru acţiunile în anulare sau pentru cele privind redeschiderea dezbaterilor şi care sunt încheiate printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie.
  4. Instanţa poate, de asemenea, fixa un termen pentru introducerea unei acţiuni în cazurile reglementate de articolele 494a alineatul (1) (procedură independentă pentru obţinerea de probe) şi articolul 926 alineatul (1) ZPO (arestarea).
  5. În cazul în care un chiriaş nu acceptă să mărească chiria la sfârşitul celor două luni de la primirea solicitării, articolul 558b alineatul (2) din Codul civil îl îndreptăţeşte pe proprietar să introducă o cerere de încuviinţare în termen de alte trei luni.
  6. În cazul în care un angajat doreşte să conteste concedierea sa, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Actul privind protecţia împotriva concedierii, acesta trebuie să introducă acţiunea în faţa tribunalului muncii în termen de trei săptămâni. În cazul în care angajatul nu respectă acest termen, concedierea este asumată a fi eficace.

10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, pot instanţele să scurteze termenele de prezentare sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, pot fi aceste perioade prelungite?

În principiu, instanţa stabileşte termenul şi datele prezentării, deşi libertatea sa de acţiune este limitată de obligaţia acesteia de a soluţiona procedurile şi de a stabili înfăţişări în zilele de sâmbătă, duminică sau în zile de sărbătoare legală numai în circumstanţe excepţionale.

SusSus

Atunci când citează persoana în cauză pentru a se înfăţişa în faţa instanţei, în cazurile în care reprezentarea este obligatorie, notificarea trebuie efectuată cu cel puţin o săptămână înainte. Perioada notificării în alte cazuri este de trei zile; aceste termene putând fi scurtate numai dacă părţile convin în acest sens, în baza unei cereri din partea uneia dintre părţi.

În conformitate cu articolul 141 alineatul (1) ZPO, instanţa solicită ambelor părţi să asiste la procedurile orale, atunci când trebuie să se stabilească faptele cauzei. Cu toate acestea, în cazul în care este vorba de distanţe mari, instanţa poate renunţa la solicitarea ca o persoană să fie prezentă, dacă consideră nejustificat faptul de a cere unei părţi să călătorească o distanţă mare (cf. întrebarea 8) sau dacă există orice alte motive semnificative. „Orice alte motive semnificative” în accepţiunea articolului 141 alineatul (1) ZPO înseamnă orice motiv important pentru partea respectivă, inclusiv, de exemplu boala, concediu planificat, muncă suplimentară sau probleme psihice probabile care ar rezulta în urma întâlnirii cu cealaltă parte.

În plus, articolul 227 alineatul (1) ZPO solicită instanţei să anuleze sau să amâne o înfăţişare la o audiere orală, dacă o parte formulează o cerere prin care indică „motivele semnificative”. În ceea ce priveşte această dispoziţie, faptul că partea nu s-a prezentat fără a avea motive întemeiate sau că aceasta nu s-a pregătit, fără a prezenta orice motiv, nu sunt considerate a fi motive semnificative. Motivele semnificative cuprind nerespectarea termenelor de notificare în cazul citării unei persoane, schimbarea necesară a avocatului, boala unui martor, a reprezentantului legal sau a părţii, precum şi atunci când partea este împiedicată să asiste din cauza morţii unei rude apropiate. Instanţa poate cere ca motivele semnificative care justifică solicitarea unei amânări să fie justificate, iar aceste motive trebuie supuse unei examinări din ce în ce mai critice, cu atât cu cât formularea cererii este mai apropiată de data stabilită. Cu toate că vacanţa judecătoreasă a fost abrogată, articolul 227 alineatul (3) ZPO permite în continuare o flexibilitate mai mare în cazul în care partea solicită o amânare pentru perioada cuprinsă între 1 iulie şi 31 august.

SusSus

11. Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, îşi pierde persoana destinatară posibilitatea de a obţine un astfel de termen prelungit?

Întrucât nu există norme care prelungesc termenele pentru persoanele care locuiesc la distanţe mari, sistemul juridic german nu are dificultăţi în a recunoaşte posibilitatea existenţei acestor dispoziţii în altă parte.

12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele?

Nerespectarea unui termen poate avea consecinţe juridice diferite, cum ar fi:

  1. În conformitate cu articolul 296 alineatul (1) ZPO, noi cereri formulate după expirarea termenului sunt admisibile numai dacă instanţa este convinsă că admiterea acestora nu duce la întârzierea soluţionării litigiului sau dacă părţile prezintă o justificare adecvată a întârzierii în prezentarea acestora. Cererile respinse în temeiul acestor dispoziţii nu pot fi, în egală măsură, introduse în faţa unei instanţe de apel.(articolul 531 alineatul (1) ZPO).
  2. În cazul în care, în timpul procedurilor scrise preliminare în conformitate cu articolul 276 ZPO, pârâtul nu indică faptul că s-a pregătit pentru a se apăra în termen de două săptămâni de la comunicarea reclamaţiei, hotărârea se pronunţă din oficiu faţă de acesta în baza cererii formulate de reclamant (articolele 276 alineatul (1)(1), 276 alineatul (2), 331 alineatul (3) ZPO).
  3. În cazul în care debitorul nu respectă termenul de apel împotriva unui ordin de plată emis printr-o hotărâre pronunţată în cadrul procedurii de plată (articolele 692 alineatele (1) şi(3) şi 694 ZPO), se emite un titlu executoriu în baza cererii formulată de creditor (articolul 699 alineatul (1) punctul (1) ZPO).
  4. În cazul nerespectării termenului de declarare a apelului, hotărârea devine obligatorie din punct de vedere juridic (articolul 705 ZPO). Acest lucru se aplică, de asemenea, în ceea ce priveşte nerespectarea termenului în care se poate formula o obiecţiune împotriva unei hotărâri pronunţate din oficiu sau împotriva unui titlu executoriu. (Obiecţiunea nu reprezintă un apel în sens tehnic, întrucât aceasta este verificată de acelaşi organ, iar nu de către o instanţă superioară).
    Nerespectarea termenului pentru depunerea motivelor care justifică exercitarea apelului, apelul pe motive de drept sau un apel declarat ulterior are drept consecinţă respingerea apelului ca inadmisibil (cf. articolele 522 alineatul (1), 552 alineatul (1), 577 alineatul (1) ZPO).
  5. Acelaşi lucru se aplică cererilor de recurs (articolul 544 alineatul (2) ZPO).

13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta?

În cazul în care termenul limită expiră, partea are următoarele posibilităţi privind consecinţele stabilite în răspunsul la întrebarea 12:

SusSus

  1. In cauzele reglementate de articolul 296 alineatul (1) ZPO, partea are posibilitatea de a prezenta scuze pentru întârziere (a se vedea mai sus). În acest caz, instanţa poate solicita părţii să justifice motivul pentru care aceasta nu este răspunzătoare pentru nerespectarea termenului limită. Dacă explicaţia este acceptată, instanţa poate lua în considerare ultima cerere.
  2. Partea faţă de care a fost pronunţată hotărârea din oficiu poate declara apel împotriva hotărârii (articolul 338 ZPO). În cazul în care apelul este admisibil, adică depus în forma corectă şi în termenul acordat (articolele 339 şi 340 ZPO), şi motivat, procedurile vor continua de la stadiul de dinaintea expirării termenului limită (articolul 342 ZPO).
  3. Este posibil, de asemenea, să se declare apel împotriva unui titlu executoriu emis în baza hotărârii pronunţată în cadrul procedurilor de plată, întrucât articolul 700 ZPO plasează titlurile executorii pe aceeaşi poziţie cu hotărârile pronunţate din oficiu.
  4. Termenele pentru formularea apelurilor legale şi a obiecţiunilor sunt denumite termene de graţie. În cazul în care partea este împiedicată să respecte un termen de graţie, aceasta poate solicita reparaţia integrală (articolele 233 şi următoarele ZPO). Acest lucru trebuie efectuat în forma cerută şi în termenul acordat (articolele 234 şi 236 alineatul (1) ZPO). Faptele care au cauzat nerespectarea termenului trebuie dovedite şi trebuie să fie acceptabile (articolul 236 alineatul (2) ZPO). Actele de procedură care nu au fost îndeplinite, de exemplu formularea unui apel trebuie îndeplinite în termenul cererii.
  5. Este, de asemenea, posibil să se solicite reparaţia integrală atunci când termenul acordat pentru motivarea unui apel, a unui apel pe motive de drept sau a unui apel introdus ulterior a expirat.

« Termene procedurale - Informaţii generale | Germania - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 05-11-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit