comisia europeană > RJE > Termene procedurale > Franţa

Ultima actualizare: 07-04-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Termene procedurale - Franţa

 

TABLE OF CONTENTS

1. Diferite tipuri de termene aplicabile în cadrul diferitelor norme procedurale în materie civilă 1.
2. Lista zilelor considerate ca nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971 2.
3. Care sunt normele generale aplicabile privind termenele pentru calcularea termenelor în materie civilă şi comercială? 3.
4. Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi? 4.
a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie afectat sau modificat de metoda de transmitere sau comunicare a actelor (comunicare personală de către executorul judecătoresc sau prin poştă)? a)
5. Momentul în care începe să curgă acest termen: 5.
a) Atunci când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau notificării de la care începe această perioadă ? a)
b) Atunci când un termen este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau doar zile lucrătoare? b)
c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani? c)
d) Când expiră astfel de termene limită ? d)
6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, acesta va fi prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează? 6.
7. Atunci când solicitarea a fost prezentată unui organ jurisdicţional cu sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), termenele sunt mai lungi pentru persoanele care locuiesc/au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi? 7.
8. În caz contrar, când solicitarea a fost prezentată unui organ jurisdicţional cu sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, termenele sunt mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate? 8.
9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile sau comerciale? 9.
10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, instanţele pot să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, aceste perioade pot fi prelungite? 10.
11. Atunci când un act destinat unei părţi cu reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară nu mai beneficiază de posibilitatea de a obţine prelungirea termenului? 11.
12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele? 12.
13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta? 13.

 

1. Diferite tipuri de termene aplicabile în cadrul diferitelor norme procedurale în materie civilă

Pe lângă termenele procedurale, dreptul francez prevede, de asemenea, termene de limitare şi de prescripţie.

Termenul de prescripţie („délai de prescription”) este perioada la sfârşitul căreia o persoană poate dobândi un drept efectiv (şi, în acest caz, poartă numele de „perioadă de prescripţie de dobândire/pozitivă”) sau deţinătorul unui drept poate pierde dreptul în cauză dacă nu s-a folosit de acesta („prescripţie extinctivă/negativă”). Perioada de prescripţie poate fi suspendată sau întreruptă.

Termenul de limitare („délai de forclusion”) limitează durata dreptului de a acţiona. Acesta corespunde conceptului din dreptul comun referitor la „limitarea acţiunii”. Termenele de limitare nu pot fi suspendate. Acestea nu pot fi, în mod normal, întrerupte. Cu toate acestea, în conformitate cu dispoziţiile articolului 2244 din Codul civil francez, acestea pot fi întrerupte de anumite acte, cum ar fi o citaţie, o ordonanţă de plată sau un ordin de punere sub sechestru.

Termenele procedurale se aplică actelor judecătoreşti, după implicarea instanţei. Acestea sunt prevăzute prin lege sau sunt stabilite de către instanţă. Spre deosebire de termenele de limitare, acestea nu sting dreptul de a acţiona. Termenele nu pot fi nici întrerupte, nici suspendate.

2. Lista zilelor considerate ca nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971

Conform legilor în vigoare, următoarele zile sunt considerate ca fiind nelucrătoare:

SusSus

  • duminica;
  • 1 ianuarie;
  • a doua zi de Paşte (luni);
  • 1 mai;
  • 8 mai;
  • Înălţarea;
  • Lunea Rusaliilor;
  • 14 iulie;
  • Adormirea Maicii Domnului (15 august);
  • Sărbătoarea tuturor sfinţilor (1 noiembrie);
  • 11 noiembrie;
  • Crăciunul (25 decembrie).

În unele departamente franceze şi „collectivités territoriales” (colectivităţi teritoriale) au fost introduse sărbători legale pentru celebrarea abolirii sclaviei: 27 mai în Guadelupa, 10 iunie în Guyana, 22 mai în Martinica, 20 decembrie în insula Réunion şi 27 aprilie în Mayotte.

În departamentele Alsace-Moselle, Ziua cadourilor şi Vinerea Mare sunt sărbători legale.

3. Care sunt normele generale aplicabile privind termenele pentru calcularea termenelor în materie civilă şi comercială?

În dreptul comun, în conformitate cu dispoziţiile articolului 2262 din Codul civil, termenul de prescripţie este de treizeci de ani. Cu toate acestea, există numeroase excepţii de la acest principiu, în special acţiunile de răspundere civilă necontractuală, pentru care termenul de prescripţie este de zece ani de la producerea sau agravarea daunei/prejudiciului.

Cu toate acestea, în prezent are loc o reformă a legislaţiei privind prescripţia în materie civilă. Conform dispoziţiilor unui proiect de lege adoptat de către Senat (dar care nu a fost încă adoptat de Adunarea Naţională), perioada de prescripţie extinctivă/negativă ar fi redusă la cinci ani.

Termenele de limitare şi termenele procedurale variază în funcţie de cauză şi procedură.

SusSus

4. Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de începere - adică momentul iniţial de la care începe să curgă acel termen (“terminus a quo”) – al acestei acţiuni sau formalităţi?

În cazul termenelor procedurale, conform dispoziţiilor articolului 640 din noul Cod de procedură civilă, atunci când o acţiune trebuie efectuată sau o condiţie de formă trebuie îndeplinită înainte de expirarea unui termen, termenul începe la data acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau a notificării care stabileşte curgerea termenului respectiv.

Pentru perioadele de limitare şi prescripţie, această regulă se aplică de asemenea, sub rezerva unor dispoziţii speciale. Astfel, în temeiul articolului 2270-1 din Codul civil, acţiunile de răspundere civilă necontractuală sunt închise după zece ani de la producerea sau agravarea daunei/prejudiciului.

a) Este posibil ca momentul iniţial al acelei perioade să fie afectat sau modificat de metoda de transmitere sau comunicare a actelor (comunicare personală de către executorul judecătoresc sau prin poştă)?

Conform dispoziţiilor articolului 653 din noul Cod de procedură civilă, atunci când actele sunt comunicate de către un executor judecătoresc, data comunicării este cea la care persoanei i se înmânează actul, la domiciliul sau reşedinţa acesteia, sau data la care s-a întocmit procesul-verbal în care executorul judecătoresc prezintă măsurile luate pentru a localiza persoana căreia îi este destinat actul.

SusSus

În temeiul articolelor 668 şi 669 din noul Cod de procedură civilă, data comunicării prin poştă, în cazul persoanei care introduce acţiunea, este data trimiterii, iar în cazul persoanei împotriva căreia a fost introdusă acţiunea, data primirii. Data trimiterii unei notificări prin poştă este data de pe ştampila aplicată de oficiul poştal de la care a fost trimisă notificarea. Data primirii este data de pe chitanţă sau data de pe parafă. Data primirii unei notificări prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire este data la care scrisoarea a fost ştampilată de către oficiul poştal ai cărui operatori înmânează notificarea destinatarului.

Prin derogare de la aceste dispoziţii, articolul 647-1 din noul Cod de procedură civilă dispune ca data comunicării unui act într-o „collectivité d’outre-mer” (comunitate de peste mări), în Noua Caledonie sau în străinătate este, pentru persoana care introduce acţiunea, data trimiterii actului de către executorul judecătoresc sau de către grefă sau data la care acesta a fost primit de către Parchetul competent.

5. Momentul în care începe să curgă acest termen:

a) Atunci când acest termen este exprimat în zile, trebuie să se ţină seama de data reală a acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau notificării de la care începe această perioadă ?

În conformitate cu articolul 641 din noul Cod de procedură civilă, în cazul în care un termen este exprimat în zile, ziua în care a avut loc acţiunea, evenimentul, hotărârea sau notificarea care stabileşte termenul nu se ia în calcul.

SusSus

Momentul de la care începe să curgă termenul nu este afectat de modalitatea de comunicare. Totuşi, în cazul în care actul nu a fost înmânat persoanei în cauză, există anumite dispoziţii care permit amânarea momentului de la care începe să curgă termenul până la data la care actul îi este înmânat persoanei în cauză sau până la data la care se iau măsuri de executare în temeiul actului respectiv.

b) Atunci când un termen este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau doar zile lucrătoare?

De exemplu, dacă o persoană trebuie să acţioneze sau i se comunică un act luni, 4 aprilie 2005, şi i se cere să răspundă în termen de 14 zile de la notificare, aceasta înseamnă că va trebui să răspundă înainte de:

  1. luni, 18 aprilie (zile calendaristice) sau
  2. vineri, 22 aprilie 2005 (zile lucrătoare)?

În conformitate cu dispoziţiile articolului 642 din noul Cod de procedură civilă, un termen care expiră în mod normal într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi considerată sărbătoare legală sau alt tip de sărbătoare este prelungit până în prima zi lucrătoare următoare.

Prin urmare, termenul continuă să curgă în ziua de duminică şi în sărbătorile legale, însă este prelungit în cazurile în care acesta se sfârşeşte în mod normal într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală sau altă sărbătoare.

c) Când este exprimat acest termen în luni sau în ani?

Conform dispoziţiilor articolului 641 din noul Cod de procedură civilă, în cazul în care un termen este exprimat în luni sau ani, acesta expiră în ziua din ultima lună sau din ultimul an al termenului care corespunde zilei procesului, evenimentului, hotărârii sau notificării care determină începerea termenului. În cazul în care luna respectivă nu are o astfel de zi, termenul expiră în ultima zi a lunii.

SusSus

Atunci când un termen este exprimat în luni şi în zile, se numără mai întâi lunile şi apoi zilele.

Norma stabilită la articolul 642 din noul Cod de procedură civilă (a se vedea întrebarea anterioară) se aplică oricărui termen, indiferent dacă acesta este exprimat în zile, luni sau ani.

d) Când expiră astfel de termene limită ?

Aşa cum s-a explicat anterior, conform dispoziţiilor articolului 642 din noul Cod de procedură civilă, toate termenele expiră la miezul nopţii din ultima zi, cu excepţia cazului în care acestea au fost prelungite întrucât s-ar încheia în mod normal într-o sâmbătă, duminică sau într-o zi de sărbătoare legală.

Astfel cum s-a menţionat anterior, toate termenele încep să curgă de la data acţiunii, a evenimentului, a hotărârii sau a notificării care determină începerea termenului respectiv.

6. Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, acesta va fi prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează?

Aşa cum s-a menţionat anterior, un termen care expiră în mod normal într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare legală sau într-o altă zi nelucrătoare este prelungit până în prima zi lucrătoare care urmează.

Punctul de începere a unui termen trebuie să fie stabilit sau trebuie să poată fi stabilit. Dacă este necesar, acesta poate fi examinat de către instanţă. Prin urmare, prelungirea unui termen până în următoarea zi lucrătoare se aplică tuturor cauzelor şi tuturor procedurilor.

SusSus

7. Atunci când solicitarea a fost prezentată unui organ jurisdicţional cu sediul pe teritoriul principal al statului membru (pentru statele care cuprind teritorii separate de teritoriul central sau care au teritorii separate din punct de vedere geografic), termenele sunt mai lungi pentru persoanele care locuiesc/au reşedinţa într-unul dintre aceste teritorii sau în străinătate? Dacă da, cu cât sunt mai lungi?

În conformitate cu dispoziţiile articolului 643 din noul Cod de procedură civilă, în cazul în care acţiunea este intentată într-o instanţă din Franţa metropolitană, termenele de înfăţişare, de introducere a apelului, de depunere a unei cereri de anulare sau de revizuire şi de introducere a unui apel la Curtea de casaţie sunt prelungite cu:

  • o lună pentru persoanele care locuiesc într-un departament administrativ de peste mări sau într-un teritoriu de peste mări;
  • două luni pentru persoanele cu domiciliul în străinătate.

8. În caz contrar, când solicitarea a fost prezentată unui organ jurisdicţional cu sediul în unul dintre teritoriile distincte din punct de vedere geografic de teritoriul central, termenele sunt mai lungi pentru persoanele care nu locuiesc/nu îşi au reşedinţa în aceste teritorii sau care locuiesc/îşi au reşedinţa în străinătate?

În conformitate cu dispoziţiile articolului 644 din noul Cod de procedură civilă, în cazul în care acţiunea a fost introdusă la o instanţă dintr-un departament de peste mări, termenele pentru înfăţişare, introducerea unui apel, depunerea unui cereri de anulare şi a unei cereri de revizuire se prelungesc cu:

SusSus

  • o lună pentru persoanele care nu locuiesc în departamentul administrativ respectiv, precum şi pentru persoanele care locuiesc în regiunile departamentelor respective, astfel cum se specifică în ordinul prim preşedintelui;
  • două luni pentru persoanele care locuiesc în străinătate.

9. Există termene pentru căile de atac specifice anumitor cauze civile sau comerciale?

În mod teoretic, în conformitate cu articolul 538 din noul Cod de procedură civilă, termenul pentru introducerea unui apel în contencios este de o lună şi de cincisprezece zile în necontencios. Există însă mai multe excepţii de la această regulă. De exemplu, termenul de introducere a apelului este de 15 zile în cazul hotărârilor provizorii, al hotărârilor instanţei în materie de executare, al ordinelor emise de instanţele de dreptul familiei, al hotărârilor judecătorilor din instanţele pentru minori în cauze referitoare la asistenţa educaţională etc.

10. În caz de urgenţă sau din orice alt motiv, instanţele pot să scurteze termenele de prezentare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru prezentare? În caz contrar, aceste perioade pot fi prelungite?

În caz de urgenţă, judecătorii pot scurta termenele de înfăţişare şi pot permite stabilirea unei anumite date. Pe de altă parte, judecătorii pot amâna judecarea unei cauze până la o dată ulterioară, astfel încât părţile să aibă posibilitatea de a se prezenta în faţa instanţei.

11. Atunci când un act destinat unei părţi cu reşedinţa într-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc în care persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară nu mai beneficiază de posibilitatea de a obţine prelungirea termenului?

În conformitate cu dispoziţiile articolului 647 din noul Cod de procedură civilă, în cazul în care un act adresat unei părţi care îşi are reşedinţa într-un loc în care ar beneficia de o prelungire a termenului îi este înmânat direct persoanei în cauză într-un loc în care aceasta nu beneficiază de o astfel de prelungire, notificarea prevede numai termenele în care trebuie să se încadreze aceasta.

SusSus

12. Care sunt sancţiunile în cazul în care nu se respectă termenele?

Expirarea unui termen de prescripţie sau expirarea unui termen de limitare au ca rezultat stingerea dreptului de a acţiona, fiind sancţionată cu declararea inadmisibilităţii, ceea ce conduce la respingerea cererii fără analizarea fondului acesteia.

Sancţiunile pentru nerespectarea unui termen procedural stabilit prin lege sau impus de instanţă diferă în funcţie de scopul termenului şi de natura acţiunii care trebuie realizată. Nerespectarea unui termen de înfăţişare anulează hotărârea pronunţată înainte de expirarea termenului dacă pârâtul nu se prezintă în instanţă. Nerespectarea de către părţi a obligaţiilor care le revin se sancţionează de obicei prin eliminarea de pe rol. Neîndeplinirea formalităţilor procedurale se sancţionează prin anulare.

13. Dacă termenul limită expiră, ce pot face părţile care nu s-au putut prezenta?

Nu există dispoziţii pentru a contesta stingerea dreptului de a acţiona în instanţă, care reprezintă efectul legal al expirării unui termen de prescripţie sau limitare.

Cu toate acestea, în cazul în care un instrument juridic prevede astfel, judecătorul poate scuti una din părţi de interdicţia rezultată din expirarea unui termen. Astfel, articolul 540 din noul Cod de procedură civilă prevede posibilitatea eliberării unei părţi de interdicţia rezultată din expirarea unui termen pentru a ataca o hotărâre pronunţată din oficiu sau considerată contradictorie, în cazul în care partea, nu din vina sa, nu a luat cunoştinţă de hotărâre la timp pentru a introduce o acţiune de revizuire sau dacă s-a aflat în incapacitatea de a acţiona.

Hotărârea unui judecător care a declarat un act procedural ca fiind prescris poate face obiectul unui apel sau al unei cereri de revocare. Anularea conduce la încheierea procesului, însă lasă deschis dreptul de a introduce o acţiune. Prin urmare, se poate depune o nouă cerere, cu condiţia să nu existe temei pentru stingerea acţiunii, în special prescripţia.

Nu se poate intenta recurs împotriva unei hotărâri privind eliminarea unei cauze de pe rol. Cu toate acestea, cauza care a determinat introducerea acţiunii există în continuare după eliminarea acesteia de pe rol. Prin urmare, întreruperea prescripţiei sau a limitării introduse prin act rămâne valabilă. Îndeplinirea unei formalităţi, depunerea unei cereri de reintroducere a cauzei pe rol, este suficientă pentru a opri întreruperea acţiunii în urma eliminării de pe rol.

« Termene procedurale - Informaţii generale | Franţa - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 07-04-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit