comisia europeană > RJE > Organizarea justiţiei > România

Ultima actualizare: 18-05-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Organizarea justiţiei - România

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege:

org_justice_rom_ro1

În afara acestor instanţe, potrivit legii menţionate, funcţionează instanţele militare:

org_justice_rom_ro2

Competenţa după materie a instanţelor judecătoreşti este stabilită de Codul de procedură civilă, astfel:

„ ART. 1

Judecătoriile judecă:

  1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe;
  2. plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;
  3. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor.

ART. 2

Tribunalul judecă:

  1. în primă instanţă:
    1. procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani;
    2. procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu excepţia cererilor de împărţeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar;
    3. conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe;
    4. procesele şi cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competenţa curţilor de apel;
    5. procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială;
    6. procesele şi cererile în materie de expropriere;
    7. cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei;
    8. cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procesele penale;
    9. cererile pentru recunoaşterea, precum şi cele pentru încuviinţarea executării silite a hotărârilor date în ţări străine;
  2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă;
  3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;
  4. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor.

ART. 3

SusSus

Curţile de apel judecă:

  1. în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale;
  2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă;
  3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
  4. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor.

ART. 4

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:

  1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
  2. recursurile în interesul legii;
  3. în orice alte materii date prin lege în competenţa sa.

ART. 4^1

Competenţa ce revine instanţelor judecătoreşti în legătură cu arbitrajul reglementat de cartea IV aparţine instanţei care ar fi fost competentă să soluţioneze litigiul în fond, în lipsa unei convenţii arbitrale.”

Organizarea şi competenţa ratione materiae a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt prevăzute la art. 21 – 25 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

„Art. 21

Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 22

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:

  1. în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
  2. recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 23

  1. Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
    1. cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
    2. conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
    3. orice alte cereri prevăzute de lege.
  2. Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Art. 24

SusSus

  1. Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  2. Completul de 9 judecători judecă şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.

Art. 25

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:

  1. judecarea recursurilor în interesul legii;
  2. soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
  3. sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.”

Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor este prevăzută de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

„Art. 35

  1. Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.
  2. În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.”

Art. 36

  1. Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
  2. În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
  3. În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

Art. 39

  1. În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.
  2. În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

Art. 40

  1. Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.”

Link-uri utile:

« Organizarea justiţiei - Informaţii generale | România - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 18-05-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit