comisia europeană > RJE > Organizarea justiţiei > Letonia

Ultima actualizare: 20-02-2008
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Organizarea justiţiei - Letonia

 

TABLE OF CONTENTS

1. Informaţii generale 1.
2. Sistemul judiciar 2.
2.a) Instanţele districtuale (municipale) 2.a)
2.b) Instanţele regionale 2.b)
2.c) Curtea Supremă 2.c)
2.d) Instanţele administrative 2.d)
2.e) Departamentele registrului funciar 2.e)
3. Conferinţa de autoreglementare 3.
4. Administrarea instanţelor 4.
5. Curtea Constituţională 5.

 

1. Informaţii generale

Letonia foloseşte un sistem judiciar cu trei niveluri. Constituţia Republicii Letonia stabileşte că hotărârile sunt pronunţate în Letonia de către instanţele districtuale (municipale), de către instanţele regionale şi de către Curtea Supremă; în caz de război sau în stare de urgenţă, sunt folosite, de asemenea, instanţele militare.

Instanţele districtuale (municipale) sunt curţi de primă instanţă pentru cauze civile, penale şi administrative.

Instanţele regionale pot fi atât curţi de primă instanţă cât şi curţi de apel. Instanţa regională constituie curtea de primă instanţă în cazurile în care normele procedurale stabilesc că o anumită cauză trebuie audiată de către instanţele regionale în primă instanţă. Această prevedere se aplică unor cauze mai complexe sau cu un domeniu mai amplu de competenţă.

Instanţele regionale constituie curţi de apel pentru cauzele civile, penale sau administrative care au fost audiate de către o instanţă districtuală (municipală) sau de către un singur judecător.

Curtea Supremă a Republicii Letonia este formată din (1) Senat şi (2) două camere: Camera pentru cauze civile şi Camera pentru cauze penale. Cele două Camere reprezintă curţi de apel pentru cauzele judecate în primă instanţă de către instanţele regionale.

Senatul Curţii Supreme constituie curtea de casaţie pentru toate cauzele judecate de către instanţele districtuale (municipale) şi regionale. Senatul judecă în primă instanţă cauzele referitoare la deciziile adoptate de către Biroul de Stat pentru Audit, conform prevederilor secţiunii 55 din Legea privind Biroul de Stat pentru Audit. Senatul este format din patru departamente: departamentul pentru cauze civile, departamentul pentru cauze penale, departamentul pentru cauze administrative şi departamentul pentru cauze disciplinare.

SusSus

Curtea Constituţională este o autoritate judiciară independentă.

Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Senatul Curţii Supreme latviešu valoda PDF File (PDF File 89 KB)

În prezent, sistemul judiciar în Letonia este reglementat prin Legea privind competenţa instanţelor. Totuşi, trebuie menţionat că Parlamentul (Saeima) revizuieşte în prezent un proiect de Lege privind sistemul judiciar care va reglementa sistemul judiciar în Letonia după intrarea sa în vigoare.

Principiile şi procedurile pentru audierea cauzelor în instanţă sunt stabilite de Constituţie latviešu valoda, Codul de procedură civilă latviešu valoda, Codul de procedură penală şi Codul de procedură administrativă latviešu valoda.

SusSus

Legea privind competenţa instanţelor reglementează, de asemenea, activitatea departamentelor de registratură ale instanţelor regionale, care au atribuţii privind înregistrarea în registrele funciare a bunurilor imobile şi a drepturilor legate de aceste bunuri.

Activitatea Curţii Constituţionale este reglementată prin Legea privind Curtea Constituţională latviešu valoda.

Activitatea instanţelor militare este reglementată prin Legea privind instanţele militare latviešu valoda.

Simboluri ale competenţei instanţei

Competenţa instanţelor este reprezentată prin jurământul judecătorului, al asesorului, prin robă şi însemnul funcţiei. Judecătorii îşi îndeplinesc atribuţiile purtând robă şi însemnul funcţiei. Judecătorii primesc însemnul funcţiei când sunt numiţi în această funcţie, moment în care depun şi jurământul în faţa Preşedintelui.

Judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în departamentul registrului funciar nu poartă robe, însă primesc însemne ale funcţiei corespunzătoare judecătorilor din cadrul departamentului registrului funciar în momentul în care sunt numiţi în funcţie.

Toate instanţele şi departamentele registrului funciar poartă embleme reprezentând stema mărită a statului şi numele instanţei sau departamentului registrului funciar.

SusSus

2. Sistemul judiciar

2.a) Instanţele districtuale (municipale)

Codul de procedură civilă latviešu valoda, Codul de procedură penală latviešu valoda şi Codul de procedură administrativă latviešu valoda stabilesc competenţa instanţelor districtuale (municipale) în materie civilă, penală şi administrativă.

Instanţa districtuală (municipală) este curtea de primă instanţă care judecă cauzele civile, penale şi administrative, cu excepţia cazurilor specificate (a se vedea secţiunea privind instanţele regionale).

În cadrul instanţelor districtuale (municipale), cauzele civile şi administrative sunt audiate de către un singur judecător. În cazul în care preşedintele unei instanţe consideră că o cauză administrativă este deosebit de complexă, aceasta poate fi judecată de către un colegiu de trei judecători. În cadrul instanţelor districtuale (municipale), cauzele penale sunt audiate de un colegiu format dintr-un judecător şi doi asesori judiciari. În unele cazuri prevăzute de lege, acţiunea poate fi audiată de către un singur judecător.

SusSus

În Letonia există următoarele instanţe districtuale (municipale):

În regiunea care aparţine de Instanţa regională Kurzeme:
  1. Instanţa districtuală Kuldīga,
  2. Instanţa Liepāja,
  3. Instanţa districtuală Saldus,
  4. Instanţa districtuală Talsi,
  5. Instanţa Ventspils.
În regiunea care aparţine de Instanţa regională Latgale:
  1. Instanţa districtuală Balvi,
  2. Instanţa Daugavpils,
  3. Instanţa districtuală Krāslava,
  4. Instanţa districtuală Ludza,
  5. Instanţa districtuală Preiļi,
  6. Instanţa Rēzekne.
În regiunea care aparţine de Instanţa regională Riga:
  1. Instanţa oraşului Jūrmala,
  2. Instanţa districtuală Ogre,
  3. Instanţa districtuală centrală a oraşului Riga,
  4. Instanţa districtuală Kurzeme din oraşul Riga,
  5. Instanţa suburbană Latgale din oraşul Riga,
  6. Instanţa suburbană Vidzeme din oraşul Riga,
  7. Instanţa suburbană Zemgale din oraşul Riga,
  8. Instanţa districtuală nordică din oraşul Riga,
  9. Instanţa districtuală Riga,
  10. Instanţa Sigulda.
În regiunea care aparţine de Instanţa regională Vidzeme:
  1. Instanţa districtuală Alūksne,
  2. Instanţa districtuală Cēsis,
  3. Instanţa districtuală Gulbene,
  4. Instanţa districtuală Limbaži,
  5. Instanţa districtuală Madona,
  6. Instanţa districtuală Valka,
  7. Instanţa districtuală Valmiera.
În regiunea care aparţine de Instanţa regională Zemgale:
  1. Instanţa districtuală Aizkraukle,
  2. Instanţa districtuală Bauska,
  3. Instanţa districtuală Dobele,
  4. Instanţa Jelgava,
  5. Instanţa districtuală Jēkabpils,
  6. Instanţa districtuală Tukums.
În regiunea care aparţine de Instanţa administrativă regională:

Instanţa administrativă districtuală (a se vedea secţiunea Instanţe administrative).

SusSus

2.b) Instanţele regionale

Există şase instanţe regionale în Letonia: Instanţa regională Riga, Instanţa regională Kurzeme, Instanţa regională Latgale, Instanţa regională Vidzeme, Instanţa regională Zemgale şi Instanţa administrativă regională.

Instanţele regionale judecă în primă instanţă cauzele civile şi penale care intră în competenţa instanţelor regionale conform prevederilor legale. Instanţele regionale constituie curţi de apel pentru cauzele civile, penale şi administrative care au fost deja judecate de către instanţele districtuale (municipale) sau de către un singur judecător. Cauzele civile şi penale sunt judecate în cadrul instanţelor regionale în primă instanţă de către un colegiu format dintr-un judecător din instanţa regională şi doi asesori. Cauzele civile sunt judecate în cadrul instanţelor regionale de către un colegiu de trei judecători.

Colegiul judecătorilor din cadrul unei instanţe regionale este condus de un preşedinte care poate fi în acelaşi timp preşedintele adjunct al instanţei regionale. Un colegiu este format din trei judecători; în cazul în care numărul judecătorilor dintr-un colegiu este mai mare de cincisprezece, se pot crea două colegii separate stabilite de către instanţă.

2.c) Curtea Supremă

Cutea Supremă a Letoniei este alcătuită din:

  1. Senat;
  2. două camere: Camera pentru cauze civile şi Camera pentru cauze penale.

Fiecare cameră este alcătuită dintr-un preşedinte şi judecătorii Curţii Supreme care aparţin de camera respectivă. Camera constituie curtea de apel pentru cauze care au fost judecate în primă instanţă de către o instanţă regională.

SusSus

Acţiunile sunt audiate în cadrul camerei de către un colegiu de trei judecători.

Toţi judecătorii Curţii Supreme formează un plen (reuniunea generală a judecătorilor).

Senatul Curţii Supreme constituie curtea de casaţie pentru toate cauzele judecate de către instanţele districtuale (municipale) şi instanţele regionale.

Senatul judecă în primă instanţă cauzele referitoare la deciziile adoptate de către Biroul de Stat pentru Audit conform secţiunii 55 din Legea privind Biroul de Stat pentru Audit latviešu valoda.

Senatul este alcătuit dintr-un preşedinte al Curţii Supreme şi senatori (judecătorii Senatului).

Senatul este format din patru departamente: departamentul pentru cauze civile, departamentul pentru cauze penale, departamentul pentru cauze administrative şi departamentul pentru cauze disciplinare. În Senatul Curţii Supreme cauzele sunt judecate de un colegiu de trei senatori. În cazuri stabilite prin lege, cauzele sunt judecate de către un număr mai mare de senatori.

Plenul şi competenţa sa

Plenul reprezintă reuniunea generală a judecătorilor camerelor Curţii Supreme şi ai Senatului. În plen se dezbat aspecte privind interpretarea actuală a prevederilor legislative.

Plenul stabileşte departamentele camerelor şi Senatul şi emite declaraţii privind motivele pentru suspendarea preşedintelui Curţii Supreme sau pentru demiterea procurorului general.

2.d) Instanţele administrative

Codul de procedură administrativă stabileşte că instanţele administrative au responsabilitatea specială în baza unor puteri discreţionare de a monitoriza justeţea unor acte administrative emise de către o autoritate sau acţiunile unei autorităţi şi aspecte privind eficienţa sa, de a stabili obligaţiile şi drepturile legale publice ale persoanelor fizice şi de a judeca litigii care au la bază convenţii juridice publice.

SusSus

Competenţa instanţei administrative regionale şi a instanţei administrative districtuale acoperă întregul teritoriu administrativ al Letoniei.

În anumite cazuri prevăzute de Codul de procedură administrativă, instanţa judecă de asemenea acţiuni care nu sunt de natură juridică administrativă.

Instanţa administrativă stabileşte circumstanţele unei cauze prin conducerea de proceduri orale sau scrise.

În principiu, cauzele administrative sunt judecate în primă instanţă de către o instanţă regională, însă în cazul în care un participant într-o cauză administrativă depune o plângere cu privire la hotărârea pronunţată de către instanţa regională, Instanţa administrativă regională audiază cauza în a doua instanţă în cadrul procedurilor de apel.

Un participant într-o cauză administrativă poate ataca o hotărâre pronunţată în a doua instanţă prin intermediul procedurilor de casaţie în cadrul departamentului pentru cauze administrative al Senatului Curţii Supreme.

2.e) Departamentele registrului funciar

Departamentele registrului funciar îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţelor regionale în vederea gestionării registrelor funciare. Departamentele registrului funciar constituie autorităţi judiciare.

Judecătorii din cadrul departamentelor registrului funciar răspund de înregistrarea proprietăţilor imobile în registrele funciare şi a drepturilor asociate cu aceste proprietăţi. Statutul juridic al judecătorilor din cadrul departamentelor registrului funciar corespunde cu cel al judecătorilor districtuali (municipali). Departamentele registrului funciar fac parte din sistemul judiciar şi sunt instituite în vederea înregistrării proprietăţilor imobile şi consemnării drepturilor asociate cu aceste proprietăţi în registrele funciare. Departamentele registrului funciar intră în competenţa instanţelor regionale, însă organizarea acestora intră în atribuţiile Administraţiei instanţelor.

SusSus

Departamentul registrului funciar este alcătuit din judecători ai departamentului registrului funciar.

3. Conferinţa de autoreglementare

Conferinţa judecătorilor
  1. Conferinţa judecătorilor reprezintă o autoritate de autoreglementare. Toţi judecătorii din ţară participă la lucrările conferinţei.

Conferinţa judecătorilor:

  1. analizează problemele de actualitate referitoare la jurisprudenţă;
  2. înaintează cereri cu privire la interpretarea legislaţiei preşedintelui Curţii Supreme pentru a le supune dezbaterii în plenul Curţii Supreme;
  3. dezbate aspecte referitoare la asigurarea securităţii materiale şi sociale, precum şi alte aspecte semnificative referitoare la activitatea judecătorilor;
  4. alege un colegiu profesional al judecătorilor, inclusiv un preşedinte al colegiului prin vot secret pe o perioadă de patru ani;
  5. alege un colegiu disciplinar al judecătorilor pe o perioadă de patru ani.

Poate fi organizată o conferinţă a judecătorilor departamentului registrului funciar pentru a analiza probleme de actualitate privind practica înregistrării proprietăţilor imobile şi a drepturilor asociate cu acestea.

4. Administrarea instanţelor

Competenţa Ministerului Justiţiei

Ministerul Justiţiei reprezintă autoritatea principală de stat în ceea ce priveşte administrarea instanţei şi îndeplineşte următoarele funcţii, astfel cum este stipulat în legislaţie:

  1. aprobă dispoziţiile metodologice privind organizarea activităţii administrative a instanţelor districtuale (municipale), a instanţelor regionale şi a departamentelor registrului funciar;
  2. solicită informaţii din partea instanţelor districtuale (municipale), a instanţelor regionale şi a departamentelor registrului funciar necesare pentru îndeplinirea funcţiilor prevăzute de lege;
  3. monitorizează organizarea administrativă a instanţelor districtuale (municipale), a instanţelor regionale şi a departamentelor registrului funciar.
Administraţia instanţelor

Administraţia instanţelor organizează şi asigură îndeplinirea sarcinilor administrative în cadrul instanţelor districtuale (municipale), al instanţelor regionale şi al departamentelor registrului funciar şi răspunde în faţa Ministerului Justiţiei.

SusSus

Atribuţiile Ministrului Justiţiei cu privire la organizarea administrativă a instanţelor

Ministrul Justiţiei:

  1. solicită rapoarte din partea judecătorilor care lucrează în cadrul instanţelor districtuale (municipale), al instanţelor regionale şi al departamentelor registrului funciar;
  2. împuterniceşte Administraţia instanţelor să efectueze verificări asupra instanţelor districtuale (municipale), a instanţelor regionale şi a departamentelor registrului funciar, asistată dacă este necesar de către Curtea Supremă sau de către judecătorii instanţei regionale cu aprobarea preşedintelui instanţei în cauză;
  3. dispune măsuri disciplinare împotriva judecătorilor.

5. Curtea Constituţională

Curtea Constituţională este o autoritate judiciară independentă care audiază cauze privind conformitatea legilor şi a altor acte cu caracter legislativ cu prevederilor constituţionale, precum şi alte cauze care îi sunt atribuite conform legislaţiei în cadrul responsabilităţilor stabilite în Constituţia Republicii Letonia şi Legea privind Curtea Constituţională.

Conform secţiunii 16 din Legea privind Curtea Constituţională, aceasta analizează cauze privind:

  1. conformitatea legilor cu prevederile constituţionale;
  2. conformitatea acordurile internaţionale semnate sau încheiate de către Letonia cu prevederile constituţionale (de asemenea până în momentul în care aceste acorduri sunt aprobate de către Saeima);
  3. conformitatea legilor sau a unor aspecte ale legilor cu prevederile legislative (legislaţia) care au forţă juridică mai mare;
  4. conformitatea cu legislaţia a altor acte (cu excepţia actelor administrative) emise de către Saeima, Cabinet, Preşedinte, Preşedintele Saeima şi Primul Ministru;
  5. conformitatea cu legislaţia a oricărui ordin prin intermediul căreia un Ministru, acţionând cu autorizaţia Cabinetului, a suspendat o decizie adoptată de către o autoritate locală (consiliu local);
  6. conformitatea cu dreptul intern leton a tuturor acordurilor internaţionale încheiate de către Letonia care nu sunt în contradicţie cu prevederile constituţionale.

Curtea Constituţională nu are dreptul să intenteze acţiuni din proprie iniţiativă; aceasta audiază cauze doar la cererea persoanelor prevăzute de lege.

SusSus

Legislaţia în vigoare stabileşte că acţiunile pot fi aduse în faţa Curţii Constituţionale de către Preşedinte, Saeima, cel puţin douăzeci de deputaţi din Parlament, Cabinet, Procurorul general, Biroul de Stat pentru Audit, Biroul naţional leton pentru drepturile omului şi autorităţile locale (consiliile locale); cererile pot fi înaintate de asemenea de către instanţele de drept comun care audiază o cauză civilă, penală sau administrativă, de către judecătorii departamentului registrului funciar care înregistrează proprietăţi imobile sau drepturi asociate cu aceste proprietăţi în registrul funciar şi de către orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi fundamentale stabilite prin Constituţie au fost încălcate.

Cauzele referitoare la conformitatea actelor şi regulamentelor Cabinetului cu prevederile constituţionale sunt audiate de către Curtea Constituţională cu un cvorum complet de judecători.

Toate celelalte cauze sunt audiate de către un complet de trei judecători, cu excepţia cazurilor specifice stabilite printr-o decizie a Curţii Constituţionale.

Hotărârile pronunţate de către Curtea Constituţională sunt definitive. Acestea intră în vigoare la promulgarea lor şi sunt obligatorii pentru toate instituţiile, autorităţile şi funcţionarii de stat la nivel central şi local, inclusiv instanţele, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice.

Orice prevedere legislativă identificată de către Curtea Constituţională ca nefiind în conformitate cu altă prevedere legislativă cu o forţă juridică mai mare este considerată nulă începând cu data la care este făcută publică hotărârea Curţii Constituţionale sub rezerva altor dispoziţii specifice ale Curţii Constituţionale. În cazul în care Curtea Constituţională a constatat că un acord internaţional semnat sau încheiat de Letonia nu respectă Constituţia, Cabinetul este solicitat imediat să aducă amendamente acordului în cauză, să denunţe acordul, să-i suspende aplicarea sau să revoce aderarea la acel acord.

Regulamentul de procedură al Curţii Constituţionale stabileşte structura acesteia, organizarea propriei activităţi, procedurile juridice şi răspunderea disciplinară a judecătorilor, în conformitate cu Legea privind Curtea Constituţională.

« Organizarea justiţiei - Informaţii generale | Letonia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 20-02-2008

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit