comisia europeană > RJE > Stabilirea dreptului de întreţinere > România

Ultima actualizare: 14-05-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Stabilirea dreptului de întreţinere - România

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Ce sferă acoperă conceptele “întreţinere” şi “obligaţie de întreţinere” în legislaţia (numele statului membru care întocmeşte fişa)? 1.
2. Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizaţie de întreţinere? 2.
3. În ce cazuri este aplicabilă legislaţia română? 3.
4. Dacă această legislaţie nu este aplicabilă, ce legislaţie vor aplica instanţele române? 4.
5. Trebuie solicitatul să se adreseze unui organism specific, unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) sau unei instanţe pentru a obţine alocaţia de întreţinere? 5.
5.A. Cum solicit indemnizaţia de întreţinere acestui organism sau autorităţii guvernamentale (centrale sau locale), şi ce proceduri se aplică? 5.A.
6. Se poate face o solicitare în numele unei rude, al unui prieten apropiat sau al unui minor? 6.
7. În cazul în care solicitantul doreşte să introducă o acţiune în justiţie, cum ştie care instanţă este competentă? 7.
8. Trebuie solicitantul să treacă printr-un intermediar pentru a introduce o acţiune în justiţie (de exemplu, un avocat, un organism specific sau o autoritate guvernamentală (centrală sau locală) etc.)? Dacă nu, care sunt procedurile? 8.
9. Trebuie solicitantul să suporte anumite costuri pentru a introduce o acţiune în justiţie? Dacă da, cât de mari sunt acestea? Dacă mijloacele financiare ale reclamantului sunt insuficiente, poate acesta să beneficieze de asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii? 9.
10. Ce tip de întreţinere este susceptibil să fie acordat de instanţă? Dacă se va acorda o indemnizaţie de întreţinere, cum va fi evaluată aceasta? Poate fi atacată hotărârea instanţei pentru a ţine seama de schimbările costurilor de întreţinere sau de anumite situaţii familiale? 10.
11. În ce mod şi cui va fi plătită indemnizaţia de întreţinere? 11.
12. Dacă debitorul obligaţiei de întreţinere nu plăteşte de bună voie, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească? 12.
13. Există un organism sau o autoritate guvernamentală (centrală sau locală) care poate să mă ajute să-mi recuperez indemnizaţie de întreţinere? 13.
14. Pot aceste autorităţi să înlocuiască debitorul şi să plătească ele însele indemnizaţie de întreţinere sau o parte din indemnizaţie în locul acestuia? 14.
15. Poate solicitantul să obţină asistenţă din partea unui organism sau a unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) în România? 15.
16. Dacă da, cum se poate contacta acel organism sau acea autoritate guvernamentală (centrală sau locală) în România? 16.
17. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul din partea acestui organism sau acestei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale)? 17.
18. Poate solicitantul să adreseze cererea direct unui organism sau unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) din România? 18.
19. Dacă da, cum se poate contacta acel organism sau acea autoritate guvernamentală (centrală sau locală)? 19.
20. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul de la acest organism sau această autoritate guvernamentală (centrală sau locală)? 20.

 

1. Ce sferă acoperă conceptele “întreţinere” şi “obligaţie de întreţinere” în legislaţia (numele statului membru care întocmeşte fişa)?

Ce persoană trebuie să plătească o “indemnizaţie de întreţinere” unei alte persoane?

  • părinţii în ceea ce îi priveşte pe copiii lor ?
  • copiii în ceea ce îi priveşte pe părinţii lor?
  • un soţ în ceea ce îl priveşte pe celălalt soţ în cazul unui divorţ?
  • altor persoane ?

În ce cazuri?

Obligaţia legală de întreţinere este îndatorirea impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale, precum şi – în cazul obligaţiei de întreţinere a părinţilor faţă de copiii lor minori – mijloacele pentru educarea, învăţătura şi pregătirea lor profesională. Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care înfiază şi înfiat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Ordinea în care persoanele sunt obligate să plătească pensie de întreţinere este următoarea: - părinţii pentru copiii minori (prin reprezentant legal); - soţii; - foştii soţi; - soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ; - copilul luat spre creştere, fără îndeplinirea formelor cerute pentru adopţie; - moştenitorul persoanei care a fost obligată la întreţinerea unui minor sau care, fără a avea obligaţia legală, i-a dat acestuia întreţinere, faţă de acel minor.

SusSus

2. Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizaţie de întreţinere?

Copilul beneficiază de pensie de întreţinere până la majorat, iar copilul major aflat în continuarea studiilor are dreptul de a primi pensie de întreţinere de la părinţii săi până la împlinirea vârstei de 25 ani sau 26 (în cazul studiilor superioare cu o durată mai mare de 5 ani). Jurisprudenţa a stabilit că dreptul la pensie de întreţinere al copilului devenit major şi aflat în continuarea studiilor trebuie stabilit de o instanţă judecătorească printr-o hotărâre, iar obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de copiii deveniţi majori încetează la terminarea studiilor ori a pregătirii profesionale a acestora, însă nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani.

3. În ce cazuri este aplicabilă legislaţia română?

În cazul obligaţiei de întreţinere între părinţi şi copii, pentru copilul din căsătorie se aplică legea română, dacă legea română reglementează căsătoria părinţilor, respectiv dacă:

  • părinţii sunt cetăţeni români;
  • părinţii au cetăţenii diferite, dar au domiciliul comun în România;
  • părinţii au cetăţenii şi domicilii diferite, dar au reşedinţa comună sau au avut reşedinţa comună în România sau întreţin cu România cele mai strânse legături;
  • (dacă căsătoria părinţilor a încetat/s-a desfăcut înainte de naşterea copilului) legea română cârmuia efectele căsătoriei la momentul desfacerii/încetării acesteia.

Pentru copilul din afara căsătoriei se aplică legea română dacă la data naşterii copilul avea cetăţenia română.

SusSus

În cazul obligaţiei de întreţinere între adoptator şi adoptat se aplică legea română dacă adoptatorul este cetăţean român. în cazul în care un soţ adoptă copilul celuilalt soţ, se aplică legea română dacă:

  • ambele părţi sunt cetăţeni români
  • ambele părţi au cetăţenii diferite, dar au domiciliul comun în România,
  • ambele părţi au cetăţenii şi domicilii diferite, dar au reşedinţa comună sau au avut reşedinţa comună în România sau au cele mai strânse legături cu România.

În cazul obligaţiei de întreţinere între soţi, se aplică legea română dacă:

  • ambii soţi sunt cetăţeni români 
  • soţii au cetăţenii diferite, dar au domiciliul comun în România,
  • ambele părţi au cetăţenii şi domicilii diferite, dar au reşedinţa comună sau au avut reşedinţa comună în România sau au cele mai strânse legături cu România.

În cazul obligaţiei de întreţinere între foştii soţi, se aplică legea română dacă:

  • ambii soţi sunt cetăţeni români 
  • soţii au cetăţenii diferite, dar au domiciliul comun în România,
  • ambele părţi au cetăţenii şi domicilii diferite, dar au reşedinţa comună sau au avut reşedinţa comună în România sau au cele mai strânse legături cu România.
  • dacă legea străină nu permite divorţul sau îl admite în condiţii restrictive şi unul din soţi este cetăţean român la data depunerii cererii de divorţ.

În cazul obligaţiei de întreţinere între bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori etc., denumiţi creditori şi debitori, se aplică legea română dacă:

SusSus

  • creditorul este cetăţean român,
  • (numai pentru prestaţiile ulterioare) dacă creditorul a fost cetăţean străin şi şi-a schimbat cetăţenia străină cu cetăţenia română.

Dacă părţile au supus, prin convenţie, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naşte din actul pe care l-au încheiat, competenţei unei anumite instanţe, aceasta va fi învestită cu competenţa jurisdicţională, cu anumite excepţii.

4. Dacă această legislaţie nu este aplicabilă, ce legislaţie vor aplica instanţele române?

Dacă atât persoana care solicită indemnizaţia de întreţinere, cât şi debitorul obligaţiei de întreţinere se află în România:

  1. Dacă nu se aplică legea română, instanţa română poate aplica legea străină, însă, întotdeauna, legea străină se aplică deoarece legea română (legea forului) dispune în acest sens. Instanţele române au obligaţia ca din oficiu să procedeze la determinarea legii competente când este vorba de litigii izvorând din raporturi juridice cu element străin, deoarece, în anumite cazuri şi limite, este competentă legea străină. Prin urmare, instanţele au obligaţia ca din oficiu să determine legea străină aplicabilă ca urmare a caracterului imperativ al normei conflictuale. De asemenea, partea interesată poate cere aplicarea legii pe care o consideră competentă, însă trebuie să menţioneze, în cererea de chemare în judecată, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază. Dacă partea interesată nu cere aplicarea legii competente, pe care o presupunem că este legea străină, atunci instanţa dispune din oficiu aplicarea acestei din urmă legi. Instanţele judecătoreşti care vor aplica legea străină se vor conduce în soluţionarea problemelor generale după propria reglementare (lex fori).
  2. Dacă ambele persoane care solicită pensie de întreţinere şi debitorul sunt în România (în sensul că au/au avut domiciliul comun/reşedinţa comună în România sau au cele mai strânse legături cu România) se va aplica întotdeauna legea română, cu excepţia următoarelor cazuri:
    • pentru obligaţia de întreţinere între părinţi şi copii pentru copilul din afara căsătoriei se aplică legea străină dacă la data naşterii copilul avea cetăţenia străină;
    • pentru obligaţia de întreţinere între adoptator şi adoptat dacă adoptatorul este cetăţean străin;
    • pentru obligaţia de întreţinere între bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori etc., (denumiţi creditor şi debitor) dacă creditorul este cetăţean străin sau, pentru prestaţiile ulterioare, a fost român, dar şi-a schimbat cetăţenia.

5. Trebuie solicitatul să se adreseze unui organism specific, unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) sau unei instanţe pentru a obţine alocaţia de întreţinere?

5.A. Cum solicit indemnizaţia de întreţinere acestui organism sau autorităţii guvernamentale (centrale sau locale), şi ce proceduri se aplică?

Reclamantul trebuie să se adreseze instanţei judecătoreşti competente de la domiciliul pârâtului/ debitorului. Cererea de chemare în judecată pentru stabilirea pensiei de întreţinere se poate formula fie separat, fie în cadrul acţiunilor de divorţ, de stabilire a paternităţii, de încredinţare spre creştere şi educare a copiilor minori sau de stabilire a domiciliului minorilor. În cadrul procesului de divorţ, se solicită, de regulă, fie prin cererea de chemare în judecată, fie prin cererea reconvenţională, soluţionarea şi a unor cereri accesorii, precum stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a acestora. La solicitarea soţului interesat, instanţa va rezolva şi cererea de pensie de întreţinere. Pe tot timpul divorţului, prin ordonanţă preşedinţială, instanţa poate dispune măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei. Măsurile luate sunt valabile doar până la soluţionarea procesului de fond privind desfacerea căsătoriei.

SusSus

Judecata în primă instanţă cuprinde mai multe etape. În etapa scrisă sunt depuse cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională; se pot lua măsuri asigurătorii precum sechestrul sau poprirea; părţile sunt citate şi le sunt comunicate actele de procedură. Etapa dezbaterilor cuprinde şedinţa de judecată, în cadrul căreia se pot ridica excepţiile procesuale şi se pot administra probe. Ulterior, urmează etapa deliberării şi apoi se pronunţă hotărârea judecătorească.

6. Se poate face o solicitare în numele unei rude, al unui prieten apropiat sau al unui minor?

Dacă se solicită pensie de întreţinere în cadrul procesului de divorţ, cererea de divorţ se prezintă personal de către reclamant preşedintelui judecătoriei. În cazul în care cererea de divorţ se întemeiază pe acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi, dar prezentarea ei preşedintelui judecătoriei poate fi făcută personal doar de unul de unul din soţi. Dacă se solicită separat stabilirea/majorarea/reducerea pensiei de întreţinere, aceasta poate fi depusă de reprezentantul legal al minorului (părintele căruia i-a fost încredinţat minorul). După majorat, acţiunea se depune personal de copilul major.

7. În cazul în care solicitantul doreşte să introducă o acţiune în justiţie, cum ştie care instanţă este competentă?

Determinarea instanţei competente teritorial se poate face prin intermediul atlasului judiciar român care este publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

8. Trebuie solicitantul să treacă printr-un intermediar pentru a introduce o acţiune în justiţie (de exemplu, un avocat, un organism specific sau o autoritate guvernamentală (centrală sau locală) etc.)? Dacă nu, care sunt procedurile?

NU

SusSus

9. Trebuie solicitantul să suporte anumite costuri pentru a introduce o acţiune în justiţie? Dacă da, cât de mari sunt acestea? Dacă mijloacele financiare ale reclamantului sunt insuficiente, poate acesta să beneficieze de asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii?

NU, cererea pentru obligarea la pensie de întreţinere este scutită de plata taxei de timbru

Da, poate acesta să beneficieze de asistenţă judiciară, în condiţiile legii (Cod proc. Civ), pentru a acoperi costurile procedurii (reprezentarea prin avocat).

10. Ce tip de întreţinere este susceptibil să fie acordat de instanţă? Dacă se va acorda o indemnizaţie de întreţinere, cum va fi evaluată aceasta? Poate fi atacată hotărârea instanţei pentru a ţine seama de schimbările costurilor de întreţinere sau de anumite situaţii familiale?

Conform art. 94 din Codul familiei:

Art. 94 Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti.

Instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau a hotărî, încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui ce o primeşte.

Când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Da, se poate introduce o cerere în justiţie pentru majorarea cuantumului pensiei de întreţinere datorate de debitor, în condiţiile în care se schimbă costurile de întreţinere sau anumite situaţii familiale.

SusSus

11. În ce mod şi cui va fi plătită indemnizaţia de întreţinere?

Conform art. 93 din Codul familiei:

Art. 93. - Obligaţia de întreţinere se execută în natură sau prin plata unei pensii în bani.

Instanţa judecătorească va stabili felul şi modalităţile executării, ţinând seama de împrejurări.

Pentru persoanele îndreptăţite vezi răspunsul de la întrebarea nr. 1.

12. Dacă debitorul obligaţiei de întreţinere nu plăteşte de bună voie, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

Una din modalităţile de constrângere a debitorului o reprezintă poprirea.

Cheltuielile de poştă, transfer bancar şi de alte modalităţi de expediere sunt suportate de către debitor fiind asimilate cheltuielilor de executare silită.

13. Există un organism sau o autoritate guvernamentală (centrală sau locală) care poate să mă ajute să-mi recuperez indemnizaţie de întreţinere?

Nu

14. Pot aceste autorităţi să înlocuiască debitorul şi să plătească ele însele indemnizaţie de întreţinere sau o parte din indemnizaţie în locul acestuia?

Dacă solicitantul este în România, iar beneficiarul întreţinerii îşi are reşedinţa într-o altă ţară:

Nu

15. Poate solicitantul să obţină asistenţă din partea unui organism sau a unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) în România?

Dacă reclamantul nu domiciliază în România şi domiciliază într-unul din statele parte la Convenţia de la New York - 1956, se poate adresa Baroului Municipiului Bucureşti.

SusSus

Dacă reclamantul nu domiciliază în România şi nu domiciliază într-unul din statele parte la Convenţia de la New York, dar domiciliază într-unul din statele cu care România a încheiat o convenţie în materia asistenţei judiciare internaţionale care conţine dispoziţii referitoare la recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială (ex: Albania, Coreea de Nord, Egipt, Macedonia, Moldova, Mongolia, Rusia, Serbia şi Siria),altele decât statele membre ale Uniunii Europene atunci cererea de recunoaştere şi executare străine se poate transmite instanţei române de la domiciliul pârâtului.

16. Dacă da, cum se poate contacta acel organism sau acea autoritate guvernamentală (centrală sau locală) în România?

Baroul Municipiului Bucureşti, str. Dr. Râureanu nr. 3, Sector 5, Bucureşti, 050047.

Ministerul român al Justiţiei, str. Apolodor nr. 17, Sector 5, Bucureşti, cod 050741.

17. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul din partea acestui organism sau acestei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale)?

Dacă solicitantul se află într-o altă ţară şi debitorul obligaţiei de întreţinere se află în România:

În temeiul art. 2 şi 6 din Convenţia de la New York din 1956 privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, Baroul Municipiului Bucureşti a fost desemnat autoritate intermediară pentru soluţionarea cererilor de obţinere a pensiei de întreţinere, atunci când debitorul se află în România şi reclamantul se află în alt stat parte la Convenţie.

18. Poate solicitantul să adreseze cererea direct unui organism sau unei autorităţi guvernamentale (centrale sau locale) din România?

Reclamantul trebuie să se adreseze fie autorităţii centrale transmiţătoare din statul său desemnată în baza Convenţiei de la New York privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, fie direct - personal sau prin mandatar avocat.

19. Dacă da, cum se poate contacta acel organism sau acea autoritate guvernamentală (centrală sau locală)?

Vezi răspunsul de la întrebarea nr. 18

20. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul de la acest organism sau această autoritate guvernamentală (centrală sau locală)?

Vezi răspunsul de la întrebarea nr. 18

Informaţii suplimentare

Ministerul Justiţiei, www.just.ro, Cooperare judiciară internaţională

Baroul Bucureşti, http://www.baroul-bucuresti.ro/index_ro.asp

« Stabilirea dreptului de întreţinere - Informaţii generale | România - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 14-05-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit