comisia europeană > RJE > Stabilirea dreptului de întreţinere > Polonia

Ultima actualizare: 18-03-2008
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Stabilirea dreptului de întreţinere - Polonia

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Ce semnifică termenii „întreţinere” şi „dreptul de întreţinere” în legislaţia poloneză? Cine are dreptul la întreţinere? 1.
2. Până la ce vârstă poate un copil beneficia de indemnizaţie de întreţinere? 2.
3. În ce cazuri este aplicabilă legislaţia poloneză? 3.
4. Dacă instanţa nu aplică dreptul polonez, ce legislaţie va fi aplicabilă (în cazul în care atât solicitantul, cât debitorul se află în Polonia)? 4.
5. Cum solicit întreţinerea unei instanţe, unui departament guvernamental sau unei alte organizaţii? 5.
6. Se poate face o solicitare în numele unei rude, al unei cunoştinţe apropiate sau al unui minor? 6.
7. Cum ştie solicitantul care este instanţa competentă să soluţioneze cererea sa? 7.
8. Este necesar ca solicitantul să apeleze la un intermediar profesional pentru a introduce acţiunea în justiţie sau să depună cererea la o autoritate competentă? 8.
9. Trebuie solicitantul să suporte cheltuielile de judecată? Dacă da, cât de mari sunt acestea? Dacă mijloacele financiare ale reclamantului sunt insuficiente, poate acesta să beneficieze de asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii? 9.
10. Cum se evaluează nivelul indemnizaţiei de întreţinere în cadrul acţiunii în faţa instanţei? În ce mod afectează schimbările privind costurile de trai şi situaţiile familiale nivelul indemnizaţiei? 10.
11. În ce mod şi cine va plăti indemnizaţia de întreţinere? 11.
12. Dacă debitorul obligaţiei de întreţinere nu plăteşte de bună voie, ce măsuri pot fi luate pentru a-l obliga să plătească? 12.
13. Există o autoritate sau o organizaţie care pot ajuta persoanele care au dreptul la întreţinere de a recupera indemnizaţia de întreţinere? 13.
14. Pot aceste autorităţi sau organizaţii să plătească total sau parţial alocaţia de întreţinere în locul debitorului? 14.
15. Poate solicitantul să obţină asistenţă din partea unei organizaţii sau a unui departament guvernamental (central sau local) în Polonia în cazul în care acesta/aceasta locuieşte în Polonia, însă debitorul întreţinerii locuieşte în altă ţară? 15.
16. În caz afirmativ, cum se poate contacta organizaţia respectivă sau departamentul guvernamental (vă rugăm să furnizaţi denumirile exacte şi adresele)? 16.
17. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul din partea acestui departament guvernamental sau acestei organizaţii? 17.
18. Poate solicitantul întreţinerii să adreseze cererea direct unui asemenea departament sau agenţii de transmitere din Polonia în cazul în care acesta/aceasta îşi are domiciliul în Polonia, iar debitorul întreţinerii locuieşte în altă ţară? 18.
19. Dacă da, cum se poate contacta acea organizaţie sau departament guvernamental (vă rugăm să oferiţi denumirile exacte şi adresele)? 19.
20. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul de la acest departament guvernamental sau această organizaţie? 20.

 

1. Ce semnifică termenii „întreţinere” şi „dreptul de întreţinere” în legislaţia poloneză? Cine are dreptul la întreţinere?

În conformitate cu articolul 128 din Codul familiei şi al tutelei, obligaţia de întreţinere reprezintă cerinţa ca o rudă de sânge în linie directă sau un frate/o soră să asigure mijloace pentru a acoperi întreţinerea (inclusiv îmbrăcăminte, alimente, locuinţă, combustibil şi medicamente), precum şi, dacă este cazul, creşterea (inclusiv asigurarea de mijloace pentru dezvoltarea fizică şi intelectuală şi accesul la educaţie şi cultură).

Întreţinerea constituie o alocaţie în numerar sau în natură, care, în cazul copiilor, acoperă şi contribuţia personală la creşterea acestora şi la activitatea lor în locuinţa comună, în conformitate cu obligaţia de întreţinere.

Dreptul de întreţinere reprezintă dreptul unei persoane de a pretinde de la o altă persoană îndeplinirea obligaţiei de întreţinere, care îi revine acesteia din urmă faţă de cea dintâi.

Principiul general prevede că obligaţia de întreţinere ia naştere din diverse tipuri de relaţii de familie. În conformitate cu tipul relaţiei de familie, legislaţia poloneză face o distincţie între următoarele tipuri de obligaţii de întreţinere:

  1. obligaţia de întreţinere între rudele de sânge şi categoria specifică a obligaţiei de întreţinere a copilului: în cazul rudelor de sânge, numai persoanele aflate în dificultate materială au dreptul la întreţinere. Cu toate acestea, părinţii au obligaţia de a asigura întreţinerea copiilor care nu sunt încă în stare să se întreţină singuri, cu excepţia cazului în care venitul obţinut din proprietatea copilului este suficient pentru întreţinerea şi creşterea acestuia/acesteia. După împlinirea vârstei de optsprezece ani, copiii îşi pierd dreptul la întreţinere, cu excepţia cazului în care aceştia doresc să îşi continue studiile, iar rezultatele acestora la momentul respectiv justifică o astfel de alegere. În plus, părinţii nu sunt obligaţi să plătească întreţinere copilului care are mai mult de optsprezece ani şi care, deşi are calificarea de a se angaja în muncă, îşi continuă studiile şi apoi le neglijează, nu face progrese satisfăcătoare, nu obţine calificative de trecere şi nu îşi ia examenele în termenele stabilite şi care, astfel, nu îşi termină studiile în perioada de timp prevăzută prin programul de studiu;
  2. obligaţia de întreţinere care rezultă din adopţie: în cazul în care adopţia afectează în mod exclusiv relaţia dintre persoana care adoptă şi persoana adoptată, obligaţia de întreţinere faţă de persoana adoptată şi care revine persoanei care a efectuat adopţia are prioritate faţă de obligaţia de întreţinere a rudelor în linie ascendentă şi a fraţilor/surorilor persoanei adoptate, în timp ce obligaţia de întreţinere a rudelor în linie ascendentă şi a fraţilor/surorilor urmează celei dintâi. În celelalte privinţe principiile stabilite la punctul 1 se aplică şi persoanei adoptate;
  3. obligaţia dintre persoane înrudite prin afinitate (mamă vitregă, tată vitreg, copii vitregi): numai persoanele care se află în dificultate materială au dreptul la întreţinere şi numai dacă, în situaţia în cauză, impunerea obligaţiei de întreţinere este în conformitate cu normele sociale general acceptate. În legislaţia şi jurisprudenţa poloneză, „dificultatea materială” înseamnă a nu fi în stare să te îngrijeşti de nevoile rezonabile personale din resurse personale şi cu eforturi proprii;
  4. obligaţia dintre soţi atât timp cât durează căsnicia: în conformitate cu articolul 27 din Codul familiei şi al tutelei, membrii familiei pot pretinde dreptul la un „standard de trai egal” cu cel al tuturor membrilor familiei;
  5. obligaţia dintre soţi după încetarea căsătoriei: în cazul în care unul dintre soţi a fost considerat vinovat de distrugerea căsniciei, iar divorţul atrage după sine o deteriorare semnificativă a situaţiei materiale a celuilalt soţ, acesta din urmă poate solicita ca soţul vinovat să se îngrijească de nevoile sale, chiar şi în cazul în care nu se află în dificultate materială. În celelalte cazuri, soţul aflat în dificultate materială poate solicita întreţinere de la fostul soţ/fosta soţie, pentru a-şi acoperi nevoile sale personale de bază în raport cu capacitatea de câştig şi situaţia financiară a fostului soţ. Obligaţia de întreţinere faţă de un soţ încetează în momentul în care acesta/aceasta se recăsătoreşte. Cu toate acestea, în cazul în care obligaţia este suportată de către un soţ divorţat, care nu a fost considerat vinovat de distrugerea căsătoriei, obligaţia încetează, de asemenea, la cinci ani după declararea divorţului, cu excepţia cazului în care instanţa dispune prelungirea perioadei de cinci ani, la cererea soţului care are drept de întreţinere şi în circumstanţe excepţionale;
  6. obligaţia tatălui unui copil născut în afara căsătoriei faţă de mama copilului: tatăl care nu este soţul mamei trebuie să contribuie, în funcţie de situaţia sa, la cheltuielile legate de sarcină şi naştere, precum şi la cheltuielile de întreţinere ale mamei timp de trei luni în perioada de lehuzie. În cazul în care există motive urgente, mama poate pretinde o contribuţie la cheltuielile de întreţinere pentru o perioadă mai mare de trei luni.

2. Până la ce vârstă poate un copil beneficia de indemnizaţie de întreţinere?

Condiţia de bază privind obligaţia de întreţinere a părinţilor faţă de un copil este faptul că acesta nu poate să aibă singur grijă de el însuşi. Pentru informaţii suplimentare, a se vedea punctul 1.1.

SusSus

3. În ce cazuri este aplicabilă legislaţia poloneză?

Chestiunea legii aplicabile este reglementată în Polonia de: Legea din 12 noiembrie 1965 privind dreptul internaţional privat, Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor de întreţinere semnată la Haga la 2 octombrie 1973 şi acorduri bilaterale încheiate cu Austria, Bulgaria, Belarus, Cuba, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Franţa, Ungaria, Lituania, Letonia, Coreea de Nord, România, Rusia, Ucraina şi Vietnam (pentru informaţii privind aceste acorduri, a se vedea site-ul Ministerului polonez al Justiţiei: www.ms.gov.pl polski).

Dacă Convenţia sau dispoziţiile acordurilor bilaterale nu prevăd altfel, dreptul de întreţinere dintre rudele de sânge sau dintre părinţii vitregi şi copiii vitregi sunt reglementate de legea ţării a cărui cetăţean este persoana care are dreptul la întreţinere. În consecinţă, dreptul polonez se aplică în cazul în care persoana respectivă este un cetăţean polonez.

4. Dacă instanţa nu aplică dreptul polonez, ce legislaţie va fi aplicabilă (în cazul în care atât solicitantul, cât debitorul se află în Polonia)?

Locul de reşedinţă sau de domiciliu al părţilor nu afectează alegerea legii aplicabile. Singurul lucru care contează este naţionalitatea solicitantului. A se vedea punctul 3.

5. Cum solicit întreţinerea unei instanţe, unui departament guvernamental sau unei alte organizaţii?

Executarea dreptului de întreţinere poate fi realizată prin:

SusSus

  1. îndeplinirea voluntară a obligaţiei de întreţinere,
  2. încheierea unui acord privind obligaţia dintre părţi sau,
  3. dacă persoana căreia îi revine obligaţia de întreţinere nu îşi îndeplineşte obligaţia, prin introducerea unei acţiuni în instanţă în vederea acordării întreţinerii.

6. Se poate face o solicitare în numele unei rude, al unei cunoştinţe apropiate sau al unui minor?

Cererea de acordare a întreţinerii poate fi făcută în numele persoanei care are dreptul la întreţinere de către:

  • un mandatar, care poate, cu excepţia avocatului, fi, în egală măsură, un părinte, soţ/soţie, frate/soră, rudă în linie ascendentă sau persoana care se află într-o relaţie de adopţie cu persoana care are dreptul la întreţinere;
  • un reprezentant al unui departament al autorităţii locale responsabil de asistenţa socială [în temeiul Legii privind asistenţa socială din 12 martie 2004 (Dziennik Ustaw din 2004, nr. 64, punctul 593) asemenea reprezentanţi sunt: administratorul unui centru local sau judeţean [gmina] de asistenţă socială [powiat] centru de sprijin familial];
  • un reprezentant al unei organizaţii comunitare care are misiunea de a acorda sprijin familiilor [lista acestor organizaţii este prevăzută în regulamentul Ministrului Justiţiei din 10 noiembrie 2000 (Dziennik Ustaw din 2002, nr. 100, punctul 1080)];
  • un procuror, în cazul în care acest lucru corespunde intereselor privind consolidarea statului de drept şi a interesului public.

Un reprezentant legal acţionează în numele minorilor care au drept la întreţinere.

SusSus

O cunoştinţă apropiată nu poate acţiona în numele persoanei care are dreptul la întreţinere, cu excepţia cazului în care aceasta este una din persoanele menţionate anterior.

7. Cum ştie solicitantul care este instanţa competentă să soluţioneze cererea sa?

În temeiul Codului de procedură civilă, instanţa competentă este instanţa locală. Competenţa este determinată în conformitate cu locul de reşedinţă al reclamantului sau al pârâtului.

Informaţii cu privire la instanţa competentă într-o cauză specifică pot fi obţinute, de asemenea, de la firmele de consultanţă juridică şi de la persoanele menţionate la punctul 15, precum şi consultând Atlasul Judiciar European disponibil pe site-ul Comisiei:

http://ec.europa.eu/justice_home/judicialatlascivil/html/index_ro.htm.

8. Este necesar ca solicitantul să apeleze la un intermediar profesional pentru a introduce acţiunea în justiţie sau să depună cererea la o autoritate competentă?

Reprezentarea printr-un avocat nu este necesară în cauzele privind obligaţia de întreţinere. Solicitantul poate alege să acţioneze în numele său propriu sau poate acţiona printr-un intermediar profesional.

A se vedea punctul 9 pentru informaţii specifice privind posibilitatea numirii de către instanţă a unui avocat care să acţioneze în numele reclamantului care are drept la întreţinere.

SusSus

9. Trebuie solicitantul să suporte cheltuielile de judecată? Dacă da, cât de mari sunt acestea? Dacă mijloacele financiare ale reclamantului sunt insuficiente, poate acesta să beneficieze de asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii?

În temeiul legislaţiei poloneze, persoana care urmăreşte executarea unei obligaţii de întreţinere este scutită de la plata cheltuielilor de judecată. Această scutire este totală, adică persoana vizată nu plăteşte nici cheltuieli de judecată, nici costurile de apel şi nici costurile de executare.

În plus, persoana care beneficiază de scutire de la plata cheltuielilor de judecată poate solicita asistenţă juridică sub forma unui avocat numit de către instanţă. Dacă cererea privind numirea unui avocat este admisă, onorariile avocatului sunt suportate de către partea opusă părţii pentru care a fost numit avocatul. În cazul în care persoana respectivă pierde procesul, onorariile avocatului sunt suportate de către trezoreria statului.

Drepturile resortisanţilor statelor membre în această materie sunt reglementate de Legea privind dreptul la asistenţă în procedurile civile desfăşurate în statele membre ale Uniunii Europene. Informaţii referitoare la această lege pot fi găsite în cadrul informaţiilor furnizate de Polonia privind asistenţa judiciară.

10. Cum se evaluează nivelul indemnizaţiei de întreţinere în cadrul acţiunii în faţa instanţei? În ce mod afectează schimbările privind costurile de trai şi situaţiile familiale nivelul indemnizaţiei?

Valoarea alocaţiei de întreţinere depinde de capacitatea de câştig şi financiară a persoanei care trebuie să o plătească, precum şi de nevoile rezonabile ale solicitantului. Nevoile rezonabile cuprind tot ceea ce este esenţial pentru a asigura întreţinerea solicitantului, nu numai din punct de vedere material, dar şi din alte puncte de vedere (cultural şi spiritual). Nevoile minorilor cuprind costurile necesare pentru creşterea acestora. În evaluarea capacităţii de câştig şi financiare a persoanei care trebuie să plătească întreţinerea, ceea ce se ia în considerare nu este venitul pe care acesta/aceasta îl câştigă în realitate, ci venitul pe care acesta/aceasta l-ar putea câştiga dacă persoana respectivă ar utiliza pe deplin potenţialul său de câştig.

SusSus

În cazul în care apare o schimbare a circumstanţelor, se poate solicita modificarea hotărârii instanţei sau acordului de întreţinere. Oricare dintre părţile în relaţia de întreţinere poate solicita o asemenea modificare. În funcţie de circumstanţe, acestea pot solicita anularea obligaţiei de întreţinere sau o mărire ori micşorare a valorii întreţinerii. Condiţiile privind modificarea nivelului alocaţiei sunt fie sporirea, fie diminuarea nevoilor rezonabile ale persoanei care are dreptul la întreţinere sau ale capacităţii de câştig ale persoanei care plăteşte întreţinerea.

11. În ce mod şi cine va plăti indemnizaţia de întreţinere?

Persoana desemnată ca debitor în hotărârea [judecătorească] executorie este persoana care trebuie să plătească. Principiul este constituit de faptul că suma reprezentată de alocaţia de întreţinere va fi suportată, în mod exclusiv, de persoana căreia îi revine obligaţia de întreţinere. În cazul în care persoana respectivă nu plăteşte în mod voluntar, persoana care are dreptul la întreţinere poate solicita autorităţii de executare competente executarea silită. Executarea silită poate fi iniţiată din oficiu la cererea instanţei de fond care a pronunţat hotărârea de stabilire a nivelului obligaţiei de întreţinere. Persoana care are dreptul la întreţinere poate prezenta, de asemenea, hotărârea executorie la locul de muncă al debitorului sau la instituţia care plăteşte pensia debitorului şi poate solicita deducerea întreţinerii datorate din sumele plătite debitorului. Această solicitare este obligatorie pentru agenţia plătitoare.

SusSus

12. Dacă debitorul obligaţiei de întreţinere nu plăteşte de bună voie, ce măsuri pot fi luate pentru a-l obliga să plătească?

Dacă persoana căreia îi revine obligaţia de întreţinere nu îndeplineşte obligaţia respectivă de bună voie, acesta/aceasta poate fi obligat să facă acest lucru. A se vedea punctul 11.

În plus, în temeiul Codului penal, neplata alocaţiei de întreţinere constituie o infracţiune sancţionată prin plata unei amenzi, măsuri neprivative de libertate sau închisoare de până la doi ani.

13. Există o autoritate sau o organizaţie care pot ajuta persoanele care au dreptul la întreţinere de a recupera indemnizaţia de întreţinere?

Astfel cum s-a precizat la punctul 6, o cerere de acordare a întreţinerii poate fi depusă în numele persoanei care are dreptul la întreţinere de către, printre alţii, anumite organizaţii comunitare, autorităţile guvernamentale locale responsabile cu acordarea de asistenţă socială, precum şi, în anumite cazuri, de către procuror. Aceste organizaţii şi persoane pot acorda, de asemenea, sprijin solicitantului, participând la procedurile relative la acordarea întreţinerii care se află deja în desfăşurare. Rolul ulterior al acestora este de a acorda sprijin persoanei care are dreptul la întreţinere în acţiunea acestora în faţa instanţei.

14. Pot aceste autorităţi sau organizaţii să plătească total sau parţial alocaţia de întreţinere în locul debitorului?

Nu, nici una dintre acestea nu poate face acest lucru.

SusSus

Cu toate acestea, Legea din 22 aprilie 2005 privind procedurile împotriva debitorilor obligaţiei de întreţinere şi plăţile în avans ale alocaţiei de întreţinere, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2005, prevede că, în cazul în care executarea ordinului privind obligaţia de întreţinere emisă de către instanţă este imposibilă, biroul [gmina] local şi centrul de asistenţă socială pot acorda dreptul la un „avans din alocaţia de întreţinere”.

Doar persoanele menţionate de legea în cauză pot solicita plata avansului. Plăţile în avans sunt plătite de către şeful autorităţii locale, primarul sau preşedintele oraşului, în funcţie de locul de reşedinţă al solicitantului întreţinerii şi nu poate depăşi valoarea întreţinerii acordată de către instanţă sau sumele prevăzute de legea în cauză. Solicitanţii au dreptul la plăţi în avans, valoarea acestora fiind egală cu cea a alocaţiei de întreţinere acordată de către instanţă, dar care nu a fost plătită.

Cu toate acestea, dacă persoana care are dreptul la un avans din alocaţia de întreţinere locuieşte într-o instituţie care îi asigură întreţinere completă (de exemplu, un centru de asistenţă socială, un cămin de copii, o şcoală de corecţie sau sub tutelă) sau în cadrul unei familii adoptive, ori dacă s-a căsătorit sau are un copil şi are dreptul la o alocaţie pentru locuinţă, avansul nu va fi acordat persoanei respective.

Legea în cauză este aplicabilă numai în cazul în care persoana care are drept de întreţinere locuieşte în Polonia.

15. Poate solicitantul să obţină asistenţă din partea unei organizaţii sau a unui departament guvernamental (central sau local) în Polonia în cazul în care acesta/aceasta locuieşte în Polonia, însă debitorul întreţinerii locuieşte în altă ţară?

Dacă debitorul locuieşte în străinătate, iar solicitantul îşi are domiciliul în Polonia, instanţa regională [Sąd Okręgowy] competentă asupra locului de reşedinţă al solicitantului întreţinerii acordă sprijin solicitantului în vederea redactării unei cereri de întreţinere, furnizând acestuia/acesteia toate informaţiile şi asistenţa necesare pentru a completa documentaţia necesară şi verificând dacă cererea este corectă din punct de vedere formal.

SusSus

16. În caz afirmativ, cum se poate contacta organizaţia respectivă sau departamentul guvernamental (vă rugăm să furnizaţi denumirile exacte şi adresele)?

Numele instanţei

Adresa

Cod poştal

Telefon

Fax

Centrală

Preşedinte

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Białystok

ul. M.C.Skłodowskiej 1

15-950 Białystok

085

742-04-41

745-91-00

745-92-00

745-92-17

742-46-40

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Bielsko-Biała

ul. Cieszyńska 10

43-300 Bielsko-Biała

033

499-04-99

499-03-16

499-03-18

812-39-15

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Bydgoszcz

ul. Wały Jagiellońskie 2

85-128 Bydgoszcz

052

325-31-00

325-31-04

321-31-01

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Częstochowa

ul. Dąbrowskiego 23/35

42-200 Częstochowa

034

324-50-15

324-16-80

324-16-80

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Elbląg

Pl. Konstytucji 1

82-300 Elbląg

055

611-22-00

611-22-07

611-22-15

611-22-17

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Gliwice

ul. Kosciuszki 15

44-100 Gliwice

032

338-02-00

338-01-01

338-01-02

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Gdańsk

ul. Nowe Ogrody 30/34

80-958 Gdańsk

058

321-31-99

321-31-00

321-31-01

321-31-04

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Gorzów Wielkopolski

ul. Mieszka I 33

66-400 Gorzów Wielkopolski

095

722-42-80

do 85

720-28-07

720-28-07

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Jelenia Góra

ul. Wojska Polskiego 56

58-500 Jelenia Góra

075

641-51-00

752-24-34

641-51-51

752-51-13

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Kalisz

Al. Wolnosci 13

62-800 Kalisz

062

765-77-00

765-77-64

757-37-04

765-78-50

757-49-36

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Katowice

ul. Andrzeja 16/18

40-957 Katowice

032

251-14-21

251-40-91

251-69-83

251-67-28

251-69-83

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Kielce

ul. Seminaryjska 12

25-372 Kielce

041

340-23-00

344-59-45

344-49-23

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Konin

ul. Energetyka 5

62-510 Konin

063

242-30-22

242-38-16

242-65-69

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Koszalin

ul. Waryńskiego 7

75-541 Koszalin

094

-

342-50-71

342-88-04

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Cracovia

ul. Przy Rondzie 7

31-547 Kraków

012

619-50-00

619-58-00

619-58-22

619-57-77

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Krosno

ul. Sienkiewicza 12

38-400 Krosno

013

436-84-78

436-85-49

432-05-70

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Legnica

ul. Złotoryjska 40

59-220 Legnica

076

722-59-00

722-59-11

722-59-12

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Lublin

ul. Krakowskie Przedmiescie 43

20-076 Lublin

081

535-91-00

do 10

532-08-40

532-99-95

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Łomża

ul. Dworna 16

18-400 Łomża

086

216-62-81

216-38-07

216-67-53

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Łódź

Pl. Dąbrowskiego 5

90-921 Łódź

042

677-89-00

677-89-99

677-89-91

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Nowy Sącz

ul. Pijarska 3

33-300 Nowy Sącz

018

443-89-00

443-89-22

443-81-14

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Olsztyn

ul. Dąbrowszczaków 44

10-001 Olsztyn

089

523-02-30

523-01-85

527-30-48

527-76-95

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Opole

siedziba tymczasowa

ul. Prószkowska 67

45-758 Opole

077

457-22-64

457-28-33

402-48-35

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Ostrołęka

ul. Kosciuszki 19

07-400 Ostrołęka

029

764-29-22

764-29-40

764-37-22

764-32-88

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Piotrków Trybunalski

ul. J. Słowackiego 5

97-300 Piotrków Trybunalski

044

-

647-21-94

649-64-14

647-89-19

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Płock

Pl. Narutowicza 4/6

09-404 Płock 6

024

262-52-44

268-85-84

268-85-79

262-25-26

262-25-26

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Poznań

ul. Marcinkowskiego 32

60-967 Poznań

061

856-60-00

852-33-06

852-93-85

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Radom

ul. Marszałka

J. Pilsudskiego 10

26-600 Radom

048

368-02-00

368-03-00

368-03-01

368-03-03

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Rzeszów

Pl. Śreniawitów 3

35-959 Rzeszów

017

875-62-00

875-62-36

862-72-65

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Siedlce

ul. Sądowa 2

08-110 Siedlce

025

632-52-35

do 39

632-62-11

632-61-98

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Sieradz

Al. Zwycięstwa 1

98-200 Sieradz

043

827-13-20

827-12-87

827-10-14

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Słupsk

ul. Zamenhofa 7

76-200 Słupsk

059

842-20-41

do 44

842-83-25

842-83-01

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Suwałki

ul. L.Waryńskiego 45

16-400 Suwałki

087

563-13-30

563-13-01

563-13-03

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Szczecin

ul. Kaszubska 42

70-952 Szczecin

091

448-00-02

448-96-36

448-99-15

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Świdnica

Pl. Grunwaldzki 14

58-100 Świdnica

074

851-83-00

851-82-46

851-82-70

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Tarnobrzeg

ul. Sienkiewicza 27

39-400 Tarnobrzeg

015

823-48-80 do 81

823-49-20

823-05-51

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Tarnów

ul. J. Dąbrowskiego 27

33-100 Tarnów

014

632-74-00

632-75-00

621-16-38

621-34-74

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Toruń

ul. Piekary 51

87-100 Toruń

056

610-56-00

610-56-04

655-57-06

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Warsaw

Al. Solidarnosci 127

00-951 Warszawa

022

620-03-71

620-13-57

620-13-57

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Włocławek

ul. Wojska Polskiego 22

87-800 Włocławek

054

411-62-00

411-62-05

411-62-05

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Wrocław

ul. Sądowa 1

50-950 Wrocław

071

370-42-00

370-42-01

343-64-75

344-49-59

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Zamosć

ul. Akademicka 1

22-400 Zamosć

084

-

638-48-13

639-33-59

Sąd Okręgowy (instanţa regională)

în Zielona Góra

Pl. Słowiański 1

65-958 Zielona Góra

068

-

322-01-40

322-01-41

17. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul din partea acestui departament guvernamental sau acestei organizaţii?

Dacă instanţa poloneză este agenţia de transmitere în temeiul Convenţiei de la New York din 1956 sau a unui acord bilateral, aceasta oferă solicitantului întreţinerii toate informaţiile necesare, acordă sprijin acestuia în vederea completării documentaţiei cerute, verifică dacă cererea este corectă din punct de vedere formal şi transmite cererea în străinătate.

18. Poate solicitantul întreţinerii să adreseze cererea direct unui asemenea departament sau agenţii de transmitere din Polonia în cazul în care acesta/aceasta îşi are domiciliul în Polonia, iar debitorul întreţinerii locuieşte în altă ţară?

În situaţiile care presupun acordarea de către instanţă a unei alocaţii de întreţinere, solicitantul care locuieşte în altă ţară poate, în cazul în care cauza intră sub incidenţa domeniului de aplicare al Convenţiei de la New York, utiliza procedura prevăzută în convenţia respectivă şi se poate adresa agenţiei de transmitere competente din ţara în care acesta/aceasta îşi are domiciliul.

Dacă solicitantul locuieşte într-o ţară cu care Polonia a încheiat un acord bilateral, asistenţa se acordă în conformitate cu dispoziţiile acordului respectiv. De regulă, aceste acorduri prevăd posibilitatea de a se adresa instanţei poloneze direct sau prin intermediul instanţei din ţara care a pronunţat hotărârea. În alte cazuri, cererea se transmite printr-un departament guvernamental central - cel mai adesea Ministerul Justiţiei.

19. Dacă da, cum se poate contacta acea organizaţie sau departament guvernamental (vă rugăm să oferiţi denumirile exacte şi adresele)?

În cauzele care intră sub incidenţa domeniului de aplicare al Convenţiei de la New York, agenţiile de transmitere competente ale ţărilor străine sunt menţionate în declaraţiile ţărilor respective anexate convenţiei, care sunt disponibile pe internet.

20. Ce tip de asistenţă poate să primească solicitantul de la acest departament guvernamental sau această organizaţie?

În cauzele care intră sub incidenţa domeniului de aplicare al Convenţiei de la New York, agenţiile de transmitere ale ţărilor străine, menţionate în declaraţiile ţărilor respective care sunt anexate convenţiei, furnizează solicitantului toate informaţiile relevante, acordă sprijin acestuia în vederea completării documentaţiei cerute, verifică dacă cererea este corectă din punct de vedere formal şi transmite cererea celeilalte ţări vizate.

« Stabilirea dreptului de întreţinere - Informaţii generale | Polonia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 18-03-2008

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit