comisia europeană > RJE > Ordinea juridică > Lituania

Ultima actualizare: 27-04-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Ordinea juridică - Lituania

 

TABLE OF CONTENTS

1. Izvoare de drept sau acte juridice de stabilire a normelor de drept 1.
2. Alte izvoare de drept 2.
3. Ierarhia izvoarelor de drept 3.
4. Punerea în aplicare a obligaţiilor internaţionale în Lituania 4.
5. Diferitele autorităţi împuternicite să adopte norme de drept 5.
6. Procesul de adoptare a acestor norme de drept 6.
7. Procesul de intrare în vigoare a normelor de drept naţionale 7.
8. Modalităţi de soluţionare a conflictelor care pot apărea între diferite norme de drept 8.

 

1. Izvoare de drept sau acte juridice de stabilire a normelor de drept

Izvoarele de drept sunt mijloacele oficiale prin care sunt exprimate şi consolidate normele de drept.

Actul juridic - un document oficial scris adoptat de instituţiile competente ale statului prin care sunt consolidate şi explicate normele de drept sau care specifică temeiul în baza căruia normele de drept sunt aplicabile în fiecare caz în parte. Diferitele tipuri de acte juridice, în funcţie de natura informaţiilor juridice pe care le conţin, sunt următoarele:

  1. Acte juridice normative - decizii scrise ale instituţiilor statului de stabilire, modificare sau abrogare a normelor de natură generală, aplicabile oricăror persoane fizice sau juridice şi autorizate de către stat. Actele juridice normative se împart în două grupuri:
    • Legi - acte juridice cu forţa juridică cea mai mare, adoptate de Parlamentul (Seimas) Republicii Lituania sau prin referendum naţional, de stabilire a normelor de drept generale menite să reglementeze principalele relaţii umane şi care prezintă cel mai înalt nivel de forţă juridică. Legea este considerată un izvor fundamental de drept.
    • Actele secundare - acte juridice normative adoptate în temeiul legilor, conferindu-le efecte şi asigurând aplicarea acestora. Actele secundare nu pot veni în contradicţie cu o lege. Un act secundar poate lua următoarele forme:
      • Rezoluţii ale Seimas (Parlamentul Lituaniei)
      • Rezoluţii ale guvernului
      • Dispoziţii şi ordine ale departamentelor ministeriale
      • Rezoluţii şi decizii ale autorităţilor locale şi ale instituţiilor administrative
      • Altele
  2. Actele juridice interpretative sunt adoptate pentru a demonstra înţelesul şi temeinicia prevederilor legale în vigoare. Acestea sunt adoptate de instituţiile răspunzătoare de interpretarea prevederilor legale în cauză.
  3. Actele juridice individuale de punere în aplicare sunt o modalitate de punere în aplicare a dispoziţiilor stabilite în legislaţie. Actele individuale au implicaţii juridice similare cu actele juridice normative, însă nu au statutul de izvoare de drept, deoarece nu stabilesc norme universal aplicabile de natură generală, iar dispoziţiile pe care le cuprind vizează persoane specifice în cazuri specifice şi sunt aplicabile doar o singură dată, mai exact sunt valabile numai până în momentul în care circumstanţele sociale la care se referă acestea încetează (numirea într-o anumită funcţie, avertismentul, acordarea unei pensii etc.).

2. Alte izvoare de drept

Pe lângă actele juridice normative, izvoarele primare de drept includ de asemenea:

SusSus

  • Principiile generale de drept (principiul bunei credinţe, al dreptăţii, al responsabilităţii individuale, al moderaţiei) sunt considerate parte integrantă a sistemului juridic lituanian şi sunt folosite ca fundament atât pentru interpretarea actelor juridice statutare, cât şi pentru compensarea golurilor legislative. Mai mult, în conformitate cu secţiunea 135 alineatul (1) din Constituţia Lituaniei, principiile universal recunoscute ale dreptului internaţional fac parte din sistemul juridic lituanian şi, prin urmare, instanţele din Lituania sunt obligate să aplice şi să respecte aceste principii.
  • Cutumele - acestea sunt norme de conduită autorizate de stat care au pătruns în domeniul public ca o consecinţă a aplicării lor repetate şi de durată. Codul civil lituanian stipulează că astfel de cutume sunt izvoare directe de drept. O cutumă poate fi aplicată în cazurile în care o lege sau un tratat specifică în mod direct că ar trebui aplicată cutuma sau în cazul în care există o carenţă normativă. Cutuma care contrazice principiile generale de drept sau prevederile legale obligatorii nu este aplicabilă.

Următoarele sunt considerate ca fiind izvoare de drept derivate:

  • Precedentul juridic - o hotărâre judecătorească dată de o instanţă într-o anumită cauză adusă ca exemplu de o instanţă de acelaşi grad sau de un grad mai mic care judecă o cauză similară. În sistemul juridic lituanian, precedentele sunt utilizate pe scară largă în scop consultativ.
  • Doctrina juridică.

3. Ierarhia izvoarelor de drept

Ierarhia legislativă este un sistem gradual care constă într-un lanţ de subordonare. Aceasta indică locul, însemnătatea şi întâietatea unui act legislativ în funcţie de rolul, însemnătatea, autoritatea constituţională şi competenţa instituţiei care adoptă actul juridic respectiv. Ierarhia este fondată pe diferenţele de forţă juridică: un act juridic care ocupă o poziţie mai joasă în ierarhie nu trebuie să contravină unui act juridic care ocupă o poziţie mai înaltă în sistemul ierarhic. În sistemul juridic lituanian a fost stabilită următoarea ierarhie legislativă:

SusSus

  • Constituţia - acest act juridic are cea mai mare forţă juridică şi conţine principiile fundamentale pentru stabilirea şi aplicarea legii, determinarea procedurilor publice, a relaţiei dintre autorităţile statului şi cetăţeni, precum şi principiile organizatorice ale guvernării politice. Nicio lege şi niciun alt act juridic nu poate veni în contradicţie cu prevederile Constituţiei.
  • Actele constituţionale - acestea reglementează raporturi juridice specifice semnificative, sunt adoptate în cadrul unor proceduri speciale şi sunt parte integrantă a Constituţiei.
  • Tratatele internaţionale ratificate de Seimas - acestea sunt tratate internaţionale încheiate în numele Republicii Lituania, care nu intră în conflict cu Constituţia Lituaniei şi care sunt ratificate de Seimas.
  • Actele codificate (codurile) - acestea sunt acte coerente, unitare din punct de vedere juridic, armonizate intern pe baza unei concepţii uniforme, definite prin gradul înalt de concentrare normativă, care reglementează în mod cuprinzător un anumit domeniu de relaţii sociale (de exemplu Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal, Codul muncii etc.).
  • Legile ordinare - adoptate în temeiul Constituţiei, al legilor constituţionale şi al tratatelor internaţionale ratificate, ţinând seama de nevoile normative care se ivesc la nivel public.
  • Actele juridice secundare (a se vedea întrebarea nr. 1).

4. Punerea în aplicare a obligaţiilor internaţionale în Lituania

Conform Constituţiei Lituaniei, numai legile publicate sunt valabile. Tratatele lituaniene care au intrat în vigoare trebuie, prin urmare, să fie puse în aplicare în Lituania. Nerespectarea şi/sau nepunerea în aplicare a unui tratat internaţional care a intrat în vigoare nu poate fi justificată în temeiul prevederilor legislative interne (naţionale). Conform Constituţiei Lituaniei, tratatele internaţionale care au fost ratificate de Seimas lituaniană fac parte din sistemul juridic lituanian şi, prin urmare, ca şi în multe alte state europene continentale, tratatele internaţionale ratificate de Lituania pot fi aplicabile în mod direct.

SusSus

În conformitate cu Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Lituania şi alte câteva legi naţionale, în cazul în care există un conflict între legile naţionale lituaniene şi un tratat internaţional ratificat, se acordă întâietate tratatului internaţional ratificat. Prin urmare, dacă anumite condiţii sunt reglementate în mod similar într-un tratat internaţional multilateral sau bilateral, prevederile tratatului au întâietate în aplicare faţă de cele ale dreptului intern (naţional). Cu toate acestea, în cazul în care un anumit aspect este reglementat printr-un tratat bilateral şi un tratat multilateral, cel bilateral are întâietate. Trebuie remarcat că, în cazul în care un anumit aspect este reglementat de un tratat bilateral dintre Republica Lituania şi statele membre UE şi de către legislaţia Uniunii Europene, aceasta din urmă are întâietate.

Convenţiile internaţionale semnate de Lituania trebuie interpretate şi aplicate de instanţele lituaniene în contextul jurisprudenţei străine.

Legislaţia Uniunii Europene

Deoarece normele intră în vigoare în mod direct şi sunt direct aplicabile, nu trebuie adoptate acte speciale sau alte prevederi legislative pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

Directivele nu intră în vigoare în mod direct în statele membre, drept pentru care ele impun obligaţii numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru a obţine rezultatele stipulate într-o anumită directivă, iar organismele naţionale aleg în mod liber mijloacele şi măsurile de punere în aplicare a directivelor.

5. Diferitele autorităţi împuternicite să adopte norme de drept

Seimas este singura instituţie care are autoritatea de a adopta legi. Toate celelalte acte juridice adoptate de autorităţile statului trebuie să respecte prevederile Constituţiei Lituaniei şi ale altor legi.

SusSus

Alte acte juridice normative pot fi adoptate de:

  1. Seimas (rezoluţii)
  2. preşedinte (decrete)
  3. guvern (rezoluţii)
  4. instituţiile ministeriale şi alte instituţii guvernamentale (ordine)
  5. autorităţi guvernamentale regionale (ordine)
  6. autorităţi locale (decizii, ordine).

6. Procesul de adoptare a acestor norme de drept

Tratate internaţionale

Seimas ratifică tratatele internaţionale ale Lituaniei prin adoptarea de legi. Preşedintele Lituaniei înaintează tratatele internaţionale Parlamentului (Seimas) spre ratificare din proprie iniţiativă sau la propunerea guvernului.

Tratatele internaţionale ale Lituaniei care nu fac obiectul procedurii de ratificare în conformitate cu Constituţia Lituaniei, cu Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Lituania sau cu tratatul însuşi sunt aprobate prin intermediul unei hotărâri a guvernului lituanian. Ministerul însărcinat cu punerea în aplicare a unui anumit tratat internaţional colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a înainta tratatul spre aprobare guvernului lituanian.

Legile

Procedura de emitere a legilor este formată din următoarele etape:

  1. punerea în aplicare a unei iniţiative de emitere a unei legi;
  2. înregistrarea şi analizarea proiectului de lege de către comisiile parlamentare;
  3. analizarea proiectului de lege în sesiune parlamentară;
  4. adoptarea legii;
  5. semnarea şi promulgarea legii.

Membrii Seimas, preşedintele şi guvernul au dreptul de a înainta legi în Seimas. Seimas este obligat să discute orice propunere de lege care i-a fost înaintată de 50 000 de cetăţeni eligibili cu drept de vot. Propunerile de modificare sau de completare a Constituţiei lituaniene trebuie înaintate Seimas de către un grup format din cel puţin un sfert din membrii săi sau de cel puţin 300 000 de cetăţeni eligibili cu drept de vot. Proiectele de legi sunt notificate în publicaţiile Seimo kronika şi Valstybės žinios.

SusSus

În timpul sesiunilor Seimas, sunt discutate eficienţa, concepţia, prevederile fundamentale şi principiile unui anumit proiect de lege, şi sunt înaintate toate amendamentele şi completările propuse de persoane care au dreptul de a iniţia legi şi primite de comisia de conducere, împreună cu orice amendamente ale proiectelor de legi aprobate de comisie, astfel cum au fost propuse de preşedinte, guvern sau un membru al Seimas.

O lege este considerată adoptată dacă majoritatea membrilor Seimas care participă la o sesiune au votat în favoarea legii. Legile constituţionale ale Republicii Lituania sunt considerate adoptate dacă mai mult de jumătate din toţi membrii Seimas votează în favoarea legii şi pot fi modificate în cazul în care cel puţin trei cincimi din numărul total al membrilor Seimas votează în favoarea modificării.

În termen de zece zile de la primirea unei legi adoptate de Seimas, preşedintele fie semnează şi promulgă oficial legea, fie o trimite înapoi în Seimas cu o justificare, pentru a fi din nou analizată. În cazul în care preşedintele nu semnează şi nici nu trimite înapoi o lege adoptată de Seimas în termenul prevăzut, legea intră în vigoare prin semnarea şi promulgarea oficială a acesteia de către preşedintele Seimas. O lege care a fost discutată din nou de Seimas este considerată adoptată după aprobarea amendamentelor şi a completărilor propuse de preşedinte sau, în cazul unei legi, dacă mai mult de jumătate din membrii Seimas votează în favoarea acesteia sau, în cazul unei legi constituţionale, dacă cel puţin trei cincimi din numărul total al membrilor Seimas votează pentru legea în cauză.

SusSus

Amendamentele aduse Constituţiei care rezultă din alte clauze ale Constituţiei trebuie dezbătute şi supuse de două ori la vot în Seimas. Trebuie să existe un interval de cel puţin trei luni între cele două supuneri la vot. Un proiect de lege privind modificarea Constituţiei este considerat adoptat de către Seimas în cazul în care cel puţin două treimi din toţi membrii Seimas au votat în favoarea modificărilor în fiecare din cele două sesiuni de vot. Trebuie să existe un interval de cel puţin un an înainte ca propunerile de modificare a Constituţiei care nu au fost adoptate să fie înaintate din nou către Seimas pentru rediscutare.

7. Procesul de intrare în vigoare a normelor de drept naţionale

Articolul 7 din Constituţie stabileşte că numai legile care au fost publicate sunt valabile. Legile şi alte acte juridice sunt promulgate oficial în publicaţia Valstybės žinios.

Legile Republicii Lituania intră în vigoare după semnarea şi promulgarea lor de către preşedinte în Valstybės žinios, cu excepţia cazului în care legea în cauză stabileşte o dată ulterioară pentru intrarea sa în vigoare.

O lege de modificare a Constituţiei, adoptată prin referendum, intră în vigoare cel mai devreme la o lună de la data desfăşurării referendumului care a condus la adoptarea legii.

Actele juridice adoptate de Seimas, cu excepţia legilor, a decretelor prezidenţiale, a rezoluţiilor guvernamentale, a ordinelor ministeriale sau guvernamentale şi a altor acte juridice normative emise de conducătorii autorităţilor statului şi de organismele colegiale, intră în vigoare în ziua următoare publicării lor în Valstybės žinios, cu excepţia cazurilor în care actul juridic în cauză specifică alte proceduri pentru intrarea în vigoare.

SusSus

Actele juridice normative adoptate de organismele reprezentative şi executive ale autorităţilor locale intră în vigoare în ziua următoare publicării lor în presa locală sau în ziua următoare notificării oficiale a adoptării lor în presa locală şi publicarea textului integral pe site-ul internet al autorităţii locale corespunzătoare, cu excepţia cazului în care actul juridic în cauză specifică o dată ulterioară de intrare în vigoare.

8. Modalităţi de soluţionare a conflictelor care pot apărea între diferite norme de drept

În cazul în care un tratat internaţional ratificat de Lituania, care a intrat în vigoare, stabileşte norme care sunt în contradicţie cu cele stabilite de legile lituaniene sau de alte acte juridice valabile în momentul în care a fost încheiat tratatul sau care au intrat în vigoare după intrarea în vigoare a tratatului, se aplică prevederile tratatului internaţional ratificat de Lituania.

Orice lege sau act juridic care contravine prevederilor Constituţiei este nul.

Curtea Constituţională decide dacă legile sau alte acte juridice promulgate de Seimas contravin prevederilor constituţionale şi dacă actele juridice ale preşedintelui sau ale guvernului contravin prevederilor constituţionale sau legilor. Legile lituaniene sau alte acte juridice ale Seimas, ale preşedintelui sau ale guvernului nu mai sunt aplicabile începând cu data publicării oficiale a hotărârii Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict între actul în cauză şi Constituţia Lituaniei. Hotărârile Curţii Constituţionale privind aspectele pentru judecarea cărora aceasta este competentă prin Constituţie sunt definitive şi nu pot fi atacate.

Curtea Constituţională îşi prezintă de asemenea avizul cu privire la existenţa unui conflict de legi între un anumit tratat internaţional ratificat de Lituania şi Constituţie. Decizia definitivă este luată de Seimas pe baza avizului Curţii Constituţionale privind tratatul internaţional.

În cazul în care Curtea Constituţională nu are competenţa să verifice compatibilitatea unui act juridic normativ cu prevederile constituţionale sau legislative şi o instanţă stabileşte că actul sau o parte din acesta intră în conflict cu o lege sau cu un act juridic al guvernului, instanţa în cauză nu este obligată să ţină seama de actul juridic în cauză în deliberarea sa pentru emiterea unei hotărâri. Instanţele cu competenţă generală au dreptul să suspende procedurile şi să emită hotărâri de transferare a cauzelor către instanţele administrative, solicitând verificarea consecvenţei unui anumit act juridic sau a unei părţi din acesta cu o lege sau cu un act juridic al guvernului. Un act juridic normativ (sau o parte din acesta) este considerat abrogat şi nu mai este, de obicei, aplicabil de la data la care o instanţă administrativă emite o hotărâre valabilă care declară că actul normativ în cauză (sau o parte din acesta) este ilegal.

« Ordinea juridică - Informaţii generale | Lituania - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 27-04-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit