comisia europeană > RJE > Asistenţă juridică > România

Ultima actualizare: 14-05-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Asistenţă juridică - România

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Care sunt costurile unui proces şi cine ar trebui să le suporte în mod normal? 1.
2. Ce este asistenţa juridică? 2.
3. Pot beneficia de asistenţă juridică? 3.
4. Poate fi obţinută asistenţă juridică pentru toate litigiile? 4.
5. Există o procedură specifică pentru urgenţe? 5.
6. De unde pot să obţin un formular de cerere de asistenţă juridică? 6.
7. Ce documente ar trebui să ataşez la cererea mea de asistenţă juridică? 7.
8. Unde ar trebui să înregistrez cererea mea de asistenţă juridică? 8.
9. Cum voi fi informat dacă sunt sau nu eligibil pentru asistenţă juridică? 9.
10. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, ce ar trebui să fac? 10.
11. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, cine îmi va alege avocatul? 11.
12. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta va acoperi în întregime costurile procesului meu? 12.
13. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică parţială, cine va suporta celelalte costuri? 13.
14. Dacă mă calific pentru asistenţă juridică, va acoperi aceasta orice cale de atac pe care aş putea să o folosesc după faza iniţială a procesului? 14.
15. Dacă mă calific pentru asistenţă juridică, aceasta poate fi retrasă înainte de sfârşitul procesului (sau chiar după proces)? 15.
16. Dacă nu mă calific pentru asistenţă juridică, pot contesta această decizie? 16.

 

1. Care sunt costurile unui proces şi cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Potrivit art. 274 din Codul de procedură civilă din categoria cheltuielilor de judecată fac parte: taxele judiciare de timbru, timbrul judiciar, taxele de procedură şi impozit proporţional, plata experţilor, despăgubirea martorilor, onorariile avocaţilor şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a făcut.

În sistemul legislaţiei noastre, taxele de timbru, onorariile avocaţiale şi onorariile experţilor se determină în funcţie de complexitatea cauzelor şi de valoarea obiectului litigiului.

În privinţa părţii obligate să suporte cheltuielile de judecată, acest aspect este reglementat nuanţat de codul de procedură civilă. În principiu, partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Pârâtul care recunoaşte însă pretenţiile reclamantului, la prima zi de înfăţişare, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată. De asemenea, când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate parţial, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, ei vor fi obligaţi la plată în mod egal, proporţional sau solidar.

În materie penală, suportarea cheltuielilor de judecată este reglementată de dispoziţiile art. 189-193 din Codul de procedură penală. Astfel, cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea apărătorilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părţi. Trebuie menţionată aici distincţia pe care o fac dispoziţiile legale amintite din Codul de procedură penală cu privire la sumele cuvenite martorului, expertului şi interpretului, precum şi plata cheltuielilor de judecată avansate de stat în caz de condamnare şi în celelalte cazuri, regimul acestora fiind particularizat în funcţie de situaţiile descrise. În privinţa cheltuielilor judiciare avansate de părţi, acestea vor fi suportate de inculpat sau de partea vătămată, în funcţie de soluţia pe fond a instanţei.

SusSus

2. Ce este asistenţa juridică?

Asistenţa juridică este o una din componentele dreptului la apărare. Art. 24 alin. (2) din Constituţie, precizează că în tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, asistenţa judiciară cuprinde: acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar şi, de asemenea, apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.

Garantarea dreptului la apărare este una din regulile de bază ale desfăşurării procesului penal. Codul de procedură penală, prevede în art. 6 că dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal şi orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal.

Organele judiciare au obligaţia să încunoştinţeze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. În condiţiile şi în cazurile prevăzute de lege, organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurarea asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu are apărător ales.

Înscrierea dreptului de apărare între regulile de bază ale procesului penal a impus, în concepţia legiuitorului, instituirea unei game largi de mijloace legale care să conducă la constatarea împrejurărilor ce susţin apărarea. În consecinţă, în economia dispoziţiilor codului de procedură penală au fost asigurate părţilor diverse posibilităţi pentru a învedera organelor jurisdicţionale temeinicia susţinerilor şi cererilor prezentate, ori pentru a combate învinuirile ce se aduc, ori pretenţiile formulate.

SusSus

Privit prin prisma instrumentelor procesuale, dreptul la apărare are un conţinut complex, în care sunt cuprinse aspectele:

  • posibilitatea părţilor de a se apăra singure în cursul procesului penal;
  • obligaţia organelor judiciare de a avea în vedere din oficiu şi aspectele favorabile părţilor angajate în procesul penal;
  • posibilitatea şi, uneori obligaţia acordării asistenţei juridice în cursul procesului penal;

În conţinutul dreptului la apărare este cuprinsă şi asistenţa juridică a părţilor de către un apărător. Prin natura sa, asistenţa juridică se înfăţişează şi ca o garanţie a dreptului la apărare. Aspectele componente ale dreptului la apărare pot fi întâlnite în mod cumulativ pe parcursul rezolvării cauzelor penale, uneori, însă fiind posibil ca o anumită componenţă a dreptului la apărare să fie absentă, astfel asistenţa juridică este, în principiu, facultativă şi, numai în cazurile în care legea prevede expres, apărătorul este prezent în mod obligatoriu în cauzele penale alături de învinuit sau inculpat.

Ca atare, considerăm că o garanţie fundamentală a dreptului la apărare constituie asistenţa juridică.

Prin asistenţă juridică trebuie să înţelegem sprijinul pe care apărătorii îi dau părţilor în cadrul procesului penal prin lămuririle, sfaturile şi intervenţiile lor ca specialişti în domeniul dreptului. În cazul asistenţei juridice, apărătorul pune concluzii în prezenţa părţii ale cărei interese le apără. Asistenţa juridică poate fi acordată numai de avocaţi.

Datorită faptului că asistenţa juridică este acordată de persoane cu pregătire juridică, ea mai este denumită, în literatura de specialitate şi apărare tehnică.

SusSus

În principiu, asistenţa juridică a părţilor în procesul penal este facultativă, în sensul că cei interesaţi sunt lăsaţi să decidă dacă îşi aleg sau nu un avocat care să le acorde asistenţă juridică. De la această regulă există şi derogări, în sensul că, în lumina reglementărilor în vigoare asistenţa juridică poate fi si obligatorie.

În vederea realizării asistenţei juridice, între justiţiabil şi avocat se încheie un contract de asistenţă judiciară. Contractul încheiat între justiţiabil şi avocat include plata unui onorariu asupra căruia cei doi cad de acord. Menţionăm, de asemenea că în lumina dispoziţiilor art. 171 din Codul de procedură penală asistenţa judiciară este obligatorie, astfel:

„(2) Asistenţa juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este reţinut sau arestat chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale sau obligarea la tratament medical chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanţa apreciază că învinuitul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

(3) În cursul judecăţii, asistenţa juridică este obligatorie şi în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

(4) Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă învinuitul sau inculpatul nu şi-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

SusSus

(4^1) Când asistenţa juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales nu se prezintă nejustificat la data stabilită pentru efectuarea unui act de urmărire penală sau la termenul de judecată fixat şi nici nu asigură substituirea, pleacă sau refuză să efectueze apărarea, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordându-i timpul necesar pentru pregătirea apărării. În cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales lipseşte, nejustificat, la termenul de judecată şi nu asigură substituirea, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordând un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(5) Delegaţia apărătorului desemnat din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales.

(6) Dacă la judecarea cauzei apărătorul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în condiţiile alin. 41, cauza se amână.”

3. Pot beneficia de asistenţă juridică?

Cel care nu poate să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate solicita asistenţă judiciară (art. 74 Cod procedură civilă).

În materie penală, asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, mai multor categorii de victime, ţinând seama, pe de o parte, de gravitatea infracţiunii săvârşite, iar, pe de altă parte, de situaţia materială a victimei. (Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor).

SusSus

Asistenţa juridică gratuită se acordă, în primul rând, victimelor directe ale infracţiunilor grave săvârşite cu violenţă (tentativa la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, vătămarea corporală gravă şi infracţiunile intenţionate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei) sau ale infracţiunilor grave privitoare la viaţa sexuală (infracţiunile de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală săvârşită asupra unui minor sau săvârşită cu violenţă). Asistenţa juridică gratuită se acordă şi victimelor indirecte ale unor infracţiuni grave (soţul, copiii şi cei aflaţi în întreţinerea victimelor directe decedate prin săvârşirea infracţiunilor).

Asistenţa juridică gratuită se acordă victimelor altor infracţiuni decât cele menţionate, indiferent de natura infracţiunii, dacă venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe ţară stabilit pentru anul în care victima a formulat cererea de asistenţă juridică gratuită.

De asemenea, victimele infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, modificată, au dreptul să primească asistenţă juridică obligatorie pentru a putea să îşi exercite drepturile în cadrul procedurilor penale prevăzute de lege, în toate fazele procesului penal, şi să îşi susţină cererile şi pretenţiile civile faţă de persoanele care au săvârşit infracţiunile prevăzute de prezenta lege, în care ele sunt implicate.

4. Poate fi obţinută asistenţă juridică pentru toate litigiile?

Legea nu distinge în acest sens cu privire la natura litigiilor, astfel încât se poate concluziona că asistenţa judiciară poate fi obţinută pentru orice fel de litigiu.

SusSus

5. Există o procedură specifică pentru urgenţe?

În materie de asistenţă juridică , nu este reglementată la ora o procedură specifică pentru urgenţe.

6. De unde pot să obţin un formular de cerere de asistenţă juridică?

Nu există un formular standardizat prin care partea interesată poate solicita asistenţă juridică. Cerere va cuprinde menţiunile prevăzute de lege şi va îndeplini în acelaşi timp toate condiţiile de fond şi de formă specifice cererilor adresate instanţei de judecată. Pe lângă aceste menţiuni, cererea de acordare a asistenţei juridice trebuie să cuprindă şi unele menţiuni specifice. Astfel, cererea pentru obţinerea asistenţei judiciare va fi făcută în scris instanţei de judecată şi va arăta cauza la care se referă, precum şi starea materială a părţii ( art. 76 Cod procedură civilă).

7. Ce documente ar trebui să ataşez la cererea mea de asistenţă juridică?

Cererea de acordare a asistenţei juridice va fi însoţită de dovezi scrise, privitoare la veniturile şi sarcinile materiale ale persoanei care solicită asistenţa judiciară.

8. Unde ar trebui să înregistrez cererea mea de asistenţă juridică?

Cererea de acordare a asistenţei juridice se depune şi înregistrează la instanţa judecătorească pe lângă care se solicită.

9. Cum voi fi informat dacă sunt sau nu eligibil pentru asistenţă juridică?

Instanţa va cerceta cererea, va cere lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii autorităţilor locale, dacă este cazul, şi va dispune, fără dezbateri, prin încheiere, în camera de consiliu (art. 78 alin. (1) Cod procedură civilă).

SusSus

Încheierea cu privire la cererea de asistenţă sau prin care s-a revenit asupra asistenţei încuviinţate nu este supusă nici unei căi de atac (art. 78 alin. (3) Cod procedură civilă).

Partea potrivnică poate însă, oricând, să înfăţişeze instanţei dovezi cu privire la starea adevărată a celui căruia i s-a încuviinţat cererea, dar, în cursul noilor cercetări, asistenţa acordată nu se suspendă (art. 78 alin. (2) Cod procedură civilă).

10. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, ce ar trebui să fac?

Se va proceda potrivit prevederilor prezentate la punctele 6-8 din prezentul chestionar.

11. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, cine îmi va alege avocatul?

În conformitate cu art. 75 alin. (1) pct.2 din Codul de procedură civilă, apărarea şi asistenţa gratuită se realizează printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.

Potrivit art. 68-69 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificată: „Baroul asigură asistenţă judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale în - cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul.

În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă gratuită.

SusSus

Baroul organizează servicii de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigură asistenţă juridică şi la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.”

12. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta va acoperi în întregime costurile procesului meu?

Categoriile de cheltuieli de judecată de care partea care a obţinut asistenţa judiciară va fi scutită, precum şi modul în care se va concretiza asistenţa judiciară sunt aspecte pe care le stabileşte instanţa de judecată.

În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei. În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

13. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică parţială, cine va suporta celelalte costuri?

În cazul obţinerii asistenţei juridice numai parţial se vor aplica în mod corespunzător prevederile referitoare la cheltuielile de judecată din Codul de procedură civilă, respectiv Codul de procedură penală.

14. Dacă mă calific pentru asistenţă juridică, va acoperi aceasta orice cale de atac pe care aş putea să o folosesc după faza iniţială a procesului?

Deşi legea nu prevede expres acest lucru, cel îndreptăţit la asistenţă judiciară poate beneficia de aceasta pe durata întregului proces (până la pronunţarea unei hotărâri definitive/ irevocabile, deci până la epuizarea tuturor căilor de atac).

15. Dacă mă calific pentru asistenţă juridică, aceasta poate fi retrasă înainte de sfârşitul procesului (sau chiar după proces)?

Conform art. 70 din Codul de procedură civilă, „dacă instanţa constată că cererea de asistenţă a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, ea poate, revenind asupra asistenţei încuviinţate, să condamne partea la o amendă egală cu sumele de plată cărora a fost scutită., iar potrivit art. 80, dreptul la asistenţă se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale.

16. Dacă nu mă calific pentru asistenţă juridică, pot contesta această decizie?

În conformitate cu art. 70 alin.(3) din Codul de procedură civilă încheierea instanţei de judecată cu privire la cererea de asistenţă sau prin care s-a revenit asupra asistenţei încuviinţate nu este supusă nici unei căi de atac.

Informaţii suplimentare

Linkuri utile:

Baroul Bucureşti, http://www.baroul-bucuresti.ro/index_ro.asp

Uniunea Naţională a Barourilor din România, http://www.uar.ro/

« Asistenţă juridică - Informaţii generale | România - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 14-05-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit