comisia europeană > RJE > Asistenţă juridică > Republica Cehă

Ultima actualizare: 24-04-2009
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Asistenţă juridică - Republica Cehă

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Care sunt costurile unui proces şi cine ar trebui să le suporte în mod normal? 1.
2. Ce este asistenţa juridică? 2.
3. Pot beneficia de asistenţă juridică? 3.
4. Se poate obţine asistenţă juridică pentru toate litigiile? 4.
5. Există o procedură specifică pentru urgenţe? 5.
6. De unde pot să obţin un formular de cerere de asistenţă juridică? 6.
7. Ce documente ar trebui să ataşez la cererea mea de asistenţă juridică? 7.
8. Unde ar trebui să introduc cererea de asistenţă juridică? 8.
9. Cum voi fi informat dacă sunt sau nu eligibil pentru asistenţă juridică? 9.
10. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, ce ar trebui să fac? 10.
11. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, cine îmi va alege avocatul? 11.
12. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta va acoperi în întregime cheltuielile legate de proces? 12.
13. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică parţială, cine va suporta celelalte costuri? 13.
14. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, va acoperi aceasta şi căile de atac pe care aş putea să le formulez după proces? 14.
15. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta poate fi retrasă înainte de sfârşitul procesului (sau chiar după proces)? 15.
16. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, pot contesta această decizie? 16.

 

1. Care sunt costurile unui proces şi cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Codul de procedură civilă prevede următoarele tipuri de costuri în acţiunile civile: deconturile părţilor şi ale reprezentanţilor acestora (de exemplu transportul, masa şi cazarea), taxele judiciare, pierderile de venit ale părţilor şi ale reprezentanţilor lor legali, cheltuielile legate de obţinerea probelor, onorariul notarului pentru executarea actelor unui împuternicit legal şi deconturile acestuia (în acţiunile în materie succesorală), onorariul executorului în cadrul procedurii succesorale şi deconturile acestuia, costurile legate de interpretare şi reprezentare. Lista nu este exhaustivă; alte cheltuieli pot fi, de asemenea, considerate drept costuri. Cu toate acestea, trebuie să fie cheltuieli impuse în legătură cu procesul. Acest lucru înseamnă că, de exemplu, costurile legate de avertismentele adresate unui debitor înainte de introducerea unei acţiuni sau cheltuielile ocazionate de încercarea de a ajunge la o soluţionare amiabilă extrajudiciară nu pot fi clasificate drept costuri legate de proces.

În principiu, o parte în proces achită cheltuielile de judecată care îi revin în mod personal acesteia şi reprezentantului său, chiar dacă aceasta este scutită de la plata taxelor judiciare. Statul acoperă deconturile unui reprezentant în cazul în care acesta este desemnat din oficiu de către instanţă (articolul 30 din Codul de procedură civilă). În cazul în care un avocat este numit în calitate de reprezentant, statul acoperă, de asemenea, onorariul de reprezentant al acestuia.

SusSus

Plata taxelor judiciare este reglementată prin dispoziţii legislative separate, şi anume Legea privind taxele judiciare. În cazul procedurii contencioase obişnuite, cheltuielile de judecată sunt plătite, de obicei, de către reclamant. Legea prevede acţiunile judiciare care sunt scutite de la plata taxelor judiciare (de exemplu cauzele privind tutela, asistenţa legală a minorilor, acţiunile privind întreţinerea copiilor sau a părinţilor, acţiunile în materie succesorală în faţa instanţei de fond).

2. Ce este asistenţa juridică?

În temeiul dreptului ceh, următoarele pot fi considerate drept asistenţă juridică în acţiunile civile:

  • scutirea unei părţi de la plata taxelor judiciare;
  • desemnarea unui reprezentant - posibilă, de asemenea, înainte de începerea procesului, pentru ca partea să fie reprezentată atunci când introduce o acţiune (cererea de chemare în judecată) - partea în numele căreia a fost desemnat reprezentantul nu plăteşte deconturile reprezentantului sau onorariul de reprezentare;
  • desemnarea unui avocat de către baroul ceh.

În ceea ce priveşte acordarea de asistenţă juridică în cadrul litigiilor transfrontaliere, se aplică o lege diferită, şi anume Legea privind acordarea de asistenţă juridică în cadrul litigiilor transfrontaliere de pe teritoriul Uniunii Europene. Acordarea de asistenţă juridică înseamnă:

  • desemnarea unui reprezentant;
  • desemnarea unui interpret;
  • scutirea de la plata taxelor judiciare şi de la plata în avans a costurilor legate de administrarea probelor în cadrul procedurilor din faţa unei instanţe de drept procesual;
  • punerea la dispoziţie a traducerii a unui document scris (cu excepţia documentaţiei în limba slovacă);
  • rambursarea cheltuielilor principale de transport.

Asistenţa juridică poate fi, de asemenea, acordată în afara procesului, sub forma serviciilor juridice în conformitate cu Legea privind practicile legale. Persoanele care nu îşi pot permite aceste servicii au dreptul de a se adresa baroului ceh în vederea desemnării unui avocat, cu condiţia îndeplinirii de către acestea a condiţiilor prevăzute de lege.

SusSus

3. Pot beneficia de asistenţă juridică?

Instanţa poate, la cerere, scuti una dintre părţile în proces (sau un coparticipant) de la plata taxelor judiciare:

  • în cazul în care acest lucru se justifică prin situaţia părţii şi
  • în cauzele care nu implică apărarea, în mod arbitrar sau în mod evident greşit, ori revendicarea unui drept.

Atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice pot beneficia de scutire.

Părţile în proces nu trebuie să fie împiedicate a-şi revendica sau a-şi apăra un drept în faţa instanţei pentru simplul motiv că acestea se află într-o situaţie financiară nefavorabilă. Instanţa ţine seama, în special, de statutul financiar al solicitantului în ansamblu, de nivelul taxei judiciare, costul probabil legat de prezentarea probelor, precum şi de natura pretenţiei care face obiectul acţiunii. În cazul persoanelor fizice, instanţa ia în considerare situaţia socială a acestora, starea de sănătate, etc. În ceea ce priveşte persoanele juridice şi persoanele fizice care sunt întreprinzători, trebuie să se ţină, de asemenea, seama de natura afacerii sau a altor activităţi, cantitatea şi structura bunurilor acestora şi solvabilitatea bunurilor.

Revendicarea sau apărarea, în mod evident fără succes, a unui bun intervine, în special, în cauzele în care nu există nicio îndoială, din faptele prezentate de reclamant cu privire la faptul că cererea acestuia nu poate fi susţinută în situaţia respectivă. Exemple principale de revendicări sau apărări în mod arbitrar ale unui drept cuprind exercitarea unui drept în scopul hărţuirii sau al provocării unei întârzieri evidente în îndeplinirea obligaţiilor care incumbă în mod clar asupra debitorului.

SusSus

În cazul în care instanţa hotărăşte că una dintre părţi este scutită de la plata taxelor judiciare, părţii respective nu i se poate solicita să achite un avans din costurile legate de prezentarea probelor sau să ramburseze statului costurile acoperite de către acesta.

La cerere, instanţa desemnează un reprezentant al părţii care îndeplineşte condiţiile privind scutirea de la plata taxelor judiciare, în cazul în care acest lucru este necesar în vederea protejării intereselor părţii. Cu toate acestea, nu există un drept automat cu privire la desemnarea unui reprezentant în cazul în care acţiunea sau partea sunt scutite de la plata taxelor judiciare ex lege (adică pe baza Legii privind taxele judiciare). Chiar şi în aceste cazuri, trebuie îndeplinite condiţiile menţionate mai sus cu privire la scutirea de la plata taxelor judiciare, astfel cum acestea sunt prevăzute în Codul de procedură civilă. Orice persoană fizică care are capacitate juridică şi este eligibilă pentru a oferi reprezentarea cuvenită poate fi desemnată drept reprezentant; este necesar consimţământul persoanei respective în vederea desemnării. Un avocat va fi desemnat drept reprezentant în cazul în care acest lucru este necesar în vederea protejării intereselor părţii sau în cauzele în care reprezentarea prin avocat este obligatorie (introducerea unei căi de atac la Curtea Supremă). Deconturile avocatului desemnat şi onorariile legate de reprezentare sunt acoperite de către stat. Instanţa poate desemna un reprezentant înainte de începerea procesului în cazul în care una dintre părţi intenţionează să introducă o acţiune cu ajutorul unui reprezentant.

SusSus

În cazul în care instanţa respinge cererea privind desemnarea unui reprezentant, solicitantul se poate adresa baroului ceh şi poate solicita desemnarea unui avocat. În acest caz, baroul poate desemna un avocat dacă solicitantul dovedeşte că cel puţin doi avocaţi au refuzat să îi ofere servicii juridice. Desemnarea unui avocat nu este un drept garantat prin lege. Este necesar ca din cauza specifică să rezulte că reprezentarea prin avocat este absolut esenţială sau că reprezentarea este cerută de lege în vederea protejării dreptului solicitantului. În cazul în care baroul consideră că cererea privind numirea unui avocat este întemeiată, aceasta desemnează un avocat care îi va oferi un serviciu juridic specific; nu se solicită niciodată unui avocat să trateze mai multe probleme ale solicitantului.

4. Se poate obţine asistenţă juridică pentru toate litigiile?

Asistenţa juridică descrisă la întrebările 2 şi 3 poate fi obţinută în acţiunile civile, de dreptul muncii, al familiei sau de drept comercial.

Asistenţa juridică poate fi, de asemenea, acordată în acţiunile administrative în conformitate cu legea contenciosului administrativ.

5. Există o procedură specifică pentru urgenţe?

Nu există o procedură specială în astfel de cauze.

6. De unde pot să obţin un formular de cerere de asistenţă juridică?

Nu există un formular model specific pentru introducerea cererilor. Cererea ar trebui să cuprindă următoarele informaţii:

SusSus

  • informaţii privind solicitantul astfel încât acesta să poată fi identificat în mod clar;
  • informaţii privind cauza;
  • o cerere din partea solicitantului prin care acesta specifică că starea sa financiară este de aşa natură încât acesta nu poate să îşi apere drepturile, în mod corespunzător, în faţa instanţei;
  • detalii cu privire la obiectul cererii: a) scutirea de la obligaţia de a plăti taxele judiciare, b) desemnarea unui reprezentant, c) desemnarea unui avocat drept reprezentant, având în vedere complexitatea cauzei;
  • o declaraţie cu privire la venitul mediu lunar al solicitantului obţinut din salariu (activitate independentă);
  • o declaraţie cu privire la suma obţinută din orice alt venit secundar (de exemplu venituri sub formă de capital obţinute din titluri de valoare);
  • o declaraţie cu privire la beneficiile sub formă de pensii primite de către solicitant, precum şi detaliile complete cu privire la acestea;
  • detalii complete cu privire la bunurile personale cu o valoare ridicată (de exemplu, economii, titluri de valoare, bijuterii personale, autovehicule, proprietăţi care nu sunt folosite în vederea satisfacerii nevoilor principale de locuit ale solicitantului sau a activităţilor lucrative ale acestuia - teren, case de odihnă etc.);
  • detalii complete cu privire la cheltuielile lunare principale (cheltuieli legate de cazare, mijloace de trai; costul navetei pentru a merge la lucru; întreţinerea copiilor sau a (fostului/fostei) soţ/soţii - cu detalii complete privind autoritatea şi hotărârea prin care obligaţia respectivă a fost impusă solicitantului);
  • detalii complete privind datoriile şi creditorii, contractele de închiriere şi creditele de consum (şi, dacă este cazul, precizarea procedurilor de executare împotriva solicitantului);
  • detalii complete cu privire la orice alte fapte relevante;
  • o referire la anexele ataşate cererii, şi anume, în special, confirmarea oficială a sumei de bani pretinsă (confirmare din partea angajatorului sau a administratorului financiar cu privire la venit - pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente, confirmarea în cauză trebuie să fie pentru ultima perioadă de impozitare); confirmarea faptului că solicitantul plăteşte contribuţii la pensii; hotărârile pe baza cărora solicitantul plăteşte întreţinerea către alte persoane; documente privind cheltuielile necesare (de exemplu facturile privind chiria);
  • o declaraţie pe proprie răspundere din partea solicitantului cu privire la faptul că informaţiile furnizate în cerere sunt adevărate şi că acesta nu a ascuns niciun fapt;
  • data, semnătura solicitantului.

În cauzele transfrontaliere, cererea trebuie prezentată sub forma unui formular tipizat. Formularul poate fi completat direct pe site-ul web al Atlasului Judiciar European în materie civilă.

SusSus

7. Ce documente ar trebui să ataşez la cererea mea de asistenţă juridică?

Certificarea situaţiei financiare a solicitantului ar trebui însoţită de acte prin care să se dovedească venitul solicitantului şi cheltuielile menţionate în cerere (a se vedea punctul 6).

8. Unde ar trebui să introduc cererea de asistenţă juridică?

Cererea privind scutirea de la plata taxelor judiciare poate fi depusă la instanţa care soluţionează cauza în privinţa căreia se solicită scutirea de la plată. Instanţa de fond este cea care se pronunţă cu privire la cereri, chiar şi în cazul în care cererea se referă la scutirea de la plata cheltuielilor de judecată după introducerea unei căi de atac.

Cererea privind desemnarea unui reprezentant înainte de începerea procesului poate fi, în general, depusă în faţa instanţei districtuale în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul solicitantul sau a unei alte instanţe districtuale.

Cererea privind desemnarea de către baroului ceh a unui avocat (a se vedea punctul 3) se depune la baroul ceh, la adresa Brno Branch, nám. Svobody 84/15, 602 00 Brno.

9. Cum voi fi informat dacă sunt sau nu eligibil pentru asistenţă juridică?

Instanţa are obligaţia de a informa părţile cu privire la dreptul lor de a depune o cerere privind scutirea de la plata taxelor judiciare în cazul în care nu sunt reprezentate de un avocat sau un notar. Instanţei îi revine, de asemenea, obligaţia de a informa părţile cu privire la dreptul acestora de a solicita desemnarea unui reprezentant.

SusSus

Avocaţii sunt, în general, autorizaţi să ofere consultanţă juridică.

10. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, ce ar trebui să fac?

Instanţei de judecată îi revine misiunea de a hotărî dacă una dintre părţi îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, pe baza cererii. Pentru informaţii cu privire la depunerea unei cereri, a se vedea răspunsurile la întrebările 6-8.

11. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, cine îmi va alege avocatul?

Instanţa desemnează un reprezentant la cererea uneia dintre părţi (a se vedea răspunsul la întrebarea nr. 2). Instanţa va desemna un avocat drept reprezentant în cazul în care acest lucru este necesar în vederea protejării intereselor părţii sau în acţiunile în care reprezentarea prin avocat este obligatorie. Instanţa alege un anumit avocat care are obligaţia de a oferi servicii juridice, cu excepţia cazului în care există temeiuri legitime pentru a refuza numirea (de exemplu în cazul unui conflict de interese). În cazul în care cel puţin doi avocaţi refuză să ofere servicii juridice, o altă soluţie este ca persoana să se adreseze baroului ceh, care poate desemna un avocat.

12. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta va acoperi în întregime cheltuielile legate de proces?

A se vedea răspunsul la întrebarea nr. 2.

SusSus

13. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică parţială, cine va suporta celelalte costuri?

Instanţa poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de judecată doar parţial, doar pentru o fază a procesului (de exemplu numai pentru procedurile care au loc în faţa instanţei de fond) sau doar pentru anumite taxe judiciare. Restul taxelor judiciare trebuie plătit de către partea respectivă.

În cazul în care se desemnează un reprezentant al părţii care este scutită de la plata taxelor judiciare, partea respectivă nu plăteşte deconturile reprezentantului sau onorariul pentru reprezentare, în limitele scutirii acesteia de la plata cheltuielilor de judecată.

14. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, va acoperi aceasta şi căile de atac pe care aş putea să le formulez după proces?

Trebuie să se facă distincţie în acest caz între acordarea de asistenţă juridică în procedurile strict naţionale şi acordarea de asistenţă în procedurile transfrontaliere de pe teritoriul Uniunii Europene.

În procedurile strict naţionale, în principiu, scutirea de la plata cheltuielilor de judecată încetează în momentul în care hotărârea care pune capăt procesului devine executorie. Acest lucru înseamnă că scutirea acordată în procedurile desfăşurate în faţa instanţei de fond se aplică şi în ceea ce priveşte căile de atac obişnuite, însă nu şi procedurilor privind căile extraordinare de atac (recursul în faţa Curţii Supreme, acţiunea privind redeschiderea procedurilor, recurs în anulare). Cu toate acestea, în astfel de proceduri extraordinare ale căilor de atac, este posibil să se depună o nouă cerere privind scutirea de la plata taxelor judiciare.

SusSus

În procedurile cu privire la un litigiu transfrontalier, hotărârea pronunţată cu privire la acordarea de asistenţă juridică se aplică tuturor procedurilor ulterioare, inclusiv acţiunile care au ca obiect introducerea unei căi extraordinare de atac, recunoaşterea unei hotărâri, declararea caracterului executoriu şi punerea în executare.

15. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, aceasta poate fi retrasă înainte de sfârşitul procesului (sau chiar după proces)?

În cazul în care statutul părţii se modifică astfel încât scutirea de la plata taxelor judiciare nu mai este justificată sau în cazul în care instanţa constată ulterior că statutul real al părţii nu justifica scutirea de la plată în momentul acordării acesteia, instanţa va revoca scutirea de la plată. Această măsură are efect retroactiv numai dacă instanţa hotărăşte în mod expres în acest sens. Instanţa poate revoca scutirea de la plată numai până în momentul închiderii procedurilor prin pronunţarea unei hotărâri definitive.

Cu toate acestea, modificarea regulilor aplicate în vederea evaluării situaţiei solicitantului sau modificarea opiniei instanţei dacă respectiva cauză implică revendicarea sau apărarea în mod arbitrar sau în mod evident greşită a unui drept, nu constituie prin ele însele un motiv de revocare a scutirii de la plata cheltuielilor de judecată.

16. În cazul în care îndeplinesc condiţiile pentru a primi asistenţă juridică, pot contesta această decizie?

În cazul în care cererea privind scutirea de la plata taxelor judiciare nu este aprobată în totalitate sau dacă scutirea este revocată, partea respectivă poate introduce apel împotriva unei astfel de hotărâri. Calea de atac introdusă în faţa Curţii Supreme împotriva unei hotărâri pronunţate de către instanţa de apel nu este admisibilă.

Preşedintele baroului ceh hotărăşte cu privire la desemnarea unui avocat de către barou în cadrul procedurilor administrative. O acţiune administrativă poate fi introdusă împotriva hotărârii.

« Asistenţă juridică - Informaţii generale | Republica Cehă - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 24-04-2009

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit