comisia europeană > RJE > Măsuri provizorii şi măsuri preventive

Ultima actualizare: 21-03-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Măsuri provizorii şi măsuri preventive - Informaţii generale

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


“Aţi intentat o acţiune în justiţie, însă procedurile sunt lente şi simţiţi că sunteţi mereu amânat.”

Vă temeţi ca debitorul dumneavoastră să nu profite de procedurile lungi şi de diferitele facilităţi de redresare pentru a scăpa de creditori înainte ca hotărârea să fie pronunţată definitiv. De exemplu, acesta ar putea să-şi aranjeze insolvabilitatea sau să-şi transfere bunurile. În acest caz, este în interesul dumneavoastră să cereţi instanţei aplicarea de măsuri provizorii.

Instanţa poate impune măsuri provizorii sau de conservare asupra bunurilor debitorului. Scopul tuturor acestor măsuri este anticiparea hotărârii definitive, pe baza faptelor, pentru o anumită perioadă, astfel încât să se asigure posibilitatea de executare a acesteia. Însă trebuie să se facă distincţia între mai multe situaţii:

1. Măsuri de conservare

Acestea au fost definite de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene ca fiind măsuri menite să protejeze drepturile recunoscute în alte proceduri ale instanţei care audiază cauza în fond, pentru a menţine situaţia de la momentul respectiv atât în realitate, cât şi în procedurile juridice. În practică, aceste măsuri îl vor ajuta pe creditor să se apere împotriva riscului de a nu fi plătit prin folosirea a două tehnici: fie debitorul este împiedicat să-şi înstrăineze bunurile, fie acestea sunt grevate cu sarcini, astfel încât, dacă debitorul îşi înstrăinează într-adevăr bunurile, acestea să poată fi recuperate de la proprietarii ulteriori.

Exemple de măsuri de conservare:

  • Sechestrarea preventivă a bunurilor mobile sau a sumelor de bani aparţinând debitorului.
  • Punerea sub sechestrul curţii a proprietăţii contestate, astfel încât aceasta să fie menţinută în starea actuală până la pronunţarea hotărârii;
  • Ipotecarea bunurilor imobiliare, a activelor afacerii şi a titlurilor de valoare. Există reguli în ceea ce priveşte publicarea acestor măsuri.

Condiţii pentru impunerea de măsuri de conservare:

  • Când depuneţi cererea, instanţa (care, în funcţie de statul membru, poate fi instanţa care audiază cauza sau o instanţă specială responsabilă de măsurile provizorii şi de conservare) vă poate cere să dovediţi că solicitarea dumneavoastră are şanse de succes şi că există riscul de a nu vă putea recupera datoria de la debitor.
  • Ordinul judecătoresc va specifica activele asupra cărora se vor aplica măsurile, până la o anumită sumă proporţional cu solicitarea dumneavoastră. Există o listă de bunuri şi active care nu pot fi sechestrate (îmbrăcăminte, hrană, anumite piese de mobilier, o anumită proporţie din salarii şi remuneraţii), astfel încât să se asigure traiul decent al familiei debitorului. Debitorul poate contesta măsura şi poate cere ridicarea sechestrului. Dacă, după audierea cauzei în fond, aţi obţinut o hotărâre definitivă executorie, puteţi cere transformarea sechestrului preventiv într-un ordin de execuţie.

2. Măsuri provizorii

SusSus

În alte situaţii urgente, măsurile pur de conservare nu vor fi întotdeauna suficiente. Instanţa poate de aceea impune anumite măsuri provizorii cu efecte similare cu cele ale hotărârii anticipate pe baza faptelor prezentate. Hotărârea definitivă poate confirma sau revoca aceste măsuri provizorii.

Ca şi măsurile de conservare, măsurile provizorii sunt luate înainte de pronunţarea sentinţei în fond, ceea ce le distinge de executarea provizorie.

3. Executarea provizorie

S-a pronunţat hotărârea în favoarea dumneavoastră, însă există încă posibilitatea de apel sau contestare. Doriţi ca hotărârea să fie pusă imediat în execuţie deoarece vă temeţi ca debitorul dumneavoastră să nu facă apel doar pentru a întârzia procedurile. În multe astfel de cauze, instanţa va impune executarea provizorie a hotărârii. Se pot impune anumite condiţii, în funcţie de ţară (urgenţă, garanţii din partea creditorului, principiul procedurilor contradictorii, cauză ce nu poate fi contestată, însă împotriva căreia se poate face apel etc).

O comparaţie între legislaţiile naţionale arată absenţa aproape totală a unei definiţii pentru măsurile provizorii şi de conservare şi diferenţele destul de mari dintre sistemele juridice. Diferenţele dintre statele membre cresc şi mai mult în ceea ce priveşte situaţiile în care aceste măsuri pot face de prisos procedurile întreprinse în fond şi pot ajuta la evitarea regulilor normale de jurisdicţie. Puterile instanţelor care audiază cererile de executare provizorie sunt de asemenea distribuite în mod inegal – unele state membre refuză orice decizie care ar putea anticipa rezultatul final.

Există diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte condiţiile de impunere a acestor măsuri. De exemplu, condiţia privind urgenţa este interpretată din ce în ce mai mult în termeni largi..

Există de asemenea diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte natura bunurilor şi activelor ce pot fi afectate, tipul de măsuri disponibile şi relaţia dintre instanţa care a dispus măsuri provizorii sau de conservare şi instanţa care audiază cauza în fond. Aspectele formale sunt de asemenea departe de a fi uniforme. În multe state membre, măsurile provizorii necesită aprobarea instanţelor, care pot fi specializate în unele state şi generale în altele, iar în anumite state această aprobare nu este necesară. Procedura este în principal unilaterală în multe dintre statele membre; însă, în alte state procedura este în întregime contradictorie, cu excepţia cauzelor celor mai urgente, pentru a evita situaţiile neprevăzute.

Faceţi clic pe drapelele statelor membre pentru informaţii privind procedurile legate de măsurile provizorii şi de conservare.

Dacă faceţi clic pe „Drept comunitar”, puteţi găsi informaţii privind măsurile provizorii şi de conservare într-un alt stat membru.

Pentru informaţii despre convenţiile internaţionale, faceţi clic pe „Drept internaţional”.

SusSus

Ultima actualizare: 21-03-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit