comisia europeană > RJE > Divorţul > Polonia

Ultima actualizare: 18-03-2008
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Divorţul - Polonia

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Versiunea lingvistică originală a fost actualizată şi transferată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Care sunt condiţiile pentru obţinerea unui divorţ? 1.
2. Care sunt motivele pentru divorţ? 2.
3. Care sunt consecinţele divorţului cu privire la: 3.
a) relaţiile personale dintre soţi (de exemplu numele de familie)? a)
b) împărţirea proprietăţii soţilor? b)
c) copiii minori ai soţilor (de exemplu răspunderea părintească şi stabilirea drepturilor de întreţinere)? c)
d) obligaţia de a plăti întreţinere celuilalt soţ? d)
4. Ce înseamnă termenul juridic „separare legală” în termeni practici? 4.
5. Care sunt condiţiile pentru separarea legală? 5.
6. Care sunt efectele juridice ale separării legale? 6.
7. Ce înseamnă în practică termenul „anularea căsătoriei”? 7.
8. Care sunt condiţiile pentru anularea căsătoriei? 8.
9. Care sunt efectele juridice ale anulării căsătoriei? 9.
10. Există mijloace alternative extra-judiciare pentru rezolvarea chestiunilor legate de divorţ fără a recurge la instanţă? 10.
11. Cui ar trebui să adresez cererea mea de divorţ/separare legală/anulare a căsătoriei? Ce formalităţi trebuie respectate şi ce acte ar trebui să ataşez la cererea mea? 11.
12. Pot obţine asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii? 12.
13. Este posibil să atac o hotărâre de divorţ/separare legală/anulare a căsătoriei? 13.
14. Ce ar trebui să fac pentru ca o hotărâre privind divorţul/separarea legală/anularea căsătoriei pronunţată de o instanţă în alt stat membru să fie recunoscută în Polonia? 14.
15. Cărei instanţe ar trebui să mă adresez în Polonia pentru a ataca recunoaşterea unei hotărâri privind divorţul/separarea legală/anularea căsătoriei emisă de către o instanţă într-un alt stat membru? Ce procedură se aplică în aceste cazuri? 15.
16. Care este legislaţia aplicabilă într-o acţiune de divorţ între soţi care nu locuiesc în Polonia sau care sunt de naţionalităţi diferite? 16.

 

1. Care sunt condiţiile pentru obţinerea unui divorţ?

Instanţa emite o hotărâre de divorţ prin care stabileşte dacă unul dintre soţi este vinovat de desfacerea căsătoriei, iar, în caz afirmativ, stabileşte soţul vinovat. În cazul în care ambii soţi solicită desfacerea căsătoriei, instanţa nu mai face nicio menţiune referitoare la responsabilitate.

Divorţul nu este condiţionat de o separare anterioară.

2. Care sunt motivele pentru divorţ?

Motivele pentru divorţ sunt reprezentate de faptul că respectiva căsătorie s-a deteriorat complet şi irevocabil. Ambele condiţii trebuie îndeplinite.

3. Care sunt consecinţele divorţului cu privire la:

a) relaţiile personale dintre soţi (de exemplu numele de familie)?

Soţul divorţat care şi-a schimbat numele de familie în momentul căsătoriei poate, timp de trei luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, printr-o cerere adresată şefului oficiului de stare civilă, reveni la numele de familie pe care acesta/aceasta l-a purtat înainte de căsătorie.

Soţul/soţia divorţat/divorţată se poate căsători din nou.

b) împărţirea proprietăţii soţilor?

Din momentul încheierii căsătoriei, proprietatea comună a soţilor este stabilită prin lege. Aceasta acoperă proprietatea pe care aceştia o dobândesc (proprietatea comună legală). Proprietatea comună este desfiinţată în momentul desfacerii căsătoriei, adică în momentul rămânerii definitive a deciziei de divorţ.

SusSus

La cererea unuia dintre soţi, instanţa poate dispune în decizia de divorţ cu privire la împărţirea proprietăţii comune. Proprietatea dobândită a soţilor cuprinde bunurile achiziţionate de către unul dintre soţi sau de ambii în timpul cât era aplicabilă proprietatea comună.

Ambii soţi au dreptul la părţi egale din proprietatea comună.

În cazul în care aceştia au motive întemeiate pentru a face acest lucru, oricare dintre soţi poate solicita instanţei împărţirea proprietăţii în raport cu contribuţia fiecăruia la dobândirea bunurilor respective.

În plus, în cazul în care soţii locuiesc într-un spaţiu comun, instanţa dispune prin hotărârea de divorţ cu privire la modul în care spaţiul urmează a fi utilizat atât timp cât soţii divorţaţi îl împart în continuare. Instanţa poate dispune, de asemenea, în cazul în care se depune o cerere în acest scop, cu privire la împărţirea locuinţei comune sau poate acorda locuinţa unuia dintre soţi, dacă celălalt consimte să o părăsească, fără a primi în schimb o altă locuinţă.

c) copiii minori ai soţilor (de exemplu răspunderea părintească şi stabilirea drepturilor de întreţinere)?

În hotărârea de divorţ, instanţa dispune cu privire la drepturile părinteşti asupra copiilor minori ai ambilor soţi, precum şi cu privire la suma pe care trebuie să o plătească fiecare dintre aceştia pentru a acoperi cheltuielile de întreţinere şi educaţia copiilor.

Instanţa poate încredinţa exerciţiul drepturilor părinteşti unuia dintre părinţi, limitând drepturile părinteşti ale celuilalt părinte la obligaţiile şi drepturile specifice legate de copil (copii).

SusSus

d) obligaţia de a plăti întreţinere celuilalt soţ?

Un soţ divorţat care nu a fost găsit în mod exclusiv vinovat de distrugerea căsătoriei şi care are o situaţie materială dificilă poate solicita întreţinere de la celălalt soţ, potrivit nevoilor rezonabile ale acestuia/acesteia şi a capacităţii de câştig şi a posibilităţilor financiare ale celuilalt soţ.

În cazul în care divorţul duce la deteriorarea substanţială a situaţiei materiale a unuia dintre soţi care nu este vinovat de distrugerea căsătoriei, soţul care este găsit, în mod exclusiv, responsabil de distrugerea acesteia este obligat să asigure mijloace financiare pentru a satisface nevoile soţului care nu este vinovat, chiar dacă acesta din urmă nu se află într-o situaţie materială dificilă.

Obligaţia de întreţinere încetează în momentul în care soţul care primeşte întreţinere încheie o nouă căsătorie. În cazul în care soţul care trebuie să plătească întreţinere nu a fost găsit a fi, în mod exclusiv, vinovat de distrugerea căsătoriei, obligaţia acestuia/acesteia de a plăti întreţinere încetează la cinci ani de la divorţ.

4. Ce înseamnă termenul juridic „separare legală” în termeni practici?

Este vorba despre o separare formală, aceasta constituind obiectul unei hotărâri judecătoreşti în conformitate cu articolele 61 alineatele (1)-(6) din Codul familiei şi al tutelei.

5. Care sunt condiţiile pentru separarea legală?

Condiţia pentru separare este deteriorarea completă a respectivei căsătorii.

SusSus

În cazul în care soţii nu au copii în comun, instanţa poate dispune separarea la cererea soţilor.

6. Care sunt efectele juridice ale separării legale?

Efectele juridice ale separării sunt aceleaşi ca şi cele ale divorţului, cu deosebirea că un soţ separat nu poate încheia o nouă căsătorie.

7. Ce înseamnă în practică termenul „anularea căsătoriei”?

„Anularea căsătoriei” înseamnă anularea, cu efect retroactiv a tuturor efectelor căsătoriei, cu excepţia statutului copiilor rezultaţi dintr-o căsătorie anulată, care îşi menţin statutul de copii născuţi din căsătorie.

8. Care sunt condiţiile pentru anularea căsătoriei?

Motivele pentru anularea căsătoriei sunt enumerate în Codul familiei şi tutelei:

  • unul dintre soţi nu are vârsta legală necesară pentru a încheia o căsătorie,
  • unul dintre soţi este lipsit complet, din punct de vedere juridic, de capacitate de exerciţiu,
  • unul dintre soţi este bolnav psihic sau retardat mintal,
  • unul dintre soţi este căsătorit deja cu o altă persoană,
  • există o relaţie de rudenie de sânge sau colaterală (fraţi, surori, inclusiv fraţi vitregi sau surori vitrege, precum şi fraţi şi surori din afara căsătoriei) ori înrudire prin alianţă între soţi,
  • există o relaţie de adopţie între soţi,
  • s-a depus o declaraţie potrivit căreia unul dintre soţi a încheiat căsătoria într-o stare care nu permitea exprimarea liberă a voinţei din diferite motive, sub influenţa unei erori privind identitatea unei alte părţi sau sub presiunea unei ameninţări ilegale.

Oricare dintre cazurile menţionate mai sus trebuie să fi apărut în momentul încheierii căsătoriei.

SusSus

9. Care sunt efectele juridice ale anulării căsătoriei?

O hotărâre de anulare a căsătoriei are efect constitutiv de drepturi şi este opozabilă terţilor (erga omnes). Există două tipuri de efecte:

  • ex tunc, adică efectele se răsfrâng până la data încheierii căsătoriei, de exemplu soţii revin la statutul matrimonial pe care l-au avut înaintea încheierii căsătoriei şi dobândesc numele avute anterior; relaţia de rudenie dintre soţ şi familia celuilalt soţ este anulată, iar moştenirea legală nu poate opera.
  • ex nunc, adică efectele se produc în momentul rămânerii definitive şi valabile a hotărârii de anulare a căsătoriei, de exemplu în ceea ce priveşte relaţiile de proprietate.

Efectele anulării relaţiilor soţilor faţă de copii acestora rezultaţi din căsătorie şi a relaţiilor de proprietate dintre soţi sunt reglementate de dispoziţiile relevante a legislaţiei privind divorţul, în temeiul căreia, soţul care a încheiat căsătoria cu rea credinţă este considerat a fi soţul vinovat de desfacerea căsătoriei.

10. Există mijloace alternative extra-judiciare pentru rezolvarea chestiunilor legate de divorţ fără a recurge la instanţă?

Medierea familială există în Polonia. Obiectivul fundamental al acesteia este de a soluţiona litigiile dintre soţi, astfel încât să se evite divorţul sau separarea. Medierea este realizată, de obicei, de organizaţii neguvernamentale, fundaţii sau biserică.

Soţii care suferă în urma litigiilor matrimoniale pot solicita asistenţă în diferite moduri de la terapeuţi familiali, psihologi, psihoterapeuţi, grupuri de sprijin etc.

SusSus

11. Cui ar trebui să adresez cererea mea de divorţ/separare legală/anulare a căsătoriei? Ce formalităţi trebuie respectate şi ce acte ar trebui să ataşez la cererea mea?

Cererile de divorţ, separare sau anulare a căsătoriei trebuie depuse la tribunalul regional (sąd okręgowy) care are jurisdicţie asupra celui mai recent loc de reşedinţă comună a soţilor, iar în lipsa acestuia cererile trebuie depuse la tribunalul regional care are jurisdicţie asupra locului de reşedinţă al reclamantului.

Pentru aceste cereri se plăteşte o taxă de sesizare a instanţei. Cu toate acestea, partea a cărei situaţie materială nu-i permite să plătească această taxă poate solicita în instanţă scutirea totală sau parţială de la plata acestor costuri. Aceasta poate, de asemenea, solicita instanţei numirea din oficiu a unui avocat care să o reprezinte.

Următoarele acte trebuie ataşate cererii, în mod corespunzător: copii ale actelor de stare civilă (certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor), acte care să facă dovada câştigurilor (venitul), acte de împuternicire a unui avocat pentru a reprezenta partea (dacă acesta/aceasta a decis să îşi aleagă propriul avocat), precum şi orice certificat de altă natură (certificat medical, hotărâri administrative etc.) care pot fi relevante în cauză.

12. Pot obţine asistenţă judiciară pentru a acoperi costurile procedurii?

Da, a se vedea punctul 11 de mai sus.

SusSus

Partea care solicită scutirea totală sau parţială de la plata cheltuielilor de judecată sau numirea din oficiu a unui avocat trebuie să ataşeze cererii o declaraţie privind situaţia sa materială, utilizând formularul corespunzător pus la dispoziţie de către instanţă.

13. Este posibil să atac o hotărâre de divorţ/separare legală/anulare a căsătoriei?

Da. În toate aceste cauze, este posibil să se introducă apel la o instanţă de al doilea grad de jurisdicţie. Părţile pot introduce apel împotriva hotărârilor instanţei regionale la instanţa de apel.

14. Ce ar trebui să fac pentru ca o hotărâre privind divorţul/separarea legală/anularea căsătoriei pronunţată de o instanţă în alt stat membru să fie recunoscută în Polonia?

Pentru ca hotărârea pronunţată de o instanţă străină într-o cauză civilă, ca în cea de divorţ, separare sau anulare a căsătoriei să producă efecte juridice în Polonia, aceasta trebuie recunoscută de către o instanţă poloneză.

Hotărârea judecătorească străină pronunţată într-o cauză nepecuniară care implică resortisanţi străini, emisă de către instanţa competentă în conformitate cu legislaţia naţională, nu necesită recunoaştere legală, cu excepţia cazului în care aceasta urmează să fie temeiul pe care încheierea unei căsătorii sau temeiul unei înregistrări în registrul de stare civilă, registrul funciar sau un alt registru polonez.

Orice persoană care are un interes legal poate solicita recunoaşterea unei astfel de hotărâri.

SusSus

Instanţa competentă este tribunalul regional care ar avea jurisdicţie locală pentru a audia cauza. În cazul în care jurisdicţia nu poate fi stabilită pe acest temei, instanţa competentă este tribunalul regional din capitală (Tribunalul regional Varşovia).

15. Cărei instanţe ar trebui să mă adresez în Polonia pentru a ataca recunoaşterea unei hotărâri privind divorţul/separarea legală/anularea căsătoriei emisă de către o instanţă într-un alt stat membru? Ce procedură se aplică în aceste cazuri?

În cazul în care o instanţă regională a pronunţat o hotărâre de recunoaştere în Polonia a efectelor juridice ale unei hotărâri pronunţate de o instanţă străină, persoana care doreşte să atace recunoaşterea respectivă poate introduce un apel în conformitate cu normele generale în materie.

În termen de şapte zile de la pronunţarea hotărârii, persoana respectivă poate solicita însemnarea în scris a motivelor hotărârii. În termen de 14 zile de la primirea în scris a motivelor, acesta/aceasta poate introduce apel, lucru care poate fi realizat şi în termen de 21 de zile de la emiterea hotărârii.

Atât cererea de motivare, cât şi apelul trebuie formulate în faţa instanţei care a emis hotărârea în cauză. De îndată ce reclamantul a terminat formalităţile (de exemplu plata taxei de apel), instanţa respectivă transmite apelul, împreună cu documentaţia instanţei de apel.

16. Care este legislaţia aplicabilă într-o acţiune de divorţ între soţi care nu locuiesc în Polonia sau care sunt de naţionalităţi diferite?

În temeiul Legii privind dreptul internaţional privat, dreptul aplicabil în cauzele privind căsătoria este legea naţională a ţării de origine a fiecăruia dintre soţi. Dreptul polonez nu recunoaşte dubla cetăţenie. Un cetăţean polonez, cu toate că are o altă naţionalitate, este tratat de către instanţă ca având numai cetăţenia poloneză. Acest lucru înseamnă că într-o cauză de divorţ, separare sau anulare a căsătoriei, instanţa ia în considerare dispoziţiile relevante ale dreptului polonez (Codul familiei şi al tutelei). În cazul în care o instanţă poloneză audiază o asemenea cauză, aceasta este obligată, în ceea ce priveşte persoana/persoanele care are/au cetăţenie poloneză, dar este/sunt resortisant/resortisanţi al/ai altui stat, să ţină seama de condiţiile privind divorţul, separarea sau anularea căsătoriei din legislaţia naţională a fiecăreia dintre părţi, în mod distinct.

Pe lângă Legea privind dreptul internaţional privat, aspectul privind dreptul aplicabil în ceea ce priveşte divorţul, separarea sau anularea este reglementat, de asemenea, de acorduri bilaterale dintre Polonia şi diferite alte state. Elementul esenţial în determinarea ţării a cărei legislaţii este aplicabilă îl reprezintă naţionalitatea persoanei vizate de cauza respectivă.

« Divorţul - Informaţii generale | Polonia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 18-03-2008

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit