comisia europeană > RJE > Despăgubiri pentru victimele infracţiunilor > România

Ultima actualizare: 14-05-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Despăgubiri pentru victimele infracţiunilor - România

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Obţinerea de compensări sub formă de daune-interese din partea inculpatului 1.
1.1. În ce condiţii pot depune o cerere în vederea obţinerii de daune-interese în procesul împotriva unui inculpat (în proceduri penale)? 1.1.
1.2. În ce etapă a procedurii ar trebui să înaintez cererea? 1.2.
1.3. Cum ar trebui să înaintez cererea şi cui? 1.3.
1.4. Sub ce formă ar trebui să-mi prezint cererea (trebuie să indic o sumă totală şi/sau să precizez daunele individuale?) 1.4.
1.5. Pot beneficia de asistenţă juridică înainte şi/sau în timpul procedurilor? 1.5.
1.6. Ce dovezi va trebui să prezint în sprijinul cererii mele? 1.6.
1.7. Dacă instanţa îmi va acorda dreptul la daune-interese, există un tip de asistenţă specială pentru mine, ca victimă a unei infracţiuni, pentru executarea hotărârii date împotriva inculpatului? 1.7.
2. Obţinerea de despăgubiri din partea statului sau a unui organism public 2.
2.1. Pot obţine despăgubiri din partea statului sau a unui organism public? 2.1.
2.2. Această posibilitate este limitată la victimele care au suferit din cauza anumitor tipuri de infracţiuni? 2.2.
2.3. Această posibilitate este limitată la victimele care au suferit diferite tipuri de prejudicii? 2.3.
2.4. Rudele sau urmaşii victimelor care au decedat ca rezultat al unei infracţiuni pot obţine despăgubiri? 2.4.
2.5. Posibilitatea de a obţine despăgubiri este limitată la persoanele de o anumită naţionalitate sau care locuiesc într-o anumită ţară? 2.5.
2.6. Pot cere despăgubiri în România dacă infracţiunea a fost comisă într-o altă ţară? Dacă da, în ce condiţii? 2.6.
2.7. Este necesară raportarea infracţiunii la poliţie? 2.7.
2.8. Este necesar să aştept rezultatul anchetei poliţiei sau al procedurilor penale înainte de a cere despăgubiri? 2.8.
2.9. Dacă infractorul a fost identificat, trebuie mai întâi să încerc să obţin despăgubiri de la acesta? 2.9.
2.10. Dacă infractorul nu a fost identificat sau condamnat, este totuşi posibil să primesc despăgubiri? În acest caz, ce dovezi sunt necesare pentru a-mi susţine cererea? 2.10.
2.11. Există un anumit termen în care pot să solicit despăgubiri? 2.11.
2.12. Pentru ce tip de pierderi pot să primesc despăgubiri? 2.12.
2.13. Cum se vor calcula despăgubirile? 2.13.
2.14. Există o sumă minimă si/sau maximă care poate fi acordată? 2.14.
2.15. Despăgubirile pe care le-am primit sau pe care pot să le primesc pentru aceleaşi daune, dar din alte surse (cum ar fi asigurările) vor fi scăzute din despăgubirile acordate de stat? 2.15.
2.16. Există alte criterii care pot să-mi influenţeze posibilitatea de a primi despăgubiri sau modul în care sunt calculate despăgubirile, cum ar fi comportamentul meu în legătură cu evenimentul prejudiciabil? 2.16.
2.17. Pot primi un avans din despăgubiri? Dacă da, în ce condiţii? 2.17.
2.18. De unde obţin formularele necesare şi informaţiile suplimentare privind modul de a solicita despăgubiri? Există un număr de telefon la care pot suna sau un site internet pe care să-l pot folosi? 2.18.
2.19. Pot obţine asistenţă juridică pentru această cerere? 2.19.
2.20. Unde trebuie să trimit cererea? 2.20.

 

1. Obţinerea de compensări sub formă de daune-interese din partea inculpatului

1.1. În ce condiţii pot depune o cerere în vederea obţinerii de daune-interese în procesul împotriva unui inculpat (în proceduri penale)?

În cadrul procesului penal persoana vătămată prin săvârşirea unei infracţiuni poate obţine despăgubiri de la autorul infracţiunii prin participarea sa la proces ca parte civilă.

Acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente.

Acţiunea civilă poate fi alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.

Repararea pagubei se face în natură sau prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă. De asemenea, se acordă despăgubiri băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.

Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente. Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.

Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de parte vătămată în aceeaşi cauză.

Acţiunea civilă este scutită de taxa de timbru.

Acţiunea civilă se porneşte şi se exercită şi din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

SusSus

1.2. În ce etapă a procedurii ar trebui să înaintez cererea?

Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente.

Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare.”

1.3. Cum ar trebui să înaintez cererea şi cui?

În timpul urmăririi penale cererea se va înainta organului de urmărire penală, iar în timpul judecăţii se va înainta cererea instanţei.

1.4. Sub ce formă ar trebui să-mi prezint cererea (trebuie să indic o sumă totală şi/sau să precizez daunele individuale?)

Conform regulilor în materie civilă, persoana care pretinde despăgubiri trebuie să indice valoarea acestora.

1.5. Pot beneficia de asistenţă juridică înainte şi/sau în timpul procedurilor?

Orice persoană care este parte într-un proces are dreptul de a beneficia asistenţă juridică contra cost.

Asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime:

  • persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, o infracţiune de vătămare corporală gravă, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală;
  • soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei.
Asistenţa juridică gratuită se acordă victimelor dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului României, dacă victima este cetăţean român sau străin care locuieşte legal în România şi procesul penal se desfăşoară în România.

Asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, victimelor altor infracţiuni, cu respectarea condiţiilor stabilite, dacă venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe ţară stabilit pentru anul în care victima a formulat cererea de asistenţă juridică gratuită.

SusSus

Asistenţa juridică gratuită se acordă numai dacă victima a sesizat organele de urmărire penală sau instanţa de judecată în termen de 60 de zile de la data săvârşirii infracţiunii sau de la data la care victima a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii sau de la data la care a încetat starea de imposibilitate.

Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cele puse sub interdicţie nu au obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală sau instanţa de judecată cu privire la săvârşirea infracţiunii. Reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicţie poate sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea infracţiunii.

1.6. Ce dovezi va trebui să prezint în sprijinul cererii mele?

Mijloacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă sunt: declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de probă, constatările tehnico-ştiinţifice, constatările medico-legale şi expertizele.

Mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.

Acţiunea civilă chiar dacă este pornită în cadrul procesului penal, se judecă potrivit regulilor generale în materie civilă. Aşadar, în susţinerea pretenţiilor sale partea civilă poate propune probe conform regulilor de procedură civilă (dovada cu înscrisuri, verificarea de scripte, dovada cu martori, expertiza, cercetarea la faţa locului, interogatoriul)

SusSus

1.7. Dacă instanţa îmi va acorda dreptul la daune-interese, există un tip de asistenţă specială pentru mine, ca victimă a unei infracţiuni, pentru executarea hotărârii date împotriva inculpatului?

Dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.

Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit. Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.

În cazul în care executarea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel: creanţele reprezentând cheltuieli de judecată, creanţele reprezentând salarii, creanţele rezultând din obligaţia de întreţinere, creanţele bugetare, creanţele rezultând din împrumuturi acordate de stat, creanţele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţii publice prin fapte ilicite, creanţele rezultând din împrumuturi bancare, creanţele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, alte creanţe. În cazul creanţelor care au aceeaşi ordine de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel, suma realizată se repartizează între creditori proporţional cu creanţa fiecăruia.

SusSus

2. Obţinerea de despăgubiri din partea statului sau a unui organism public

2.1. Pot obţine despăgubiri din partea statului sau a unui organism public?

Da, se pot obţine compensaţii financiare din partea statului în condiţiile Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor.

2.2. Această posibilitate este limitată la victimele care au suferit din cauza anumitor tipuri de infracţiuni?

Compensaţia financiară se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime:

  • persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, o infracţiune de vătămare corporală gravă, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală;
  • soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei.

Compensaţia financiară se acordă victimelor dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României şi victima este cetăţean român sau străin care locuieşte legal în România, precum şi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României şi victima este străin care nu locuieşte în România.

SusSus

2.3. Această posibilitate este limitată la victimele care au suferit diferite tipuri de prejudicii?

Compensaţia financiară se acordă victimei pentru următoarele categorii de prejudicii suferite de aceasta prin săvârşirea infracţiunii. Astfel, în cazul victimelor asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, o infracţiune de vătămare corporală gravă, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală se acordă:

  • cheltuielile de spitalizare şi alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă;
  • prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârşirea infracţiunii;
  • câştigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârşirii infracţiunii;

În cazul soţului, copiilor şi persoanelor aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei, se acordă:

  • cheltuielile de înmormântare;
  • întreţinerea de care victima este lipsită din cauza săvârşirii infracţiunii.

Compensaţia financiară se acordă în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe ţară stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de compensaţie financiară.

SusSus

Sumele de bani plătite de făptuitor cu titlu de despăgubiri civile şi indemnizaţia obţinută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii se scad din cuantumul compensaţiei financiare acordate de stat victimei.

2.4. Rudele sau urmaşii victimelor care au decedat ca rezultat al unei infracţiuni pot obţine despăgubiri?

Vezi răspunsul de la întrebarea 2.2.

2.5. Posibilitatea de a obţine despăgubiri este limitată la persoanele de o anumită naţionalitate sau care locuiesc într-o anumită ţară?
Vezi răspunsul de la întrebarea 2.2.
2.6. Pot cere despăgubiri în România dacă infracţiunea a fost comisă într-o altă ţară? Dacă da, în ce condiţii?

Compensaţia financiară conform Legii nr. 211/2004 se acordă victimelor infracţiunilor comise pe teritoriul României.

2.7. Este necesară raportarea infracţiunii la poliţie?

Compensaţia financiară se acordă victimei numai dacă aceasta a sesizat organele de urmărire penală sau instanţa de judecată în termen de 60 de zile de la data săvârşirii infracţiunii sau de la data la care victima a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii sau de la data la care a încetat starea de imposibilitate.

Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cele puse sub interdicţie nu au obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală sau instanţa de judecată cu privire la săvârşirea infracţiunii. Reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicţie poate sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea infracţiunii.

SusSus

2.8. Este necesar să aştept rezultatul anchetei poliţiei sau al procedurilor penale înainte de a cere despăgubiri?

Legea privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor nu prevede necesitatea existenţei unei hotărâri judecătoreşti, a unui rechizitoriu de trimitere în judecată sau a unei ordonanţe de încetarea a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală. Există însă obligaţia restituirii sumei primite cu titlu de compensaţie financiară în cazul când victima nu îndeplinea condiţiile pentru primirea acesteia.

Compensaţia financiară nu se acordă dacă:

  • se stabileşte că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori că fapta a fost săvârşită în stare de legitimă apărare împotriva atacului victimei;
  • victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracţional organizat;
  • victima este condamnată definitiv pentru o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, o infracţiune de vătămare corporală gravă, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi perversiune sexuală;
  • instanţa reţine în favoarea făptuitorului circumstanţa atenuantă a depăşirii limitelor legitimei apărări împotriva atacului victimei sau circumstanţa atenuantă a provocării.
Victima care a beneficiat de compensaţie financiară sau de un avans din compensaţia financiară este obligată la restituirea sumelor dacă se stabileşte existenţa unuia dintre cazurile menţionate mai sus.
2.9. Dacă infractorul a fost identificat, trebuie mai întâi să încerc să obţin despăgubiri de la acesta?

Da, compensaţia financiară acordată de către stat are un caracter subsidiar şi acoperă cazurile când despăgubirea nu poate fi obţinută de la infractor.

SusSus

În cazul în care făptuitorul este cunoscut, compensaţia financiară poate fi acordată victimei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

  • victima a formulat cererea de compensaţie financiară în termen de un an, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care instanţa penală a pronunţat condamnarea sau achitarea şi a acordat despăgubiri civile ori a pronunţat achitarea sau încetarea procesului penal; de la data la care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau a dispus încetarea urmăririi penale; de la data la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale;
  • victima s-a constituit ca parte civilă în cadrul procesului penal, cu excepţia cazului în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale;
  • făptuitorul este insolvabil sau dispărut;
  • victima nu a obţinut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.

Dacă victima s-a aflat în imposibilitate de a formula cererea de compensaţie financiară, termenul de un an se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate sau de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost admisă acţiunea civilă (în cazul în care instanţa a dispus disjungerea acţiunii civile de acţiunea penală).

Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cele puse sub interdicţie nu au obligaţia de a se constitui parte civilă.

Documente care trebuie prezentate:

  • Cererea de compensaţie financiară trebuie să cuprindă: numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul sau reşedinţa victimei; data, locul şi împrejurările săvârşirii infracţiunii care a cauzat prejudiciul; categoriile de prejudicii suferite prin săvârşirea infracţiunii; organul de urmărire penală sau instanţa de judecată şi data sesizării acestora; numărul şi data hotărârii judecătoreşti sau a actului organului de urmărire penală; calitatea de soţ, copil sau persoană aflată în întreţinerea persoanei decedate; antecedentele penale; sumele plătite cu titlu de despăgubiri de către făptuitor sau indemnizaţia obţinută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii; cuantumul compensaţiei financiare solicitate.
  • La cererea de compensaţie financiară se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere şi orice alte documente deţinute de victimă, utile pentru soluţionarea cererii.
2.10. Dacă infractorul nu a fost identificat sau condamnat, este totuşi posibil să primesc despăgubiri? În acest caz, ce dovezi sunt necesare pentru a-mi susţine cererea?

Da, pot fi primite despăgubiri şi în cazul în care făptuitorul nu a fost identificat sau condamnat. În cazul în care făptuitorul este necunoscut, victima poate formula cererea de compensaţie financiară în termen de 3 ani de la data săvârşirii infracţiunii, dacă victima nu a obţinut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.

SusSus

2.11. Există un anumit termen în care pot să solicit despăgubiri?

În cazul în care făptuitorul este cunoscut, compensaţia financiară poate fi acordată victimei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

  • victima a formulat cererea de compensaţie financiară în termen de un an, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care instanţa penală a pronunţat condamnarea sau achitarea şi a acordat despăgubiri civile ori a pronunţat achitarea sau încetarea procesului penal; de la data la care procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau a dispus încetarea urmăririi penale; de la data la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
  • victima s-a constituit ca parte civilă în cadrul procesului penal;
  • făptuitorul este insolvabil sau dispărut;
  • victima nu a obţinut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.

Dacă victima s-a aflat în imposibilitate de a formula cererea de compensaţie financiară, termenul de un an prevăzut se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate sau de la data rămânerii irevocabile a hotărârii prin care a fost admisă acţiunea civilă (în cazul în care instanţa a dispus disjungerea acţiunii civile de acţiunea penală).

Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cele puse sub interdicţie nu au obligaţia de a se constitui parte civilă.

În cazul în care făptuitorul este necunoscut, victima poate formula cererea de compensaţie financiară în termen de 3 ani de la data săvârşirii infracţiunii, dacă victima nu a obţinut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.

SusSus

Dacă victima este un minor şi reprezentantul legal al acestuia nu a formulat cererea de compensaţie financiară în termenele prevăzute, aceste termene încep să curgă de la data la care victima a împlinit vârsta de 18 ani.

2.12. Pentru ce tip de pierderi pot să primesc despăgubiri?

Vezi răspunsul de la 2.3.

2.13. Cum se vor calcula despăgubirile?

Vezi răspunsul de la 2.3.

2.14. Există o sumă minimă si/sau maximă care poate fi acordată?

Vezi răspunsul de la 2.3.

2.15. Despăgubirile pe care le-am primit sau pe care pot să le primesc pentru aceleaşi daune, dar din alte surse (cum ar fi asigurările) vor fi scăzute din despăgubirile acordate de stat?

Vezi răspunsul de la 2.3.

2.16. Există alte criterii care pot să-mi influenţeze posibilitatea de a primi despăgubiri sau modul în care sunt calculate despăgubirile, cum ar fi comportamentul meu în legătură cu evenimentul prejudiciabil?

Vezi răspunsurile de la 2.8., 1.5., 2.9

2.17. Pot primi un avans din despăgubiri? Dacă da, în ce condiţii?

Victima poate solicita Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor un avans din compensaţia financiară, în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe ţară stabilite pentru anul în care victima a solicitat avansul.

SusSus

Avansul se poate solicita prin cererea de compensaţie financiară sau printr-o cerere separată, care poate fi formulată oricând după sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată şi cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensaţie.

Avansul se acordă dacă victima se află într-o situaţie financiară precară.

Cererea victimei privind acordarea unui avans din compensaţia financiară se soluţionează în termen de 30 de zile de la data solicitării, de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor.

În cazul respingerii cererii de compensaţie financiară, victima este obligată la restituirea avansului, cu excepţia cazului în care cererea de compensaţie financiară a fost respinsă numai pentru motivul că făptuitorul nu este insolvabil sau dispărut.

2.18. De unde obţin formularele necesare şi informaţiile suplimentare privind modul de a solicita despăgubiri? Există un număr de telefon la care pot suna sau un site internet pe care să-l pot folosi?

Procurorii, ofiţerii şi agenţii de poliţie au obligaţia de a încunoştinţa victimele infracţiunilor cu privire la condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat. Informaţiile sunt aduse la cunoştinţă victimei de către judecătorul, procurorul, ofiţerul sau agentul de poliţie la care victima se prezintă, în scris sau verbal, într-o limbă pe care aceasta o înţelege.

2.19. Pot obţine asistenţă juridică pentru această cerere?

Vezi răspunsurile de la întrebarea 2.18 şi de la 1.5.

2.20. Unde trebuie să trimit cererea?

Cererea de compensaţie financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază victima şi se soluţionează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituite în cadrul fiecarui tribunal.

« Despăgubiri pentru victimele infracţiunilor - Informaţii generale | România - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 14-05-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit