comisia europeană > RJE > Falimentul > Slovenia

Ultima actualizare: 27-11-2007
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Falimentul - Slovenia

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


 

TABLE OF CONTENTS

1. Care sunt diferitele tipuri şi obiective ale procedurilor de insolvenţă din legislaţia slovenă? 1.
2. Care sunt condiţiile pentru deschiderea fiecărui tip de proceduri de insolvenţă? 2.
3. Care este rolul diferiţilor participanţi la procedurile de insolvenţă? 3.
4. Care sunt efectele deschiderii procedurilor de insolvenţă? 4.
5. Care sunt regulile specifice legate de diferite categorii de creanţe? 5.
6. Cum pot fi contestate actele judiciare ale debitorului? 6.
7. Care sunt condiţiile pentru depunerea şi acceptarea creanţelor? 7.
8. Care sunt regulile privind lichidarea forţată? 8.
9. Care sunt regulile privind procedurile de lichidare? 9.
10. Care sunt condiţiile pentru închiderea procedurii? 10.

 

1. Care sunt diferitele tipuri şi obiective ale procedurilor de insolvenţă din legislaţia slovenă?

Definiţia insolvenţei în legislaţia slovenă

Insolvenţa este definită ca fiind incapacitatea prelungită a debitorului de a-şi plăti datoriile.

Procedurile premergătoare intrării în stare de insolvenţă prevăzute de către legislaţia slovenă

Nu există în legislaţia slovenă proceduri specifice, formale, premergătoare intrării în stare de insolvenţă pentru împiedicarea sau prevenirea insolvenţei.

Proceduri informale pentru reorganizarea societăţilor comerciale prevăzute de către legislaţia slovenă

Nu există în legislaţia slovenă proceduri specifice pentru reorganizarea şi restructurarea societăţilor comerciale în afara cadrului procedurilor formale de insolvenţă.

Procedurile formale de insolvenţă prevăzute de legislaţia slovenă

Procedurile de insolvenţă, în special lichidarea forţată şi procedurile de faliment, sunt reglementate prin Legea privind lichidarea forţată, falimentul şi lichidarea (Zakon o prisilni poravnavi, stečaju in likvidaciji, publicată în Monitorul Oficial al Sloveniei nr. 67/93 şi urm.).

2. Care sunt condiţiile pentru deschiderea fiecărui tip de proceduri de insolvenţă?

Condiţii de fond

Condiţia de fond pentru deschiderea procedurilor de lichidare forţată şi de faliment este existenţa motivelor de faliment (insolvenţa sau supraîndatorarea debitorului).

SusSus

Persoanele şi organismele implicate în procedurile de insolvenţă

Conform legislaţiei slovene, procedurile de insolvenţă pot fi deschise doar împotriva unui debitor care are statut de societate comercială, cooperativă sau întreprinzător independent; în principiu, acestea pot fi de asemenea deschise împotriva instituţiilor, întreprinderilor aflate în proprietatea statului şi persoanelor fizice cu statutul de întreprinzători independenţi.

Cine poate depune o cerere de deschidere a procedurilor de insolvenţă?

Cererea de deschidere a procedurilor de lichidare forţată poate veni doar din partea debitorului.

Cererea de deschidere a procedurilor de faliment poate veni din partea creditorilor, a debitorilor înşişi, a acţionarilor răspunzători individual sau a inspectorului de muncă.

Cum sunt făcute publice procedurile de insolvenţă?

Instanţa trebuie să afişeze oficial un anunţ privind deschiderea procedurilor de insolvenţă la avizierul său, să-l publice în Monitorul Oficial al Sloveniei şi să-l înregistreze în registrul societăţilor comerciale şi în alte evidenţe oficiale.

3. Care este rolul diferiţilor participanţi la procedurile de insolvenţă?

Competenţa şi responsabilităţile instanţei

Un complet de judecători hotărăşte în ceea ce priveşte deschiderea procedurilor de insolvenţă, modul în care cauza este adusă în justiţie, vânzarea debitorului (dacă acesta este o persoană juridică), numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului, aprobarea dispoziţiilor preliminare privind distribuirea principală a patrimoniului falimentului debitorului şi emiterea hotărârii privind distribuirea principală etc.

SusSus

Numirea şi atribuţiile administratorilor

În procedurile de lichidare forţată poate fi numit un administrator pentru lichidarea forţată. În procedurile de faliment, trebuie numit un administrator al falimentului. În ambele cazuri, administratorul este numit de către completul de judecată în momentul pronunţării hotărârii de deschidere a procedurilor de insolvenţă.

Principalele atribuţii ale administratorilor falimentelor şi ale administratorilor pentru lichidarea forţată constau în verificarea stării activelor şi a activităţilor comerciale ale debitorului, verificarea listei de creditori şi debitori ai creanţelor înregistrate, verificarea credibilităţii creanţelor înregistrate, contestarea creanţelor nejustificate etc. În plus, administratorul falimentului exercită drepturile organismelor de conducere şi drepturile de proprietate în conformitate cu cerinţele procedurilor de faliment, conduce afacerea debitorului şi îl reprezintă pe acesta.

Obligaţiile debitorilor

Debitorul trebuie să depună cererea de deschidere a procedurilor de insolvenţă în timp util şi să pună la dispoziţia preşedintelui completului de judecată toate datele şi informaţiile necesare, precum şi toate documentele relevante.

Drepturile creditorilor şi căile de atac de care dispun

PROCEDURILE DE LICHIDARE FORŢATĂ

  1. Comitetul de creditori
  2. În cadrul procedurilor de lichidare forţată, pentru a proteja interesele creditorilor, completul de judecată numeşte un comitet de creditori care are dreptul de a inspecta afacerea şi situaţia financiară a debitorului şi de a înainta propuneri şi a emite avize necesare pentru protejarea creditorilor în timpul procedurilor.

    SusSus

  3. Căile de atac legale de care dispun creditorii în mod individual
  4. Fiecare creditor are dreptul de a introduce un apel împotriva hotărârii de aprobare sau respingere a lichidării forţate în termen de opt zile de la afişarea hotărârii la avizierul instanţei. În funcţie de anumite condiţii, fiecare creditor are de asemenea dreptul de a înainta o propunere de amânare a procedurilor până cel mai târziu în ziua supunerii la vot a lichidării forţate.

    Fiecare creditor a cărui creanţă a fost micşorată ca urmare a aprobării lichidării forţate poate, în termen de şase luni de la expirarea termenului limită pentru executarea hotărârii, să ceară completului de judecată să-şi retragă aprobarea privind lichidarea forţată dacă acesta consideră că debitorul este capabil să-şi achite toate obligaţiile ca rezultat al îmbunătăţirii situaţiei sale economice şi financiare. Creditorii pot de asemenea solicita anularea lichidării forţate prin intentarea unei acţiuni într-o instanţă civilă în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a hotărârii în favoarea lichidării forţate dacă aceasta a fost aprobată prin mijloace frauduloase.

PROCEDURA DE FALIMENT

  1. Comitetul de creditori
  2. În cadrul procedurilor de faliment, este numit întotdeauna, în circumstanţe normale, un comitet de creditori cu scopul de a proteja interesele creditorilor, cu excepţia cazului în care patrimoniul falimentului este nesemnificativ sau a cazului în care aceasta ar duce la creşterea considerabilă a costurilor procedurilor.

    MIJLOACE DE CARE DISPUN CREDITORII ÎN AMBELE PROCEDURI

    În general, în cadrul ambelor proceduri de insolvenţă, creditorii au dreptul de a introduce un apel împotriva hotărârilor instanţei, cu excepţia celor legate de activitatea administratorului, care sunt contestate prin obiecţii sau moţiuni.

    SusSus

4. Care sunt efectele deschiderii procedurilor de insolvenţă?

Alcătuirea patrimoniului falimentului

Patrimoniul falimentului unui debitor persoană fizică include toate activele pe care acesta le deţine la deschiderea procedurilor sau pe care le achiziţionează până în momentul încheierii procedurilor, precum şi activele oricărui acţionar răspunzător individual, cu excepţia celor care îi sunt necesare pentru un trai decent.

Limitarea capacităţii profesionale a debitorului

În cadrul procedurilor de lichidare forţată, capacitatea profesională a debitorului este limitată în conformitate cu prevederile legale.

În procedurile de faliment, toate atribuţiile aparatului administrativ, ale agenţilor şi ale organismelor de conducere ale debitorului sunt suspendate şi transferate administratorului începând cu data de deschidere a procedurilor.

Tipurile de creanţe care pot fi revendicate

LICHIDAREA FORŢATĂ

În procedurile de lichidare forţată, creditorii trebuie în general să depună cereri de admitere pentru toate creanţele cu excepţia celor prevăzute prin lege.

PROCEDURILE DE FALIMENT

În cadrul procedurilor de faliment, creditorii trebuie să depună cereri de admitere pentru toate creanţele, indiferent dacă au sau nu o garanţie reală stabilită în legătura cu creanţa. Dacă creanţa este garantată printr-o garanţie reală, acest lucru trebuie menţionat în mod expres la depunerea cererii.

Măsuri provizorii conservatorii, amânarea deschiderii procedurilor judiciare şi interzicerea procedurilor de executare

În cadrul procedurilor de faliment, la propunerea unui creditor sau, în mod excepţional, din propria sa iniţiativă, completul de judecată, imediat după înaintarea propunerii de deschidere a procedurilor de faliment, poate emite un ordin de protecţie, adică o măsură provizorie conservatorie care limitează dreptul reprezentanţilor autorizaţi ai debitorului de a efectua tranzacţii, dispune stoparea plăţilor din conturile debitorului sau impune obligaţia de a obţine aprobarea prealabilă a completului de judecată pentru a valida hotărârile luate de către entităţile debitorului în legătură cu administrarea activelor acestuia.

SusSus

Unde poate un administrator străin să se adreseze pentru publicarea sau înregistrarea procedurilor de insolvenţă într-un registru public conform articolelor 21 şi 22 din Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului?

Administratorii numiţi în procedurile de insolvenţă deschise în alte state membre pot cere înregistrarea în registrul naţional al societăţilor comerciale din Slovenia instanţei districtuale (există 11 instanţe districtuale în Slovenia) corespunzătoare zonei în care debitorul îşi are sediul.

Fiecare înregistrare din registrul societăţilor comerciale este publicată de către instanţă în Monitorul Oficial al Sloveniei din proprie iniţiativă şi pe cheltuiala persoanei juridice înregistrate. Adresa Monitorului Oficial este următoarea: Uradni list Republike Slovenije d.o.o., Slovenska cesta 9, 1001 Ljubljana, Slovenia; http://www.uradni-list.si slovenšcina.

5. Care sunt regulile specifice legate de diferite categorii de creanţe?

PROCEDURILE DE LICHIDARE FORŢATĂ

  1. Compensarea
  2. Începând cu data de deschidere a procedurilor de lichidare forţată, toate creanţele creditorilor împotriva debitorului care nu reprezintă sume globale exprimate în tolari sloveni pot fi convertite ex lege în creanţe cu sume globale în tolari în conformitate cu prevederile legale. Se consideră ex lege că creanţele au fost compensate în cazul în care acestea au fost compensate luând în seamă pretenţiile reconvenţionale ale debitorului la data de deschidere a procedurilor.

    SusSus

PROCEDURILE DE FALIMENT

  1. Compensarea creanţelor
  2. Începând cu data de deschidere a procedurilor de faliment, toate creanţele creditorilor împotriva debitorului care nu reprezintă sume globale exprimate în tolari sloveni pot fi convertite ex lege în creanţe cu sume globale în tolari.

    Se consideră ex lege că creanţele au fost compensate în cazul în care acestea au fost compensate luând în seamă pretenţiile reconvenţionale ale debitorului la data de deschidere a procedurilor. Creditorii ale căror creanţe sunt considerate ex lege ca fiind elemente de compensare trebuie să aducă acest lucru la cunoştinţa administratorului sau sunt pasibili de plata despăgubirilor şi a costurilor apărute din cauza acestei omisiuni.

  3. Acorduri reciproce de soluţionare:
  4. La propunerea debitorului, completul întrunit pentru soluţionare poate permite renunţarea la aceste acorduri dacă una dintre părţi nu şi-a îndeplinit obligaţiile până în ziua în care au fost deschise procedurile de soluţionare.

  5. Contracte de închiriere (arendă)
  6. Deschiderea procedurilor de lichidare forţată nu afectează dreptul de a rezilia contractele de închiriere (arendă).

    Administratorul falimentului poate rezilia un contract de închiriere în prima zi a lunii cu o perioada de preaviz de 30 de zile, indiferent de perioada legală sau contractuală. În aceste circumstanţe chiriaşul are dreptul de a pretinde daune-interese în calitate de creditor.

  7. Rezervarea titlului, drepturile de reţinere
  8. Începerea procedurilor de lichidare forţată sau de faliment nu afectează rezervarea titlului sau drepturile de reţinere.

    SusSus

  9. Dreptul de recuperare
  10. În procedurile de faliment, un vânzător poate împiedica vânzarea de articole unui cumpărător dacă preţul întreg de achiziţie nu a fost încă plătit şi dacă articolul în cauză a fost livrat cumpărătorului din altă sursă înainte de deschiderea procedurilor de faliment şi nu a ajuns încă la destinaţie sau cumpărătorul nu a intrat încă în posesia lui.

  11. Creanţe privilegiate
  12. Lichidarea forţată şi falimentul nu afectează creanţele creditorilor consideraţi prin lege ca fiind privilegiaţi (de exemplu, creanţele salariale). În procedurile de faliment, toate creanţele privilegiate sunt rambursate în aceeaşi ordine ca şi costurile procedurilor de faliment. Dacă distribuirea patrimoniului este insuficientă pentru rambursarea integrală a creanţelor, acestea vor fi rambursate în mod proporţional.

  13. Garanţiile reale ale terţilor
  14. Procedurile de lichidare forţată nu afectează garanţiile reale ale terţilor.

    Deschiderea procedurilor de faliment nu afectează garanţiile reale ale terţilor cu condiţia ca acestea să fi fost declarate în timp util. Excepţiile de la reglementările anterioare sunt stabilite prin lege.

  15. Contractele de muncă
  16. Cu condiţia acordării unui preaviz de 30 de zile în cazul aprobării procedurilor de lichidare forţată şi de 15 zile în cazul procedurilor de faliment, administratorul poate rezilia un număr de contracte de muncă egal cu numărul de angajaţi stipulat în programul pentru încetarea angajării din motive de reorganizare financiară. Înainte de a rezilia contractele de muncă ale unui număr mare de angajaţi, administratorul trebuie să informeze sindicatele din cadrul societăţii angajatoare şi Oficiul de Muncă (Zavod Republike Slovenije za zaposlovanje).

    SusSus

6. Cum pot fi contestate actele judiciare ale debitorului?

Condiţii aplicabile contestaţiilor judiciare

Creditorii şi administratorul au dreptul de a contesta actele judiciare ale debitorului (doar cu autorizaţia preşedintelui completului care judecă cauza administratorului). Plângerile sau obiecţiile sunt făcute împotriva persoanei în interesul căreia a fost întreprins actul contestat.

Contestaţiile pot viza toate actele judiciare (inclusiv abţinerea de la acţiune) care au ca rezultat plăţi reduse sau disproporţionate către creditori sau pe baza cărora anumiţi creditori individuali sunt puşi într-o poziţie mai favorabilă (tratamentul preferenţial al creditorilor).

Reclamantul trebuie să dovedească în contestaţia sa că cealaltă parte, în interesul căreia a fost întreprins actul contestat, cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască situaţia economică/financiară dificilă a debitorului (elementul subiectiv al „nulităţii”). Legea stabileşte situaţiile judiciare în care această condiţie este considerată îndeplinită şi cazurile în care actele judiciare nu pot fi contestate.

Perioada eligibilă pentru contestarea actelor

În procedurile de faliment, actele judiciare pot fi contestate dacă au fost întreprinse în anul anterior începerii procedurilor de faliment cu condiţia ca contestaţia să fie depusă în termen de şase luni de la publicarea anunţului de deschiderea a procedurilor de faliment în Monitorul Oficial al Sloveniei sau înainte de termenul limită al principalei împărţiri, dacă termenul limită al împărţirii a fost deja stabilit.

SusSus

7. Care sunt condiţiile pentru depunerea şi acceptarea creanţelor?

PROCEDURILE DE LICHIDARE FORŢATĂ

În cazul procedurilor de lichidare forţată, depunerea creanţei reprezintă condiţia procedurală necesară pentru ca creditorul să poate trece la acţiune. Creanţele trebuie depuse la completul de judecată în termen de 30 de zile de la publicarea anunţului privind deschiderea procedurilor în Monitorul Oficial al Sloveniei. Dacă creditorul nu depune creanţa sau o depune prea târziu, aceasta nu înseamnă că îşi pierde creanţa, ci că îşi pierde dreptul de a vota.

PROCEDURILE DE FALIMENT

În cazul procedurilor de faliment, creditorii trebuie să-şi depună creanţele la completul de judecată a falimentului în termen de două luni de la publicarea anunţului privind deschiderea procedurilor de faliment în Monitorul Oficial al Sloveniei. Creditorii nu sunt notificaţi personal cu privire la deschiderea procedurilor, ci sunt informaţi în legătură cu acest lucru prin intermediul Monitorului Oficial şi al avizierului instanţei.

Creanţele depuse (şi garanţiile reale) sunt considerate ca fiind stabilite dacă administratorul le recunoaşte şi dacă acest lucru nu este contestat de către nici unul dintre creditorii prezenţi la sfârşitul perioadei de analiză a creanţelor. Completul de judecată a falimentului anunţă creditorii ale căror creanţe sunt contestate că procedurile pentru stabilirea existenţei unei creanţe contestate în instanţele civile vor începe în termen de 15 zile din momentul anunţării.

SusSus

8. Care sunt regulile privind lichidarea forţată?

Procedurile de faliment sunt efectuate în scopul vânzării patrimoniului falimentului şi al rambursării datoriilor către creditori. Activele debitorului incluse în patrimoniul falimentului sunt în mod normal scoase la vânzare în cadrul unei licitaţii publice cu excepţia cazului în care completul de judecată a falimentului impune un alt tip de vânzare în conformitate cu un aviz anterior al comitetului de creditori.

Înainte de începerea rambursării datoriilor către creditori, suma necesară pentru plata costurilor procedurilor de faliment este dedusă din patrimoniul falimentului. Datoriile creditorilor sunt rambursate în următoarea ordine: mai întâi, creditorii care deţin o garanţie reală asupra activelor vândute, apoi creditorii privilegiaţi şi la sfârşit ceilalţi creditori. Creanţele sunt soluţionate în ordinea stabilită prin lege.

Hotărârea privind distribuirea principală este înaintată administratorului şi apoi afişată la avizierul instanţei. Pe baza hotărârii definitive privind distribuirea principală, administratorul plăteşte datoriile către creditori în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. Împărţirile ulterioare au loc în momentul în care resursele debitorului devin disponibile.

9. Care sunt regulile privind procedurile de lichidare?

Procedurile de faliment sunt efectuate în scopul vânzării patrimoniului falimentului şi al rambursării datoriilor către creditori. Activele debitorului incluse în patrimoniul falimentului sunt în mod normal scoase la vânzare în cadrul unei licitaţii publice cu excepţia cazului în care completul de judecată a falimentului impune un alt tip de vânzare în conformitate cu un aviz anterior al comitetului de creditori.

SusSus

Înainte de începerea rambursării datoriilor către creditori, suma necesară pentru plata costurilor procedurilor de faliment este dedusă din patrimoniul falimentului. Datoriile creditorilor sunt rambursate în următoarea ordine: mai întâi, creditorii care deţin o garanţie reală asupra activelor vândute, apoi creditorii privilegiaţi şi la sfârşit ceilalţi creditori. Creanţele sunt soluţionate în ordinea stabilită prin lege.

Hotărârea privind distribuirea principală este înaintată administratorului şi afişată la avizierul instanţei. În baza hotărârii definitive privind distribuirea principală, administratorul plăteşte datoriile către creditori în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii. Împărţirile ulterioare au loc în momentul în care resursele debitorului devin disponibile.

10. Care sunt condiţiile pentru închiderea procedurii?

Procedura şi efectul încheierii procedurilor

LICHIDAREA FORŢATĂ

Completul de judecată aprobă lichidarea forţată cu condiţia ca aceasta să fie votată de către un număr de creditori care deţin cumulativ un procent mai mare de 60% din toate creanţele creditorilor cu drept de vot. Dacă această condiţie nu este îndeplinită, completul de judecată dispune închiderea procedurilor de lichidare forţată. Efectul judiciar al confirmării lichidării forţate este reducerea valorii obligaţiei financiare a debitorului sau amânarea termenului limită pentru soluţionarea obligaţiilor financiare ale debitorului.

PROCEDURILE DE FALIMENT

În momentul în care au fost îndeplinite toate formalităţile procedurilor de faliment, administratorul întocmeşte un raport şi propune completului de judecată a falimentului închiderea procedurilor. Completul de judecată a falimentului publică hotărârea privind închiderea procedurilor în Monitorul Oficial al Sloveniei.

SusSus

Hotărârea definitivă privind terminarea sau închiderea procedurilor de faliment este înregistrată de asemenea în registrul societăţilor comerciale. Prin acest act, debitorul îşi pierde statutul de persoană juridică.

Compromite procedura de insolvenţă numele debitorului? Poate începe debitorul o nouă afacere?

Conform prevederilor Legii privind societăţile comerciale (Zakon o gospodarskih družbah) referitoare la directorii societăţilor comerciale, o persoană nu poate fi membră a comitetului de conducere sau de supraveghere a unei societăţi dacă, în timp ce persoana respectivă conducea o societate sau era membră în comitetul de conducere sau de supraveghere a unei societăţi, s-au deschis proceduri de faliment împotriva societăţii în cauză, aceasta fiind declarată responsabilă de plata despăgubirilor către creditori în conformitate cu prevederile legale.

Sancţiuni legate de procedurile de insolvenţă

SANCŢIUNI CIVILE

Pe lângă răspunderea generală pentru despăgubiri, Legea privind operaţiunile financiare ale societăţilor comerciale (Zakon o finančnem poslovanju podjetij) reglementează şi răspunderea personală a anumitor persoane (membri ai comitetului de supraveghere, parteneri, acţionari, fondatori), care poate interveni numai în legătură cu procedurile de insolvenţă.

SANCŢIUNI PENALE

Dreptul penal prevede sancţiuni pentru persoanele care: (i) cu intenţia de a nu plăti sumele pe care sunt obligate să le plătească, înrăutăţesc în aparenţă sau în fapt propria lor situaţie financiară sau cea a unei terţe persoane, provocând astfel falimentul; (ii) întreprind activităţi economice cunoscând faptul că ele însele sau o terţă persoană se află în situaţie de insolvenţă şi că, prin plata unei datorii sau prin altă modalitate, pun în mod intenţionat un anumit creditor într-o poziţie privilegiată; (III) cunosc faptul că ele însele sau o terţă persoană se află în situaţie de insolvenţă şi, cu intenţia de a înşela creditorii, recunosc o creanţă falsă, întocmesc un contract fals sau, prin alte mijloace frauduloase, provoacă creditorilor o pierdere importantă de bunuri.

Pe lângă autorul infracţiunilor menţionate anterior, persoanele juridice sunt de asemenea răspunzătoare penal pentru infracţiunile comise de către făptaş în numele, ca reprezentant sau în interesul acestora. Sancţiunile impuse persoanelor juridice pentru activităţi infracţionale se pot constitui în amenzi, confiscarea proprietăţii sau încetarea statutului de persoană juridică.

« Falimentul - Informaţii generale | Slovenia - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 27-11-2007

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit