comisia europeană > RJE > Căi alternative de soluţionare a conflictelor > Ţările de Jos

Ultima actualizare: 13-02-2008
Versiune pentru tipărit Adaugă la preferinţe

Căi alternative de soluţionare a conflictelor - Ţările de Jos

EJN logo

Această pagină nu mai este de actualitate. Actualizarea este în curs şi va fi publicată pe portalul european e-justiţie.


Veţi avea deja o imagine de ansamblu asupra căilor alternative de soluţionare a litigiilor (CASL) atunci când veţi citi informaţiile incluse în fişa de informaţii „Căi alternative de soluţionare a litigiilor - informaţii generale”. Vom încerca în această nouă fişă de informaţii să vă oferim mai multe informaţii practice privind CASL în Ţările de Jos.



 

TABLE OF CONTENTS

1. Ce tipuri de litigii pot fi soluţionate prin acest tip de CASL? 1.
2. Înainte de a se adresa instanţei, părţile pot întotdeauna încerca să găsească o soluţie pentru diferendul dintre acestea. Acest lucru este, de asemenea, posibil cu ajutorul unui mediator care acţionează ca intermediar independent. Medierea comercială este posibilă aproape în toate litigiile care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului penal. 2.
3. Apelarea la acest tip de CASL este obligatorie prin lege sau printr-un ordin judecătoresc? 3.
4. Este acest tip de CASL reglementat prin lege? 4.
5. Ar putea exista clauze contractuale care stipulează că orice litigiu referitor la contract va fi supus CASL înainte de a fi trimis în instanţă. Sunt astfel de clauze obligatorii pentru cele două părţi pentru acest tip de CASL? 5.
6. Cum vă veţi asigura că CASL la care aţi apelat are gradul de fiabilitate cerut de către administraţia juridică? În special, cum se poate asigura păstrarea confidenţialităţii asupra negocierilor? 6.
7. Este necesară asistenţa juridică? Care este rolul avocatului în acest tip de CASL? 7.
8. Poate fi condus acest tip de CASL de la distanţă, în special prin mijloace electronice? 8.
9. Este scutit acest tip de CASL de anumite costuri? Dacă nu, cum sunt distribuite aceste cheltuieli? Este posibilă acordarea de asistenţă juridică? (a se vedea subiectul „asistenţă juridică”) 9.
10. Dacă apelaţi la acest tip de CASL, însă nu reuşiţi să rezolvaţi litigiul, este încă posibil să vă adresaţi unei instanţe? Faptul că s-a apelat la acest tip de CASL are efecte asupra termenului limită de introducere a acţiunii în justiţie? 10.
11. Dacă apelaţi la acest tip de CASL şi reuşiţi să rezolvaţi litigiul, ce formă ia acest acord? Ce se întâmplă dacă acordul nu este executat imediat? Se pot folosi proceduri normale de executare? Este încă posibil să intentaţi o acţiune în justiţie? 11.
12. Astfel cum s-a precizat mai sus, hotărârile mediatorului nu sunt obligatorii. 12.

 

Mai întâi, care sunt, dintr-o perspectivă generală, diferitele tipuri de CASL în Ţările de Jos?

Pe lângă sistemul de arbitraj extensiv, reglementat de dreptul intern şi internaţional, există, în Ţările de Jos, un număr de posibilităţi privind soluţionarea extrajudiciară a litigiilor, consultarea obligatorie („judecata obligatorie a terţilor”) şi medierea fiind cele mai importante.

În majoritatea situaţiilor, puteţi recurge la unul sau altul dintre aceste tipuri de CASL. Pentru a obţine mai multe informaţii, vă rugăm să selectaţi din lista următoare situaţia în care vă aflaţi

Litigii între consumatori şi firme

Astfel cum s-a explicat deja în fişa de informaţii „Căi alternative de soluţionare a litigiilor - drept comunitar”, Comisia a publicat pe site-ul său o listă English cuprinzând un număr mare de organizaţii CASL pentru soluţionarea litigiilor în care sunt implicaţi consumatori din toate statele membre. Veţi găsi în această listă informaţiile practice de care aveţi nevoie pentru a hotărî dacă recurgeţi la una dintre aceste CASL: structura, domeniul de aplicare, tipul de procedură pe care îl urmează, costul şi alte detalii. Puteţi consulta această listă la următoarea adresă de internet:

Este posibil să fie necesar să apelaţi la o organizaţie pentru căi alternative de soluţionare a litigiilor care are sediul într-un alt stat membru. Pentru a şti cu precizie cărei organizaţii să vă adresaţi, puteţi consulta paginile de internet ale EEJ-Net English sau ale FIN-NET English - Nederlands, în cazul în care litigiul se referă la servicii financiare:

  • litigii între firme
  • litigii între angajaţi şi angajatori
  • litigii între proprietari şi chiriaşi
  • litigii familiale
  • litigii între persoane fizice
  • alte situaţii specifice (de exemplu relaţii cu autorităţile publice, serviciile de sănătate, avocaţi, notari etc.).

1. Ce tipuri de litigii pot fi soluţionate prin acest tip de CASL?

Plângerile privind procedurile guvernamentale pot fi adresate mediatorului naţional (numit de parlamentul naţional). Acesta poate iniţia o investigaţie, declara plângerea ca fiind întemeiată (sau nu), lua o hotărâre care nu este obligatorie într-un caz special şi îşi poate publica recomandările în raportul său anual.

Alte plângeri (comerciale), depuse de organizaţiile comerciale sunt tratate de către mediatorii privaţi. Cel mai important dintre aceştia este (din punctul de vedere al numărului plângerilor) mediatorul asigurărilor. Mediatorii intervin într-un litigiu şi încearcă mai întâi să găsească o soluţie comună şi să ia o hotărâre neobligatorie în vederea soluţionării litigiului. Datorită relaţiilor cu organizaţiile comerciale, în majoritatea cazurilor, furnizorul acceptă decizia mediatorului.

În cazul litigiilor referitoare la actul privind închirierea locuinţelor sociale (de exemplu, privind întreţinerea, plăţile pentru căldură şi electricitate, restituirile), deciziile obligatorii (judecata obligatorie a terţilor) sunt pronunţate de camerele de recurs ale chiriaşilor.

Fundaţia camerelor de recurs ale consumatorilor (SGC) constituie un cadru general autorizat, cu acoperire naţională, aceasta fiind responsabilă cu înfiinţarea şi menţinerea celor 30 de camere sectoriale care funcţionează sub tutela acesteia. Camerele de recurs pronunţă hotărâri care sunt obligatorii (judecata obligatorie a terţilor) pentru ambele părţi. Competenţa camerei de recurs se întemeiază pe condiţiile furnizării folosite de membrii asociaţiilor comerciale care fac parte din camera de recurs. Aceste condiţii prevăd posibilitatea consumatorilor de a supune un litigiu cu un furnizor unei camere de recurs, în loc de a-l supune unei instanţe de judecată obişnuite.

SusSus

2. Înainte de a se adresa instanţei, părţile pot întotdeauna încerca să găsească o soluţie pentru diferendul dintre acestea. Acest lucru este, de asemenea, posibil cu ajutorul unui mediator care acţionează ca intermediar independent. Medierea comercială este posibilă aproape în toate litigiile care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului penal.

Începând cu 1 aprilie 2005, avantajele trimiterii la mediere au fost introduse la toate instanţele şi la ghişeele juridice (accesibilă, în principal, persoanelor cu venituri reduse). Părţile pot lua parte la aceasta doar în mod voluntar.

Acest lucru este posibil doar în anumite cazuri administrative şi civile (inclusiv medierea familială).

Mediatorii privaţi şi camerele de recurs tratează doar plângerile care intră sub incidenţa domeniilor specifice acestora.

În general, există doar două categorii importante de litigii care nu pot fi soluţionate de o cameră de recurs:

  • litigiile referitoare la neplata unei facturi care nu se bazează pe o plângere materială;
  • litigiile care au legătură cu decesul unei persoane, vătămarea corporală sau boala.

În mod evident, camerele de recurs nu pot aborda chestiuni care au fost deja supuse unei instanţe de judecată obişnuite.

3. Apelarea la acest tip de CASL este obligatorie prin lege sau printr-un ordin judecătoresc?

Nu. Apelarea la acest tip de CASL, astfel cum s-a menţionat anterior, nu este obligatorie prin lege sau printr-un ordin judecătoresc. Cu toate acestea, părţile pot conveni între ele să facă apel la arbitraj şi să renunţe, prin aceasta, la a se adresa instanţei de judecată.

SusSus

4. Este acest tip de CASL reglementat prin lege?

Arbitrajul este reglementat de articolele 1020-1076 din normele de procedură civilă olandeze (Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering) şi de Tratatul internaţional de la New York.

Celelalte proceduri extrajudiciare nu au o bază juridică specifică. Cu toate acestea, în cazul în care o cameră de recurs solicită autorizarea de a funcţiona în cadrul organizaţiei umbrelă a camerelor de recurs ale consumatorilor, aceasta va trebui recunoscută ca atare de către Ministerul Justiţiei. Pentru a fi recunoscută, camera trebuie să îndeplinească anumite criterii stabilite de Ministerul Justiţiei în normele privind recunoaşterea.

Temeiul juridic al mediatorilor naţionali este prevăzut în actul privind mediatorul naţional.

5. Ar putea exista clauze contractuale care stipulează că orice litigiu referitor la contract va fi supus CASL înainte de a fi trimis în instanţă. Sunt astfel de clauze obligatorii pentru cele două părţi pentru acest tip de CASL?

Părţile pot conveni între ele să facă apel la arbitraj şi să renunţe, astfel, la a se adresa instanţei de judecată. Judecătorul nu este competent să soluţioneze cauza în cazul în care există o convenţie de arbitraj în conformitate cu articolul 1022 (Wetboek van Burgelijke Rechtsvordering).

După cum s-a precizat mai sus, competenţa camerei de recurs se bazează pe condiţiile de furnizare folosite de membrii asociaţiilor comerciale care participă la camera de recurs. Aceste condiţii prevăd posibilitatea pentru consumatori de a supune un litigiu cu un furnizor unei camere de recurs, în loc de a-l supune unei instanţe de judecată obişnuite. Această clauză este obligatorie pentru ambele părţi, deşi consumatorul are la dispoziţie o lună pentru a se hotărî dacă alege să se adreseze instanţei sau nu.

SusSus

Întrucât medierea reprezintă un instrument relativ nou, experienţa privind clauzele de mediere este redusă. Cu toate acestea, clauzele de mediere nu încalcă competenţa judecătorilor de a soluţiona cauza.

6. Cum vă veţi asigura că CASL la care aţi apelat are gradul de fiabilitate cerut de către administraţia juridică? În special, cum se poate asigura păstrarea confidenţialităţii asupra negocierilor?

7. Este necesară asistenţa juridică? Care este rolul avocatului în acest tip de CASL?

În toate procedurile legate de CASL, reprezentarea părţilor printr-un avocat este posibilă, însă nu şi necesară. În cazul arbitrajului, avocatul are mai mult sau mai puţin acelaşi rol ca şi un avocat dintr-o procedură judecătorească obişnuită. În procedura care are loc înaintea camerei de recurs a consumatorilor, reprezentarea printr-un avocat nu compensează, probabil, costurile. Părţile se pot reprezenta singure în procedura de mediere. Există încă discuţii privind rolul avocatului în procedura de mediere.

8. Poate fi condus acest tip de CASL de la distanţă, în special prin mijloace electronice?

Acest lucru este posibil în anumite domenii, însă aceste metode nu sunt utilizate pe scară largă.

9. Este scutit acest tip de CASL de anumite costuri? Dacă nu, cum sunt distribuite aceste cheltuieli? Este posibilă acordarea de asistenţă juridică? (a se vedea subiectul „asistenţă juridică”)

Costurile procedurii arbitrale variază de la un consiliu de arbitraj la altul. Este dificil să se ofere o estimare în avans a costurilor.

SusSus

Institutul de Arbitraj din Ţările de Jos (NAI) reprezintă unul din principalii furnizori.

Estimarea realizată de aceştia a costului total al unui arbitraj este efectuată pe baza următoarelor elemente. Procedurile de mediere sunt gratuite.

Camerele de recurs solicită contribuţii fixe care variază între 27 EUR şi 113 EUR în funcţie de suma facturată pentru produsul sau serviciul în cauză. Aceasta cuprinde costul tuturor rapoartelor de expertiză necesare. În cazul în care camera de recurs recunoaşte un drept consumatorului, contribuţia trebuie rambursată de furnizorul vizat.

Punctul de plecare îl reprezintă faptul că părţile trebuie să suporte costul medierii. O excepţie de la această regulă este contribuţia la costul medierii în favoarea persoanelor care dispun de resurse limitate (a se vedea subiectul „asistenţă juridică”). În plus, pentru a încuraja părţile să accepte propunerea instanţei de a recurge la mediere, o contribuţie financiară (limitată) de 200 EUR este disponibilă pentru fiecare cauză care implică medierea în timpul unei perioade iniţiale limitate. Aceasta este o sumă fixă pentru fiecare mediere şi se plăteşte direct mediatorului, indiferent de capacitatea financiară a părţilor.

10. Dacă apelaţi la acest tip de CASL, însă nu reuşiţi să rezolvaţi litigiul, este încă posibil să vă adresaţi unei instanţe? Faptul că s-a apelat la acest tip de CASL are efecte asupra termenului limită de introducere a acţiunii în justiţie?

Camerele de recurs pronunţă hotărâri care sunt obligatorii pentru ambele părţi. Nu este posibilă introducerea unui apel împotriva unei hotărâri pronunţată de camera de recurs. Singura modalitate de verificare a hotărârii este de a o depune la o instanţă obişnuită în termen de 2 luni de la data trimiterii acesteia. Judecătorul poate, cu toate acestea, să examineze hotărârea doar în mod secundar, astfel cum se prevede la articolul 904, cartea a 7-a din Codul civil olandez. Acest lucru înseamnă că un judecător declară hotărârea obligatorie ca fiind nulă de drept în cazul în care, în conformitate cu standardele rezonabile şi juste, aceasta este inacceptabilă în ceea ce priveşte conţinutul său sau modul în care s-a ajuns la pronunţarea acesteia, având în vedere circumstanţele date. Astfel, o hotărâre pronunţată de o cameră de recurs este respinsă de către instanţă doar dacă nu a luat în considerare principiile fundamentale ale dreptului procedural, cum ar fi dreptul ambelor părţi de a fi audiate.

SusSus

În Codul civil olandez, există o dispoziţie care prevede întreruperea termenului de prescripţie de introducere a acţiunii prin declanşarea unei proceduri prin care se doreşte obţinerea asistenţei obligatorii (secţiunea 3 articolul 316 alineatul (3) BW, Codul civil).

În cazul în care părţile nu reuşesc să ajungă la o soluţie amiabilă prin intermediul medierii, acestea pot în continuare să intenteze o acţiune în justiţie. Medierea nu influenţează termenele de prescripţie, astfel încât curgerea termenului de prescripţie referitor la pretenţia care este subiectul medierii se suspendă din momentul începerii acesteia.

11. Dacă apelaţi la acest tip de CASL şi reuşiţi să rezolvaţi litigiul, ce formă ia acest acord? Ce se întâmplă dacă acordul nu este executat imediat? Se pot folosi proceduri normale de executare? Este încă posibil să intentaţi o acţiune în justiţie?

O procedură arbitrală se finalizează cu pronunţarea unei hotărâri care este obligatorie pentru ambele părţi. Rezultatul unei astfel de proceduri se execută în acelaşi mod ca şi o hotărâre pronunţată în temeiul legislaţiei naţionale. O sentinţă arbitrală poate fi declarată executorie prin simpla eliberare a titlului executoriu dispusă de preşedintele tribunalului regional. Acest lucru conferă sentinţei arbitrale o forţă similară unei hotărâri judecătoreşti.

Camerele de recurs pronunţă hotărâri care sunt obligatorii pentru ambele părţi. Nu este posibilă introducerea unui apel împotriva unei hotărâri pronunţată de camera de recurs. Singura modalitate de verificare a hotărârii este de a o depune la o instanţă obişnuită în termen de 2 luni de la data trimiterii acesteia. Judecătorul poate, cu toate acestea, să examineze hotărârea doar în mod secundar, astfel cum se prevede la articolul 904, cartea a 7-a din Codul civil olandez. Acest lucru înseamnă că un judecător declară hotărârea obligatorie ca fiind nulă de drept în cazul în care, în conformitate cu standardele rezonabile şi juste, aceasta este inacceptabilă în ceea ce priveşte conţinutul său sau modul în care s-a ajuns la pronunţarea acesteia, având în vedere circumstanţele date. Astfel, o hotărâre pronunţată de o cameră de recurs este respinsă de către instanţă doar dacă nu a luat în considerare principiile fundamentale ale dreptului procedural, cum ar fi dreptul ambelor părţi de a fi audiate.

SusSus

În cazul în care un furnizor nu respectă o hotărâre obligatorie, asociaţia comercială garantează faptul că membrii săi acţionează în conformitate cu hotărârea obligatorie. O astfel de garanţie presupune ca asociaţia comercială să accepte obligaţia pe care camera de recurs o impune asupra unuia dintre membrii săi în orice situaţie în care membrul în cauză nu respectă în mod voluntar obligaţia sau nu supune hotărârea obligatorie examinării de către o instanţă obişnuită în termen de două luni de la trimiterea acesteia. Această garanţie a respectării asigură punerea în aplicare a hotărârilor pronunţate de camera de recurs.

12. Astfel cum s-a precizat mai sus, hotărârile mediatorului nu sunt obligatorii.

Un acord încheiat în urma procedurii de mediere nu are forţa unei hotărâri definitive. Acesta constituie un acord în condiţiile prevăzute la secţiunea 7 articolul 900 din Codul civil olandez (BW).

În Ţările de Jos, părţile pot autentifica uşor acordul lor printr-un act notarial. Prin aceasta, acordul devine executoriu având valoarea unei hotărâri pronunţate în temeiul legislaţiei naţionale. În cazul în care acordul de mediere este rezultatul unei trimiteri judecătoreşti la mediere, acordul prin care se soluţionează litigiul poate fi autentificat printr-o hotărâre judecătorească.

Soluţionarea extrajudiciară a litigiilor reprezintă o alternativă care este luată în considerare de către instanţă în mod obişnuit, iar împotriva hotărârilor nu se poate exercita o cale de atac în faţa unei instanţe. Cu toate acestea, este posibil ca, atât în timpul, cât şi după soluţionarea alternativă a litigiului, cauza respectivă să fie adusă în faţa unei instanţe de drept comun.

Informaţii suplimentare

În 2003, au fost evaluate experienţele legate de mediere de la diferite instanţe de pe teritoriul ţării şi din sistemul de asistenţă juridică. Puteţi găsi raportul de evaluare (în neerlandeză) pe site-ul: http://www.wodc.nl/images/OB210_tcm11-5208.pdf Nederlands

Rezumatul în limba engleză poate fi găsit pe site-ul: http://www.wodc.nl/images/OB210_sum_tcm11-5218.pdf English

În Ţările de Jos s-au realizat câteva studii privind căile alternative de soluţionare a litigiilor. Ministerul Justiţiei a iniţiat - printre altele - următoarele:

  • arbitrajul şi judecata obligatorie a terţilor (consultarea obligatorie) în Ţările de Jos: Nederlands PDF File (PDF File 475 KB)
  • căi către justiţie în Ţările de Jos: http://www.wodc.nl/images/obl219_tot_tcm11-5419.pdf Nederlands
  • rezumat în limba engleză: http://www.wodc.nl/images/obl219_sum_tcm11-5431.pdf English

Centrul de afaceri CASL a publicat, de asemenea, recent în ceea ce priveşte CASL în domeniul afacerilor, litigiile între firme şi litigiile de muncă:

  • cercetarea privind gestionarea conflictului şi medierea în întreprinderile olandeze: Nederlands PDF File (PDF File 68 KB)

« Căi alternative de soluţionare a conflictelor - Informaţii generale | Ţările de Jos - Informaţii generale »

SusSus

Ultima actualizare: 13-02-2008

 
  • Drept comunitar
  • Drept internaţional

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Republica Cehă
  • Danemarca
  • Germania
  • Estonia
  • Irlanda
  • Grecia
  • Spania
  • Franţa
  • Italia
  • Cipru
  • Letonia
  • Lituania
  • Luxemburg
  • Ungaria
  • Malta
  • Ţările de Jos
  • Austria
  • Polonia
  • Portugalia
  • România
  • Slovenia
  • Slovacia
  • Finlanda
  • Suedia
  • Regatul Unit