Căi alternative de soluţionare a conflictelor - Drept comunitar

Pentru versiunea actualizată, vă rugăm consultaţi

Uniunea Europeană este extrem de interesată de căile alternative de soluţionare a litigiilor.

În aprilie 2002, Comisia Europeană a publicat un document de discuţii privind căile alternative de soluţionare a litigiilor. În iulie 2004, Comisia a organizat lansarea unui Cod de conduită pentru mediatori   (PDF File 118 KB) care a fost aprobat şi adoptat de un număr mare de experţi în mediere, iar în octombrie 2004, Comisia a adoptat şi a prezentat Parlamentului European şi Consiliului European o propunere de directivă-cadru privind medierea.

Cartea verde, Codul de conduită şi propunerea de directivă sunt toate parte a lucrărilor actuale ale Comunităţii Europene privind crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi, mai ales, privind îmbunătăţirea accesului la justiţie. Comisia consideră că, dacă se încurajează folosirea medierii şi a altor forme alternative,se sprijină soluţionarea litigiilor şi se permite evitarea grijilor, termenelor şi a costurilor asociate cu acţiunile judiciare, iar astfel se asigură în mod real drepturile ale cetăţenilor.

În continuarea Planului de acţiune de la Viena din 1998 şi a Concluziilor Consiliului European de la Tampere din 1999, Consiliul de miniştri ai justiţiei şi ai afacerilor interne au solicitat Comisiei să prezinte o Carte verde privind căile alternative de soluţionare a litigiilor în cadrul dreptului civil şi comercial, altfel decât prin intermediul arbitrajului, luând în considerare situaţia actuală şi lansând consultări pe larg cu privire la măsurile ce trebuie luate. Ar trebui să aibă prioritate posibilitatea de a formula principiile fundamentale, fie în domeniile generale, fie în cele specifice, care să ofere garanţiile necesare că soluţionarea litigiilor în afara instanţelor va prezenta un grad de siguranţă adecvat în administrarea justiţiei.

În cartea verde a acesteia, Comisia a amintit faptul că dezvoltarea acestor forme de soluţionare a litigiilor nu trebuie privită ca un mod de corectare a deficienţelor privind funcţionarea instanţelor, ci ca o alternativă, o formă de menţinere a păcii sociale şi de soluţionare a conflictelor şi a litigiilor bazată pe consens, care în multe cazuri va fi mai potrivită decât soluţionarea litigiilor de către o terţă parte prin intermediul instanţelor sau prin arbitrare.

Sus

Tehnicile alternative de soluţionare a litigiilor, precum medierea, permit părţilor să continue dialogul şi să ajungă la o soluţie reală privind litigiul prin intermediul negocierii, în loc să rămână blocaţi într-o logică de conflict şi confruntare cu o persoană care câştigă şi una care pierde la final. Importanţa acestui fapt este deosebit de evidentă, de exemplu în litigiile familiale, însă se poate dovedi foarte valoroasă în alte tipuri de litigii.

Aceste tehnici se utilizează tot mai mult în litigiile comerciale complexe în care părţile, în încercarea de a rezolva un conflict, doresc, de asemenea, să menţină în continuare, pe cât posibil, relaţiile comerciale. Sunt din ce în ce mai des folosite în cadrul litigiilor determinate de accidente medicale, în care medierea poate duce la adoptarea unei soluţii inovatoare pentru conflicte ce sunt adesea foarte delicate şi poate conferi rezolvări creative dincolo de competenţa instanţelor.

De asemenea, cartea verde a furnizat o multitudine de informaţii şi a luat în considerare o paletă largă de întrebări, urmărind astfel să familiarizeze un număr cât mai mare de persoane cu aceste forme alternative, de cele mai multe ori noi, de soluţionare a litigiilor. Aceasta s-a adresat în mod special părţilor implicate în proces, magistraţilor şi profesiunilor juridice.

Scopul principal al cărţii verzi era cel de a oferi răspunsuri la întrebarea delicată privind echilibrul care trebuie să existe între necesitatea de flexibilitate şi necesitatea de a garanta calitatea rezultatelor şi relaţia armonioasă cu procedurile instanţei.

De asemenea, a subliniat realizările şi iniţiativele existente din acest domeniu, atât în cadrul statelor membre, cât şi în cadrul Comunităţii.

În cele din urmă, prin publicarea cărţii verzi, Comisia a contribuit la dezbaterile în curs din cadrul statelor membre şi, în plan internaţional, la cea mai bună metodă de a se asigura că există cel mai bun mediu posibil pentru dezvoltarea căilor alternative de soluţionare a litigiilor.

Cele 21 de întrebări formulate în cartea verde se referă la elementele decisive ale formelor alternative diferite de soluţionare a litigiilor, cum ar fi clauzele care furnizează acorduri de a apela la căile alternative de soluţionare a litigiilor, problema termenelor de prescripţie şi limitare, necesitatea confidenţialităţii, validitatea consimţământului, efectul acordurilor care rezultă din aceasta mai ales pentru aplicare, instruirea pentru mediatori şi alte terţe părţi, acreditarea acestora şi regimul răspunderii acestora.

Sus

Codul de conduită   (PDF File 118 KB)

Codul de conduită stabileşte o serie de norme care pot fi aplicate la practicile de mediere şi la care pot adera organismele de mediere. Acesta a fost elaborat în cooperare cu un număr mare de organizaţii şi persoane fizice, printre care se află specialişti competenţi privind medierea şi alţii care sunt interesaţi să vadă dezvoltarea medierii în Uniunea Europeană. Codul a fost adoptat în cadrul unei reuniuni la care au participat aceşti experţi în iulie 2004, iar Comisia a fost extrem de încântată să fie implicată în acest proces şi să aibă ocazia de a-l sprijini.

Propunerea pentru o directivă privind medierea

Propunerea Comisiei a fost adoptată de Colegiul Comisarilor în octombrie 2004 şi trimisă imediat Parlamentului European şi Consiliului. Propunerea a fost pregătită în urma Cărţii verzi şi a necesitat consultări vaste cu cei implicaţi în mediere. Procesul de pregătire a funcţionat în paralel cu cel al Codului de conduită, în care au fost implicate, în mare parte, aceleaşi persoane.

Propunerea unei directive urmăreşte să utilizeze în continuare medierea prin stabilirea unor norme de drept existente în sistemele juridice din statele membre. Aceste norme cuprind domeniile privind confidenţialitatea procesului de mediere şi a mediatorilor ca martori, executarea acordurilor privind soluţionarea litigiilor în urma medierii, suspendarea termenelor de prescripţie ale acţiunilor în timpul desfăşurării unei medieri, îndepărtând astfel un posibil mijloc de constrângere privind utilizarea medierii, fără a încerca să reglementeze sau să armonizeze legislaţiile statelor membre, încurajează în acest fel adoptarea instruirii mediatorilor şi adoptarea normelor de conduită care să asigure calitatea medierii, în mod coerent, în întreaga Uniune.

Comisia speră ca directiva să fie aprobată şi adoptată relativ repede, astfel încât să furnizeze un potenţial stimulent adiţional pentru dezvoltarea coerentă a normelor privind medierea în întreaga Uniune Europeană şi să încurajeze accesul la justiţie pentru cetăţenii europeni din toate statele membre.

Sus

De asemenea, cartea verde a făcut referire la o serie de realizări prezente

Căile alternative de soluţionare a litigiilor au fost deja recomandate, în mod direct sau indirect, într-o serie de instrumente şi propuneri comunitare. Se recomandă statelor membre să introducă, sau cel puţin să promoveze introducerea şi operarea căilor alternative de soluţionare a litigiilor în multe dintre acestea.

În continuare sunt date câteva exemple:

• Comisia este interesată de aspectele financiare ale căilor alternative de soluţionare a litigiilor în general. La 18 iulie 2002 a propus o directivă   (PDF File 85 KB) privind asistenţa judiciară, care prevede ca asistenţa judiciară să fie disponibilă pentru proceduri extrajudiciare în anumite situaţii, cu scopul de a ajuta persoanele cu o situaţie materială mai puţin bună să se bucure de accesul la căile alternative de soluţionare a litigiilor.
• În ceea ce priveşte relaţiile familiale, Comisia s-a străduit să promoveze căile alternative de soluţionare a litigiilor în propunerea acesteia pentru un regulament publicat la 3 mai 2002 privind competenţa judiciară , recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti.
• Referitor la litigiile privind consumatorii în comerţul electronic, rolul căilor alternative de soluţionare a litigiilor este accentuat atât în Directiva 2000/31/CE privind comerţul electronic, cât şi într-o declaraţie comună din partea a Consiliului şi a Comisiei  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -   (PDF File 61 KB) realizată în momentul în care a fost adoptat Regulamentul „Bruxelles I” privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială.
• Directiva 98/10/CE privind aplicarea furnizării unei reţele deschise (ONP) la telefonia vocală şi privind serviciul universal de telecomunicaţii într-un mediu concurenţial prevede că „procedurile uşor accesibile şi în principiu ieftine vor fi disponibile la nivel naţional pentru a soluţiona astfel de litigii într-un mod corect, transparent şi convenabil” în statele membre.
• Directiva 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (directivă-cadru) prevede ca structurile extrajudiciare să soluţioneze litigiile între specialişti.
• Într-o propunere pentru o directivă, prezentată la 13 martie 2001, privind piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale, Comisia le-a cerut în mod expres statelor membre să stabilească proceduri de soluţionare a litigiilor între furnizori şi clienţi care respectă principiile pe care le-a stabilit într-o recomandare din data de 30 martie 1998 care se referă la litigiile privind consumatorii (vezi mai jos).

În unele domenii, Comisia a mers dincolo de o simplă încurajare privind stabilirea căilor alternative de soluţionare a litigiilor. Aceasta a urmărit să promoveze calitatea şi eficacitatea căilor alternative de soluţionare a litigiilor în cadrul litigiilor privind consumatorii.

Sus

Calitatea căilor alternative de soluţionare a litigiilor

În cadrul Comunităţii, se are în vedere diferenţierea a două categorii importante de căi alternative de soluţionare a litigiilor, care să le permită consumatorilor să-şi soluţioneze litigiile cu comercianţii:

• Proceduri în care terţii ajută părţile să ajungă la un acord fără a-şi exprima de fapt opinia în mod formal privind una sau mai multe soluţii posibile ale litigiului.

Comisia a luat iniţiativa de a garanta că procedurile de soluţionare a litigiilor privind consumatorii pe cale extrajudiciară respectă un anumit număr de principii. La 4 aprilie 2001, a publicat o recomandare privind procedurile în care terţa parte nu îşi exprimă opinia cu privire la soluţie, ci doar asistă părţile în găsirea soluţiei care este cea mai convenabilă pentru ambele. Recomandarea stabileşte patru principii: imparţialitate, transparenţă, eficacitate şi echitate.

• Proceduri în care terţa parte găseşte soluţia şi o prezintă părţilor:

Comisia a luat iniţiativa de a garanta că aceste proceduri respectă un anumit număr de principii.

La data de 30 martie 1998, aceasta a publicat o recomandare privind procedurile în care terţa parte soluţionează în realitate litigiul dintre părţi într-un mod care îi poate obliga sau nu. De asemenea, această recomandare cuprinde arbitrajul în litigiile privind consumatorii. Aceasta conţine şapte principii de bază: independenţă, transparenţă, principiul contradictorialităţii, eficacitate, legalitate, libertate şi reprezentare. Statelor membre li se cere să producă un inventar al organismelor responsabile cu soluţionarea litigiilor privind consumatorii pe cale extrajudiciară, pe care le consideră conforme cu recomandarea Comisiei. Comisia a fost notificată cu privire la listele naţionale, care pot fi consultate pe site-ul Direcţiei Generale pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor  -  -  (DG SANCO).

Sus

Eficacitatea căilor alternative de soluţionare a litigiilor

Comisia se află în spatele organizării a două reţele europene de organisme judiciare care au în comun obiectivul de a facilita accesul consumatorului la procedurile extrajudiciare privind căile alternative de soluţionare a litigiilor, în cazuri în care comerciantul este stabilit într-un alt stat membru decât cel în care îşi are reşedinţa consumatorul. Acestea urmăresc acelaşi obiectiv, însă funcţionează în moduri diferite:

• Reţeaua extrajudiciară europeană „ECC-Net”  este o structură care oferă asistenţă şi informaţii consumatorilor, compusă din puncte de contact naţionale în fiecare stat membru şi în Norvegia şi Islanda. Fiecare punct de contact funcţionează ca un schimb de informaţii pentru cele 400 de organisme despre care statele membre consideră că respectă cerinţele celor două recomandări ale Comisiei privind principiile aplicabile organismelor responsabile cu soluţionarea litigiilor privind consumatorii pe cale extrajudiciară.
• Reţeaua pentru soluţionarea litigiilor privind serviciile financiare pe cale extrajudiciară „FIN-NET”  -  -  leagă aproximativ treizeci de organisme naţionale responsabile cu soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară în termenii primei recomandări a Comisiei. FIN-NET le oferă consumatorilor ce se confruntă cu o problemă privind serviciile financiare (bancare, de asigurare, de investiţii) accesul direct la o posibilitate de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară.

Încurajarea iniţiativelor practice

În paralel cu această întreagă activitate cvasi-legislativă, Uniunea Europeană oferă sprijin financiar anumitor iniţiative, în special în privinţa soluţionării on-line a litigiilor privind consumatorii. Comisia a fost implicată din punct de vedere financiar privind lansarea ECODIR  -  (Platforma de soluţionare a litigiilor privind consumatorii pe cale electronică), o platformă electronică de soluţionare a litigiilor.

Sus

Documente de referinţă

• Rezumat  -  -   (PDF File 120 KB) al răspunsurilor faţă de Cartea verde privind căile alternative de soluţionare a litigiilor
• Cartea verde   (PDF File) privind căile alternative de soluţionare a litigiilor în cadrul dreptului civil şi comercial
• DIRECTIVA nr. 2002/8/CE a CONSILIULUI din data de 27 ianuarie 2003 pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie în cadrul litigiilor internaţionale prin stabilirea unor reguli comune minime legate de asistenţa judiciară şi alte aspecte financiare ale procedurilor civile
• Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa , recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 şi amendează Regulamentul (CE) nr. 44/2001 în materie de întreţinere
• Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă („directiva privind comerţul electronic”)
• Declaraţia comună  -  -  -  -  -  -  -  -  -  -   (PDF File 61 KB) din partea Consiliului şi Comisiei privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială
• Directiva 98/10/CE privind aplicarea furnizării unei reţele deschise (ONP) la telefonia vocală şi privind serviciul universal de telecomunicaţii într-un mediu concurenţial
• Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (directivă-cadru)
• Comunicare din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European - Completarea pieţei interne de energie electrică
• Recomandarea Comisiei din data de 4 aprilie 2001 privind principiile pentru organismele extrajudiciare implicate în soluţionarea de comun acord a litigiilor de consum
• Recomandarea Comisiei din data de 30 martie 1998 privind principiile ce pot fi aplicate la organismele responsabile de soluţionarea litigiilor privind consumatorii pe cale extrajudiciară
• Codul de conduită european pentru mediatori   (PDF File 118 KB)
• Propunere pentru o directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte legate de mediere în materie civilă şi comercială

« Căi alternative de soluţionare a conflictelor - Informaţii generale | Drept comunitar - Informaţii generale »

Sus

Ultima actualizare: 06-08-2007