Acest site a fost arhivat la data de 30/01/14
30/01/14
Aviz juridic | Despre site | Caută | Contact
Tratatul de la LisabonaSkip language selection bar (shortcut key=2)
EUROPA > Tratatul de la Lisabona > Tratatul pe scurt > Instituţii moderne şi eficiente
Prima paginăPrima pagină

Instituţii moderne şi eficiente

Tratatul de la Lisabona nu schimbă fundamental structura instituţională a Uniunii, care se va baza, în continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie. Cu toate acesta, Tratatul introduce câteva elemente noi menite să amelioreze eficienţa, coerenţa şi transparenţa instituţiilor, astfel încât acesta să poată răspunde mai bine exigenţelor cetăţenilor europeni.

De acum înainte vor exista șapte instituții: Parlamentul European, Consiliul european, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană şi Curtea de Conturi. Ce schimbări aduce Tratatul de la Lisabona?

Parlamentul European

Parlamentul European îi reprezintă pe cetăţenii statelor membre. Tratatul de la Lisabona sporeşte competenţele acestuia la nivel legislativ, bugetar şi în materie de aprobare a acordurilor internaţionale. De asemenea, Tratatul modifică şi structura Parlamentului: numărul deputaţilor europeni nu va depăşi 751 (750 plus preşedintele), iar repartizarea locurilor pe state membre se va face după principiul proporţionalităţii degresive. Altfel spus, deputaţii din ţările cu cei mai mulţi locuitori vor reprezenta un număr mai mare de cetăţeni decât deputaţii din ţările cel mai puţin populate. Tratatul mai precizează că fiecare stat membru va fi reprezentat în Parlament de minim 6 deputaţi şi de maxim 96.

Consiliul european

Consiliul european, care are misiunea de a impulsiona elaborarea politicilor, devine, la rândul său, o instituţie a Uniunii, fără a primi însă noi atribuţii. Este creat totuşi un nou post, cel de Preşedinte al Consiliul european. Acesta este ales de Consiliul european pentru un mandat de doi ani şi jumătate şi va avea rolul de a asigura pregătirea şi continuitatea lucrărilor Consiliului european şi de a găsi soluții care să conducă la obţinerea consensului. Preşedintele Consiliului european nu poate ocupa alte funcții la nivel naţional.

Consiliul

Consiliul reprezintă guvernele statelor membre. Rolul său rămâne în mare măsură neschimbat. Consiliul va continua să împartă prerogativele legislative şi bugetare cu Parlamentul şi îşi va menţine rolul central în materie de politică externă şi de securitate comună (PESC) şi de coordonare a politicilor economice.

Schimbarea esenţială adusă de Tratatul de la Lisabona se referă la procesul de decizie. În primul rând, Consiliul va decide cu majoritate calificată, cu excepţia cazurilor în care tratatele prevăd o altă procedură, cum ar fi votul în unanimitate. În practică, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificată va fi extins la numeroase domenii de acţiune (de exemplu, imigrarea sau cultura).

Ulterior, introducerea, în 2014, a votului  cu dublă majoritate al statelor membre ale UE (55%) şi al populaţiei (65%), care reflectă dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea transparenţei şi eficienţei. Noua modalitate de calcul va fi completată de un mecanism similar „compromisului de la Ioannina”, care ar trebui să permită unui număr mic de state membre (apropiate de minoritatea de blocare) să-şi manifeste opoziţia faţă de o decizie. Într-o asemenea situație, Consiliul trebuie să facă tot ce-i va sta în putinţă pentru a obţine, într-un interval de timp rezonabil, o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi.

Comisia Europeană

Principala responsabilitate a Comisiei Europene este aceea de a promova interesul public european. Noul Tratat oferă fiecărui stat membru posibilitatea de a avea un reprezentant în cadrul Comisiei, în timp ce, potrivit tratatelor actuale, numărul comisarilor ar trebui să fie mai mic decât cel al statelor membre.

Altă schimbare importantă: Tratatul de la Lisabona introduce o legătură directă între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European şi alegerea candidatului la preşedinţia Comisiei.

De asemenea, trebuie menţionat că rolul preşedintelui Comisiei va fi consolidat, din moment ce acesta îi va putea obliga pe membrii colegiului să demisioneze.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei

Înfiinţarea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate este una dintre inovaţiile instituţionale majore ale Tratatului de la Lisabona. În consecinţă, coerenţa acţiunii externe a Uniunii ar trebui să fie ameliorată.

Acest Înalt Reprezentant va avea o dublă misiune: pe de o parte, va fi împuternicitul Consiliului pentru politica externă şi de securitate comună (PESC) iar pe de altă parte, va fi vicepreşedinte al Comisiei pentru relaţii externe. Responsabil pentru elaborarea politicii externe şi a politicii de apărare comună, va prezida și Consiliul „Afaceri externe”. În plus, va reprezenta Uniunea pe scena internaţională în domeniul PESC şi va fi asistat de un serviciu european pentru acţiune externă, format din funcţionari ai Consiliului, Comisiei şi serviciilor diplomatice naţionale.

Celelalte instituţii

Dispoziţiile tratatelor actuale referitoare la Banca Centrală Europeană (BCE) şi la Curtea de Conturi nu au suferit schimbări notabile. În ceea ce priveşte Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de intervenţie al acesteia, mai ales în materie de cooperare penală şi poliţienească şi introduce câteva modificări procedurale.

Parlamentele naţionale

Cu toate că parlamentele naţionale nu fac parte din structura instituţională europeană, ele joacă un rol esenţial în modul de funcţionare al UE. Tratatul recunoaşte şi consolidează rolul parlamentelor naţionale. De exemplu, dacă un număr suficient de parlamente naţionale consideră că este preferabil ca o iniţiativă legislativă să fie luată la nivel local, regional sau naţional, Comisia trebuie fie să îşi retragă propunerea, fie să justifice că iniţiativa respectivă nu contravine principiului subsidiarităţii.

Aviz juridic | Despre site | Caută | Contact | Începutul paginii