Consecinţele inflaţiei

Consecinţele inflaţiei
  • Inflaţia ridicată şi volatilă aduce cu sine incertitudine şi face să crească riscurile, îngreunând astfel creşterea economică.
  • Inflaţia duce la o pierdere a puterii de cumpărare a oamenilor, îi poate face pe oameni mai săraci.
  • Inflaţia ridicată sau anticiparea unei inflaţii ridicate poate spori reticenţa companiilor faţă de riscuri, acestea fiind mai puţin înclinate spre investiţii pe termen lung.

În 1923, preţurile din Germania se dublau o dată la două zile, iar angajaţii erau plătiţi de două ori pe zi, pentru a-şi putea cumpăra alimente şi bunuri înainte ca preţurile să crească din nou. Acesta este unul dintre cele mai spectaculoase exemple istorice privind consecinţele negative ale inflaţiei.

Inflaţia ridicată şi volatilă dăunează economiei, consumatorilor şi companiilor. Menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut este un obiectiv al celor care trasează politicile economice în întreaga lume.

Ce înseamnă însă inflaţia pentru o societate?

Volatilitate şi incertitudine

Inflaţia nu cauzează probleme majore atât timp cât ratele inflaţiei sunt reduse, stabile şi se încadrează în aşteptările companiilor şi ale consumatorilor. Totuşi, un efect important al inflaţiei este incertitudinea generată atunci când rata inflaţiei este volatilă, adică atunci când modificările preţurilor variază semnificativ în timp. Inflaţia volatilă poate fi cauzată de oscilări puternice ale cererii şi/sau ale ofertei în cadrul economiei – de exemplu, în cazul materiilor prime precum produsele agricole sau petrolul, care sunt fundamentale pentru numeroase aspecte ale vieţii de zi cu zi şi ale muncii.

Ratele volatile şi imprevizibile ale inflaţiei îngreunează planificarea pe termen lung pentru consumatori şi companii. Sunt descurajate astfel investiţiile şi economiile şi apare ineficienţa pe piaţă.

Grafic: Ratele inflaţiei în zona euro începând din anii '70: de la volatilitate la stabilitate

Inflaţia şi consumatorii

Un efect cheie al inflaţiei este faptul că aceasta reduce valoarea banilor în timp, ceea ce înseamnă că banii şi deţinătorii acestora suferă o pierdere a „puterii de cumpărare”. Dacă preţul pâinii creşte de la an la an, înseamnă că se poate cumpăra mai puţină pâine cu aceeaşi sumă de bani sau că se plăteşte o sumă mai mare pentru aceeaşi pâine. În general, atunci când cresc preţurile, venitul oamenilor îşi pierde puterea de cumpărare – oamenii pot cumpăra mai puţine bunuri, îşi permit vacanţe mai scurte în străinătate şi, în general, se mulţumesc cu mai puţin dacă nu cresc şi veniturile în acelaşi ritm. Această pierdere a puterii de cumpărare nu afectează numai consumatorii şi gospodăriile, ci influenţează şi companiile şi guvernele.

O altă consecinţă a inflaţiei ridicate sau a anticipării unei inflaţii ridicate este că oamenii sunt mai puţin dispuşi să economisească bani pentru viitor. Motivul este că inflaţia ar putea reduce, în timp, puterea de cumpărare a economiilor. În acest caz, oamenii care probabil doresc, de fapt, să facă economii pentru viitor vor prefera, în practică, să îşi cheltuiască banii în prezent.

Inflaţia şi debitorii

Majoritatea oamenilor visează să deţină o locuinţă proprie, realizând aceasta, de obicei, printr-un credit ipotecar de la bănci. Creditele sunt rambursate pe o perioadă îndelungată, iar nivelul ratelor dobânzii este legat, în general, de rata inflaţiei. Totuşi, dacă evoluţia viitoare a inflaţiei este incertă, creditorii pot decide să se „asigure” contra riscului unei inflaţii viitoare peste valorile aşteptate, mărind ratele dobânzii sau oferind credite cu dobândă variabilă. Astfel, deşi rambursarea creditelor poate părea posibilă în momentul în care este acordat creditul, dacă dobânda este variabilă, apariţia unei rate volatile a inflaţiei în anii ulteriori poate duce la creşteri bruşte ale cheltuielilor de rambursare în cadrul bugetului gospodăriei. Perspectiva unei rate volatile a inflaţiei aduce şi mai multă incertitudine în ceea ce este, probabil, cea mai mare cheltuială din cadrul gospodăriei. Ca urmare, atunci când inflaţia este ridicată şi volatilă, debitorii se confruntă cu o incertitudine accentuată şi uneori cu costuri mai ridicate – indiferent dacă este vorba despre familii tinere care îşi cumpără prima locuinţă, firme mici care doresc să se extindă sau guverne care doresc să împrumute bani pentru construcţia de spitale sau drumuri.

Consecinţa inflaţiei ridicate şi volatile asupra debitorilor este că formularea deciziilor economice devine mai riscantă, costurile cresc, iar opţiunile sunt mai limitate.

Inflaţia şi companiile

Pentru a prospera şi a se dezvolta, companiile au nevoie, în general, de condiţii economice favorabile, inclusiv de o inflaţie scăzută şi stabilă. Motivul este că firmele îşi planifică activităţile şi investiţiile, cum ar fi cumpărarea de maşini şi unităţi de fabricaţie noi, cu câţiva ani în avans. Într-adevăr, pentru companiile mari, planificarea investiţiilor poate acoperi câteva decenii viitoare. Incertitudinea planificării companiilor creşte enorm dacă inflaţia este ridicată sau se aşteaptă a fi ridicată, modificarea valorii banilor însemnând că firmele nu pot fi sigure ce costuri sau venituri vor avea în viitor. Ca reacţie, aceste companii devin mult mai prudente.

Inflaţia ridicată sau anticiparea unei inflaţii ridicate poate duce la creşterea mai rapidă a costurilor companiilor în raport cu câştigurile de productivitate, determinând întreprinzătorii să fie mai reticenţi faţă de riscuri, mai puţin dispuşi să investească în viitor – şi reducând astfel competitivitatea. Acest lucru are un impact negativ asupra creşterii economice şi asupra ocupării locurilor de muncă.

Inflaţia şi UE

Deceniile anterioare introducerii monedei euro s-au caracterizat prin inflaţie ridicată şi volatilă, costuri ridicate ale împrumuturilor şi un nivel relativ scăzut de creare de locuri de muncă. De aceea, unul dintre obiectivele cheie ale UE şi ale statelor membre este de a menţine inflaţia la un nivel scăzut şi stabil. În perioada pregătirilor pentru euro, iar apoi după adoptarea monedei unice, s-a creat un mediu cu o inflaţie redusă şi stabilă (Inflaţia şi UE).

Începutul paginii